2ra-564/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

2ra-564/20 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-564/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Danilov, I. Secrieru, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari,

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Dorogan Elena, prin intermediul avocatului

Pascal Iuliana,

în cauza civilă la cererea înaintată de Niculcea Edgar împotriva Elenei Dorogan

privind repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Dorogan Elena, prin intermediul avocatului

Pascal Iuliana, fiind menținută hotărârea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 07 august 2018, Niculcea Edgar a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Elenei Dorogan cu privire la repararea prejudiciului și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, este proprietarul imobilului situat în mun.

Chișinău, bd. XXXXXXXXX, 30/1, ap. 33, etajul 1, ce constă din: apartament cu

suprafața de 52 m.p. (încăpere locativă) și apartament cu suprafața de 13,4 m.p.

(încăpere nelocativă). Deasupra imobilului său, la etajul 2, se află apartamentul nr.

36, cu suprafața de 64,7 m.p., care aparține pârâtei Dorogan Elena.

Menționează că, la 03 august 2018 (vineri) a plecat cu familia la vilă, iar la 05

august 2018 (duminică), aproximativ la ora 21:00, când au revenit acasă, au găsit

toată locuința inundată. Pe podea apa era acumulată de circa 5-10 cm de la nivelul

pardoselii, toate covoarele din odăi pluteau în apă, iar din tavane apa continua să se

scurgă pe pereți și prin lustre. A urcat imediat la locuința Elenei Dorogan pentru a

depista de unde provin scurgerile, însă nimeni nu a deschis ușa. Ulterior, a urcat la

etajul 3 pentru a verifica dacă există scurgeri în ap. 39, însă acolo nu era nici un

semn de umezeală. Deci, era cert că scurgerile provin anume din apartamentul

deținut de pârâtă la etajul 2.

1

Aproximativ la ora 22:30, din partea Elenei Dorogan s-a prezentat o persoană,

care a deschis ușa la locuință. Astfel, s-a stabilit că scurgerea de apă s-a produs din

cauza spargerii furtunului de cauciuc care racorda blocul sanitar la magistrala de apă

rece. Pardoselile din locuința pârâtei la fel erau acoperite de apă. Au fost chemați de

urgență meșteri care au înlăturat furtunul defectat și i-au blocat pârâtei conducta de

apă din blocul sanitar.

Persoana care a deschis ușa din apartamentul nr. 36 – XXXXXXXXX a explicat

că, în apartament nu locuiește nimeni de mai mult timp, iar Dorogan Elena se află în

afara țării, dar nu știe concret unde și când aceasta va reveni.

La aceeași dată, administratorul blocului a efectuat poze în ambele locuințe și a

întocmit un act constatator despre producerea inundației.

Potrivit reclamantului, anterior cu doi ani, locuința sa a fost supusă reparației

capitale, iar în rezultatul inundației imobilul a fost devastat în totalitate. Din tavane

continuă să se scurgă apă, apartamentul este debranșat de la energia electrică. Plăcile

de gips-carton de pe tavane, cât și parchetul din cele 3 odăi s-au umflat de la apă și

au început să se deformeze. Lustrele și lămpile nu mai funcționează, întreg

mobilierul, electrocasnicele și tehnica de calcul au fost deteriorate. Apreciază că,

valoarea prejudiciului material cauzat în urma aceste inundații, la moment,

constituie suma de 320 000 lei, iar cuantumul total al cheltuielilor necesare pentru

reparația imobilului inundat urmează a fi stabilit prin efectuarea unei expertize

judiciare în domeniu.

Astfel, reclamantul consideră că prin distrugerea locuinței sale, în care nu va mai

putea locui în viitorul apropiat, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, apreciat în

echivalentul a 100 000 lei.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat încasarea sumei de 320 000 lei

cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 100 000 lei cu titlu de daună morală,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 24 septembrie 2018, Niculcea Edgar a depus o cerere de concretizare a

cuantumului pretențiilor, în care a invocat că potrivit Raportului de expertiză

extrajudiciară nr. 02 din 08 august 2018, elaborat de expertul judiciar Achimov

Anatolie, s-a stabilit că: costul lucrărilor de reparație ce necesită a fi efectuate în

încăperile inundate ale bunului imobil apartamentul nr. 33, amplasat în blocul locativ

situat în mun. Chișinău, sectorul XXXXXXXXX, bd. XXXXXXXXX, 30/1,

constituie 348 145,47 lei, iar costul lucrărilor de restaurare a mobilierului deteriorat

din bunul imobil apartamentul nr. 33, amplasat în blocul locativ situat în mun.

