2ra-1349/19 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen legal al plângerii

Dosarul nr. 2ra-1349/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – A. Mardari

Instanța de apel: CA Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov

ÎNCHEIERE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olga Caigorodțeva,

reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Caigorodțeva

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în

termen legal a plângerii, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul

Nicolae Daniliuc, s-a menținut hotărârea din data de 10 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 05 octombrie 2018 avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Olgăi Caigorodțeva a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat

constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen legal a plângerii, repararea

prejudiciului moral în mărime de 250 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a menționat că a depus plângere în baza

art. 313 al Codului de procedură penală împotriva actelor și acțiunilor ilegale ale

procurorului.

La 28 iulie 2018, în baza deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2018, în

procedura Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a parvenit la rejudecare plângerea Olgăi

Caigorodțeva.

Reclamanta a indicat că potrivit prevederilor art. 313, alin. (4) al Codului de

procedură penală astfel de plângeri se examinează de către judecătorul de instrucție în

termen de 10 zile. Instanța de judecată s-a expus asupra plângerii prin încheiere la data de

03 octombrie 2018, peste 2 luni.

În opinia reprezentantului reclamantei instanța de fond a încălcat în mod flagrant

termenul de examinare a plângerii, aceasta fiind examinată peste termenul legal, stabilit

1

de art.313 alin. (4) al Codului de procedură penală, astfel, i s-a încălcat dreptul la judecare

în termen legal a plângerii Olgăi Caigorodțeva.

Prin hotărârea din data de 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de avocatul Nicolae Daniliuc în

interesele Olgăi Caigorodțeva. (f.d. 37, 43-46)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 aprilie 2019 a respins apelul

declarat de către avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Olgăi Caigorodțeva, a menținut

hotărârea din data de 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. ( f.d.

67, 68-72)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut că avocatul

Nicolae Daniliuc în interesele Olgăi Caigorodțeva a formulat critici doar asupra

termenului de rejudecare a plângerii sale în instanța de fond, deși procedura examinării

unei plângeri penale trebuia privită per ansamblu ca o eventuală cauză penală. Depășirea

termenului de 10 zile de examinare a plângerii în temeiul art.313 alin. (4) al Codului de

procedură penală nu poate fi echivalată cu termenul rezonabil de examinare a cauzei

penale, care implică aprecierea criticilor și tuturor circumstanțelor în raport cu cauza dată

și cu statutul petiționarei Olga Caigorodțeva, care nu are calitate de bănuită, învinuită, nici

inculpată în virtutea căreia ar putea pretinde la careva prejudiciu cauzat prin încălcarea

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 20 mai 2019 a declarat recurs Olga

Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea decizie instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. ( f.d. 75-79)

În motivarea recursului recurenta a indicat că temeiurile invocate de către instanța de

apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța de fond a interpretat eronat și

a aplicat greșit normele de drept material.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 04 aprilie 2019, a publicat-o

pe portalul instanțelor de judecată la data de 08 mai 2019, a expediat- o participanților la

proces la data de 13 mai 2019. (f.d. 73) Confirmare privind recepționarea copiei deciziei

de către recurentă la materialele dosarului lipsește.

Recursul declarat la data de 20 mai 2019 de către Olga Caigorodțeva, reprezentată

de către avocatul Nicolae Daniliuc, este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Olga Caigorodțeva,

reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

2

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conțin obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către Olga Caigorodțeva,

reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept

material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae

Daniliuc, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de către avocatul Nicolae

Daniliuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

4