2ra-1349/19 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen legal al plângerii

Dosarul nr. 2ra-1349/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – A. Mardari Instanța de apel: CA Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov ÎNCHEIERE 10 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Caigorodțeva împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen legal a plângerii, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, s-a menținut hotărârea din data de 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, constată: La 05 octombrie 2018 avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Olgăi Caigorodțeva a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen legal a plângerii, repararea prejudiciului moral în mărime de 250 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a menționat că a depus plângere în baza art. 313 al Codului de procedură penală împotriva actelor și acțiunilor ilegale ale procurorului. La 28 iulie 2018, în baza deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2018, în procedura Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a parvenit la rejudecare plângerea Olgăi Caigorodțeva. Reclamanta a indicat că potrivit prevederilor art. 313, alin. (4) al Codului de procedură penală astfel de plângeri se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10 zile. Instanța de judecată s-a expus asupra plângerii prin încheiere la data de 03 octombrie 2018, peste 2 luni. În opinia reprezentantului reclamantei instanța de fond a încălcat în mod flagrant termenul de examinare a plângerii, aceasta fiind examinată peste termenul legal, stabilit 1 de art.313 alin. (4) al Codului de procedură penală, astfel, i s-a încălcat dreptul la judecare în termen legal a plângerii Olgăi Caigorodțeva.

Prin hotărârea din data de 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Olgăi Caigorodțeva. (f.d. 37, 43-46) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 aprilie 2019 a respins apelul declarat de către avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Olgăi Caigorodțeva, a menținut hotărârea din data de 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. ( f.d. 67, 68-72) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut că avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Olgăi Caigorodțeva a formulat critici doar asupra termenului de rejudecare a plângerii sale în instanța de fond, deși procedura examinării unei plângeri penale trebuia privită per ansamblu ca o eventuală cauză penală.

Depășirea termenului de 10 zile de examinare a plângerii în temeiul art.313 alin. (4) al Codului de procedură penală nu poate fi echivalată cu termenul rezonabil de examinare a cauzei penale, care implică aprecierea criticilor și tuturor circumstanțelor în raport cu cauza dată și cu statutul petiționarei Olga Caigorodțeva, care nu are calitate de bănuită, învinuită, nici inculpată în virtutea căreia ar putea pretinde la careva prejudiciu cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei. Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 20 mai 2019 a declarat recurs Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea decizie instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

( f.d. 75-79) În motivarea recursului recurenta a indicat că temeiurile invocate de către instanța de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța de fond a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de drept material. În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 04 aprilie 2019, a publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 08 mai 2019, a expediat- o participanților la proces la data de 13 mai 2019. (f.d. 73) Confirmare privind recepționarea copiei deciziei de către recurentă la materialele dosarului lipsește.

Recursul declarat la data de 20 mai 2019 de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, este depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca 2 temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Ion Druță Maria Ghervas 4