Chișinău, sectorul XXXXXXXXX, bd. XXXXXXXXX, 30/1, constituie 114 260

lei.

La 18 martie 2019, reprezentantul reclamantului – avocatul Niculcea Ludmila a

înaintat o cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând: încasarea sumei de

348145,47 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat bunului imobil; a sumei de

114260 lei cu titlu de cost al lucrărilor de restaurare a mobilierului; a sumei de

3827,71 lei – cheltuieli de transportare a deșeurilor și taxi; a sumei de 1456 lei și 250

euro pentru închirierea unui apartament pentru trai; a sumei de 416,82 lei pentru

serviciile comunale; încasarea sumei de 24600 lei cu titlu de venit ratat; încasarea

prejudiciului moral în sumă de 100000 lei; precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

2

Prin încheierea protocolară din 21 noiembrie 2018, s-a atras în prezentul proces

în calitate de intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 75.

Prin hotărârea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

civilă a fost admisă parțial și s-a încasat din contul Elenei Dorogan în beneficiul lui

Niculcea Edgar prejudiciul material în mărime de 468 106 lei, suma de 250 euro

calculați în lei moldovenești conform cursului valutar la BNM la momentul

executării hotărârii judecătorești și suma de 150 lei cu titlu de taxă de stat. S-a încasat

din contul Elenei Dorogan în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 14 044,53

lei. În rest, cerințele au fost respinse ca nefondate.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Dorogan Elena, prin intermediul avocatului Pascal Iuliana,

fiind menținută hotărârea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prejudiciul suportat de

către reclamant reprezintă anume consecința faptei ilicite a pârâtei și inundarea

apartamentului său. Or, atât din tabelele fotografice anexate la dosar, din raportul de

expertiză prezentat, rezultă indubitabil că, inundarea apartamentului deținut de

Niculcea Edgar s-a realizat de la etajul superior. Proporțiile inundației au fost

considerabile, bunurile aflate în imobil la acel moment au fost deteriorate

semnificativ, iar pereții, plafonul și pardoseala au fost avariate, necesitând reparație

capitală.

Totodată, instanța de apel a reținut că Actul din 05 august 2018, întocmit de

administratorul CCL nr. 75 și Niculcea Edgar, actul de constatare din 23 august 2018

întocmit de grupul de lucru format din reprezentanții autorității publice locale și

Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 02 din 08 august 2018, Raportul de

expertiză extrajudiciară nr. 1543 din 15 octombrie 2018, se consideră probe în sensul

art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă, or, de către Dorogan Elena aceste

acte nu au fost contestate și la moment sunt în vigoare.

În această ordine de idei s-a constatat legătura de cauzalitate dintre faptul

producerii inundației din cauza omisiunii pârâtei și stabilirii vinovăției acesteia

conform probelor anexate la materialele cauzei, și prin urmare, s-a constatat că

Dorogan Elena urmează să răspundă pentru prejudiciul cauzat, or răspunderea pentru

prejudiciul cauzat prin căderea sau scurgerea din construcție este o răspundere

obiectivă, angajându-se indiferent de vinovăția posesorului apartamentului.

Argumentul apelantei precum că inundația a avut loc în lipsa vinovăției

proprietarului apartamentului nr. 36, nu poate servi temei de respingere a acțiunii, or

răspunderea proprietarului apartamentului nr. 36 survine în baza art. 1413 din Codul

civil.

La 28 ianuarie 2020, Dorogan Elena, prin intermediul avocatului Pascal Iuliana,

a contestat cu recurs decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de apel.

La 10 februarie 2020, Dorogan Elena, prin intermediul avocatului Pascal Iuliana,

a înregistrat o cerere de recurs suplimentară.

3

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 11

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare.

La 24 martie 2020, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 75 a depus

referință la cererea de recurs, exprimându-și opinia că suma prejudiciului material,

încasată în folosul reclamantului, urmează a fi micșorată.

La 02 iunie 2020, Niculcea Edgar a depus referință la cererea de recurs,

solicitând respingerea acesteia cu menținerea în vigoare a deciziei contestate.

La 06 iunie 2020, avocatul Niculcea Ludmila a expediat prin poșta electronică

referința la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului și menținerea deciziei

contestate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

11 decembrie 2019 și expediată participanților la proces la 10 ianuarie 2020 (f.d.

