2ra-388/21 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-388/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – I. Potânga Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Buhnaci, A. Malîi, V. Sîrbu Î N C H E I E R E 14 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Mîțu Vadim, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mîțu Vadim către Chipercean Ana, cu privire la demolarea construcției edificate cu depășirea hotarului și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2020, prin care s-a respins apelul declarat de Mîțu Vadim și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 februarie 2020, c o n s t a t ă: La 02 noiembrie 2017, Mîțu Vadim a depus cerere de chemare în judecată către Chipercean Ana, concretizată pe parcurs, cu privire la demolarea peretelui construcției accesorii cu nr. cadastral xxxxx.017.01 și pereul aferent construcției edificate cu depășirea hotarului, încasarea de la pârâtă a cheltuielilor de judecată și compensarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, este proprietarul imobilului nr. cadastral xxxxx0018 din s. Xxxxx, str. Xxxxx nr. 18, care este învecinat cu imobilul ce aparține pârâtei Chipercean Ana, amplasat pe str. Xxxxx nr. 20, s. Xxxxx. În rezultatul întocmirii planului geometric din 22 mai 2017 și după contrapunerea datelor din plan cu situația de fapt, a constatat că linia hotarului corespunde cu datele din documentele de proprietate aferente lotului pe care îl deține, dar au apărut dubii referitor la construcția ridicată (anexă la casă și gardul aferent) de proprietara lotului vecin Chipercean Ana, considerând-o ca fiind efectuată cu depășirea hotarului cu aproximativ 25cm pe o distanță de 7m lungime, prin ce a ocupat abuziv o parte din lotul ce-i aparține și îi creează obstacole de a se folosi de toată suprafața lotului.

Reclamantul a menționat că, i-a solicitat pârâtei de a înlătura construcția respectivă de pe lotul ce aparține acestuia cu drept de proprietate, însă Chipercean Ana a respins cerința de demolare și strămutare a peretelui construcției cu gardul aferent de pe lotul reclamantului. Ulterior, reclamantul s-a adresat Primăriei com. Grătiești, pentru a verifica legalitatea amplasării construcției și constatarea încălcărilor admise de Chipercean Ana la construirea anexei respective, iar la 05 octombrie 2017, de către Primăria 1 Grătiești, a fost eliberat actul de constatare nr. 544/17, prin care se confirmă faptul că de către cet. Chipercean Ana, a fost încălcat hotarul, prin edificarea casei de locuit și a construcțiilor accesorii pe linia de hotar.

Peretele construcției cu lungimea de 4m și lățimea de 25 cm cu pereul de 40cm, sunt construite în întregime pe terenul ce-i aparține, precipitațiile de pe acoperișul construcției de asemenea se scurg pe terenul acestuia. Respectiv, edificarea ilegală a acestei construcții îi creează obstacole în folosirea dreptului său de proprietate asupra lotului pe care îl deține, inclusiv de a se folosi de toată suprafața lotului respectiv. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 februarie 2020, cererea de chemare în judecată depusă de Mîțu Vadim, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 10 martie 2020, Mîțu Vadim a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 februarie 2020 și emiterea unei noi hotărâri de admitere acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2020, a fost respins apelul declarat de Mîțu Vadim și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru, din 25 februarie 2020. Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în raport cu probele administrate la materialele dosarului, Curtea de apel a reiterat concluziile primei instanțe și anume că, construcția la care se referă Mîțu Vadim, a fost edificată în anul 1980, după ce a fost coordonată cu Țurcan Alexandru (fostul proprietar al terenului care-i aparține actualmente apelantului).

La fel, instanța de apel a remarcat că potrivit actului de constatare pe teren din 29 mai 2017, întocmit de OCT Chișinău (referitor la modificarea terenului nr. cadastral xxxxx0017 ce aparține părții pârâte Chipercean Ana), s-a constatat că planul cadastral nu corespunde cu amplasarea reală a terenului nr. cadastral xxxxx0018 pe toate punctele de cotitură, iar necorespunderea planului cadastral cu amplasarea reală a sectoarelor de teren, se datorează greșelilor la elaborarea planului geometric, anume în cadrul măsurărilor primare masive, hotarul nefiind stabilit în natură și nefiind întocmit actul de stabilire a hotarului.

Totodată, instanța de apel a reținut că la materialele cauzei au fost anexate, actul de constatare pe teren din 24 decembrie 2018, întocmit de SRL ”TN Traiding Prim” SRL, raportul de expertiză extrajudiciară nr.032 din 06 iunie 2019, întocmit de către expertul judiciar Achimov Anatolie și actul de constatare nr. 544/17 din 05 octombrie 2017, întocmit de Primăria Grătiești (referitor la terenul nr. cadastral xxxxx0018, ce aparține lui Mîțu Vadim). Cu toate acestea, instanța de apel a menționat că, părțile nu s-au adresat autorităților cadastrale, în vederea înlăturării neregulilor comise de organele cadastrale în procesul de elaborare (actualizare) a planului cadastral și obligarea actualizării planului cadastral cu stabilirea hotarelor fixe, dat fiind faptul că stabilirea hotarelor între terenurile cu numerele cadastrale xxxxx0017 și xxxxx0018 poate fi efectuată doar în cadrul lucrărilor de actualizare a planului cadastral.

Respectiv, în lipsa înscrisurilor, care să ateste hotarele între terenurile date și fără a fi prezentat un plan cadastral actualizat, instanța nu poate reține afirmațiile cu referire la extinderea construcțiilor pe un teritoriu sau altul. Astfel, Colegiul civil a apreciat ca fiind irelevante și neprobate obiecțiile lui Mîțu Vadim privind ilegalitatea amplasării pe hotar a construcției, or, acestea urmau 2 a fi înaintate spre soluționare instanțelor de judecată după stabilirea de organele abilitate a corectitudinii amplasării liniei de hotar, în vederea stabilirii și actualizării planului cadastral. În context, instanța de apel a respins pretențiile lui Mîțu Vadim cu referire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, inclusiv pe motivul că apelantul nu a probat prejudiciul cauzat.

La 05 ianuarie 2021, a fost înregistrat recursul declarat de Mîțu Vadim, prin care a fost solicitată casarea atât a deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2020, cât și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 februarie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, reiterând argumentele de fapt și normele de drept reflectate în prima instanță și în cererea apel, Mîțu Vadim a invocat că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, iar circumstanțele reținute de către instanțele de judecată nu corespund situației de fapt. De asemenea, recurentul consideră că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și s-a interpretat eronat legea aplicabilă litigiului în cauză.

La 01 martie 2021, a fost înregistrată referința avocatului Procopovici Augustin, în interesele Anei Chipercean, prin care a fost solicitată respingerea cererii de recurs depuse de Mîțu Vadim. În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Conform materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2020 a fost expediată participanților la proces, la 30 octombrie 2020, însă date cu privire la recepționarea actului judecătoresc, nu au fost stabilite. Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat de către Mîțu Vadim, la 05 ianuarie 2021, a fost depus în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale aplicabile la caz, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mîțu Vadim este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții 3 de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de Mîțu Vadim. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mîțu Vadim. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 4