119), fiind recepționată de către recurent la 15 ianuarie 2020 (f.d. 66, vol. II). Astfel,

având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 11 decembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 28 ianuarie 2020, în conformitate cu

art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Dorogan Elena, prin intermediul avocatului Pascal Iuliana, împotriva deciziei din

11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Dorogan Elena, prin intermediul avocatului Pascal Iuliana, și va casa

decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată,

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în urma

examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă din

4

momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia

pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Instanța de recurs constată că, Niculcea Edgar a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Elenei Dorogan cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

inundarea apartamentului său și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a admis parțial

acțiunea civilă și a încasat din contul Elenei Dorogan în beneficiul lui Niculcea

Edgar prejudiciul material în mărime de 468 106 lei, suma de 250 euro calculați în

lei moldovenești conform cursului valutar la BNM la momentul executării hotărârii

judecătorești și suma de 150 lei cu titlu de taxă de stat. Totodată, s-a încasat din

contul Elenei Dorogan în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 14 044,53 lei.

În rest, cerințele au fost respinse ca nefondate. Prin decizia din 11 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Dorogan Elena,

prin intermediul avocatului Pascal Iuliana, fiind menținută hotărârea din 08 iulie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Examinând materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de apel a examinat

cererea de apel superficial, fără să dea o apreciere tuturor argumentelor invocate de

către participanții la proces și circumstanțelor cauzei, precum și probelor anexate la

materialele cauzei, care sunt importante pentru soluționarea justă a litigiului, iar

concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, decizia fiind

motivată insuficient.

În contextul prevederilor art. 373 din Codul de procedură civilă, instanța de apel

era obligată în limitele apelului să verifice circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea pricinii, să aprecieze probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la proces.

Colegiul precizează că soluția adoptată de către instanța de apel este nemotivată,

deoarece din textul acesteia nu se reliefează o motivare amplă asupra tuturor

argumentelor expuse de către participanții la proces în prezenta acțiune, precum și

nu sunt apreciate toate probele importante pentru soluționarea cauzei. Or, în

conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Astfel, prin decizia din 11 decembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la

concluzia netemeiniciei cererii de apel formulate de Dorogan Elena, prin intermediul

avocatului Pascal Iuliana, dar nu a argumentat cu suficientă claritate etiologia acestei

concluzii. Reieșind din cele expuse, Colegiul lărgit atrage atenția asupra faptului că

instanța de apel, de fapt, nu a dat răspuns la toate argumentele formulate în cererea

de apel, ci a denaturat natura juridică a speței, evitând să se expună asupra cerințelor

formulate.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel urma să verifice în ce măsură litigiul

a fost examinat de către prima instanță, dacă aceasta a dat o apreciere

corespunzătoare tuturor circumstanțelor și probelor invocate în acest sens, să se

expună asupra legalității și temeiniciei concluziilor expertului, formulate în Raportul

de expertiză extrajudiciară nr. 02 din 08 august 2018. Suplimentar, a rămas fără

5

examinare și argumentul apelantei cu privire la faptul că nu a fost inundată întreaga

suprafață a apartamentului reclamantului, ci doar o parte a acesteia.

Sub acest aspect, Colegiul lărgit reține că Raportul de expertiză extrajudiciară

nr. 02 din 08 august 2018 (f.d. 167-184, vol. I) a fost întocmit de expertul judiciar

Achimov Anatol, care potrivit parafei aplicate pe respectivul raport, precum și

potrivit informațiilor de pe pagina web a Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, are următoarele competențe: cercetarea obiectelor imobiliare, materialelor

de construcții, construcțiilor și altor documente; partajarea imobilului și

determinarea modului de folosire a sectoarelor de teren; evaluarea bunurilor imobile

și a utilajului.

Reieșind din aceste considerente, Colegiul lărgit conchide că expertul Achimov

Anatol nu deține competența legală de a evalua pagubele materiale pricinuite

bunurilor mobile aflate în apartamentul nr. 33 din bd. XXXXXXXXX, 30/1, mun.

Chișinău, la momentul producerii inundării, iar evaluarea pe care totuși a făcut-o, nu

s-a bazat pe anumite calcule sau constatări a gradului de deteriorare a bunurilor

mobile, ci pe presupuse informații din mass media și internet.

Astfel, instanța de apel nu s-a expus asupra acestui aspect, iar menținând soluția

primei instanțe cu privire la încasarea sumei de 114 250 lei cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin deteriorarea bunurilor mobile din apartamentul inundat, nu a

motivat temeiul încasării acestei sume.

Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra corectitudinii calculelor efectuate

în privința lucrărilor de reparație a apartamentului nr. 33 din bd. XXXXXXXXX,

30/1, mun. Chișinău, prin același Raport de expertiză. Or, cu referire la acest capitol,

Colegiul lărgit pune la îndoială necesitatea includerii în devizul local a anumitor

cheltuieli, cum ar fi:

- cheltuieli de asigurări medicale și sociale în sumă de 27 831,99 lei, dat fiind

faptul că reclamantul nu acționează în calitate de angajator, ci ca beneficiar al

prestării unor servicii;

- beneficiu de deviz în sumă de 16 421,95 lei, dat fiind faptul că reclamantul nu

desfășoară activitate de antreprenoriat în domeniul construcțiilor, ci este beneficiar

al serviciilor de reparație;

- TVA în sumă de 58 024,24 lei, dat fiind faptul că la achiziționarea materiei

prime și efectuarea lucrărilor, aceasta este prevăzută ab initio;

- „inclusiv salariu” – 105 026,40 lei, nefiind clar cine a beneficiat de salariu și

cine l-a achitat.

Astfel, instanța de apel urma să verifice dacă cheltuielile menționate supra, au

fost suportate în realitate de către reclamant.

De asemenea, studiind materialele cauzei, Colegiul lărgit a constatat că

reclamantul a anexat multiple copii ale unor recipise prin care niște persoane

recunosc faptul perceperii unor sume de bani de la reclamant, aceste persoane

nefiind identificate; copii a unor cereri de îndeplinire a unor lucrări, fără a fi anexate

dovezile de îndeplinire a acestor lucrări și dovezile de plată a acestora. Respectiv,

instanța de recurs consideră că reclamantul nu a probat cheltuielile reale pe care le-

a suportat în urma inundării apartamentului său în rezultatul scurgerii produse din

apartamentul ce îi aparține recurentei.

Mai mult, Colegiul lărgit a stabilit divergențe între Actul din 05 august 2018 (f.d.

9, vol. I), întocmit de către administratorul CCL nr. 75, Cebotari Daniel, și Actul de

6

constatare din 23 august 2018 (f.d. 60, vol. I), întocmit de reprezentanții Preturii

XXXXXXXXX. Astfel, potrivit primului document, „în urma inundației, apa în ap.

36 s-a acumulat până la nivelul pragurilor de la ușile camerelor”, iar „în ap. 33 apa

s-a scurs și a umplut odăile până la 5 cm de la nivelul podelii”. Potrivit celui de al

doilea document, „În urma inundării a avut de suferit toată suprafața tavanului,

pardoselei, pereților. Au fost deteriorate în totalitate ușile. Astfel, apartamentul a

suportat deterioarare totală”. Comparând aceste două constatări, Colegiul conchide

că ele sunt contradictorii, or din prima se înțelege că a fost inundată o parte din

apartament, iar din cea de a doua se distinge deteriorarea completă a imobilului.

Astfel, la rejudecare, instanța de apel urmează să elucideze și acest moment.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat

circumstanțele cauzei și probele prezentate în acest sens, limitându-se doar la

aspectele constatate de către prima instanță.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Ca urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a da o apreciere corectă și

justă cazului supus judecării în condițiile când instanța de apel și prima instanță nu

au dat o apreciere corespunzătoare probelor prezentate de către participanții la

proces și au omis să se expună asupra argumentelor și cerințelor formulate, oferind

în decizie explicații neclare și contradictorii, instanța de recurs este în imposibilitate

de a verifica corectitudinea aplicării de către instanța de apel a cadrului legal.

7

Or, potrivit art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel urma să constate și elucideze

pe deplin circumstanțele cauzei și probele prezentate în cest sens, să le examineze și

să le dea o apreciere în cumul, reflectând în decizie motivele concluziilor sale privind

admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței

unor probe față de celelalte, așa cum prevede alin. (4) al art. 130 din Codul de

procedură civilă, cu respectarea principiului contradictorialității.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o eroare

judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite prezenta cauză

civilă spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să

emită o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele reale și

esențiale ale pricinii. De asemenea, instanța urmează să indice cu suficientă claritate

motivele pentru care acceptă sau respinge probele prezentate de către participanții la

proces, dându-le o apreciere corespunzătoare, precum și să se expună asupra tuturor

argumentelor și cerințelor formulate de către toți participanții la proces.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Dorogan Elena, prin intermediul avocatului

Pascal Iuliana.

Se casează decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Niculcea Edgar împotriva Elenei

Dorogan privind repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată, și se

remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari,

Nicolae Craiu

8

9