2ra-1034/17 — repararea prejudiciului material și moral ș.a.

prima instanță: D. Dulghieru dosarul nr. 2ra-1034/17

instanța de apel: M. Ciugureanu, N. Simciuc, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

08 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

reprezentantul Olgăi Caigorodțev, avocatul Nicolae Daniliuc,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral cauzat și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017

c o n s t a t ă:

La 05 aprilie 2016 reprezentantul Olgăi Caigorodțev, avocatul Nicolae Daniliuc a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat și compensarea

cheltuielilor pentru asistență juridică.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, din 29 ianuarie 2015 s-a încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Olgăi Caigorodțev suma de 25 000 de lei

cu titlu de reparare a prejudiciului moral. Astfel, la 18 septembrie 2015 a depus la

Ministerul Justiției cerere prin care a solicitat executarea hotărârii judecătorești, însă,

prin răspunsul din 22 septembrie 2015 s-a notificat despre imposibilitatea executări

acesteia.

Invocă faptul că până la înaintarea prezentei acțiuni în instanța de judecată,

hotărârea menționată supra nu a fost executată.

Solicită admiterea acțiunii; constatarea faptului încălcării dreptului reclamantei

Olga Caigorodțev la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești; încasarea

din contul bugetului de stat în beneficiul Olgăi Caigorodțev suma de 25 000 de lei cu

titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești; și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 6 000 de lei.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 01 iulie 2016 s-a ridicat

excepția de neconstituționalitate depusă de către reprezentantul reclamantei Olga

Caigorodțev, avocatul Nicolae Daniliuc, pentru controlul constituționalității

1

prevederilor art. 6 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, și art. 36/1 din

Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar (f.d. 40-

41).

Prin Hotărîrea Curții Constituționale nr. 32 din 17 noiembrie 2016, s-a admis

parțial excepția de neconstituționalitate ridicată de către avocatul Nicolae Daniliuc; s-au

declarat neconstituționale sintagmele „după ce devine revocabilă”, „emis în baza

hotărârii judecătorești irevocabile”, „eliberat în baza hotărârii judecătorești irevocabile”

de la alineatele (1), (2) și (3) ale articolului 6 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, precum și sintagmele „doar după rămânerea irevocabilă a

hotărârii judecătorești” și „în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile” de la

alineatele (1) și (2) ale articolului 68 din Legea finanțelor publice și responsabilității

bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014. Totodată, s-a declarat inadmisibilă sesizarea în

partea ce tine de controlul constituționalității articolului 361 alin. (3) și alin. (4) din

Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar (f.d. 44-

52).

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 12 decembrie 2016, reprezentantul

Olgăi Caigorodțev, avocatul Nicolae Daniliuc solicită suplimentar încasarea din contul

bugetului de stat în beneficiul reclamantei Olga Caigorodțev dobânda de întârziere în

mărime de 48,50 de lei pentru neexecutarea hotărârii judecătorești, pentru perioada 01

decembrie 2016 – 05 decembrie 2016 (f.d. 73).

La 12 decembrie 2016, în cadrul susținerilor orale, reprezentantul reclamantei

Olga Caigorodțev, avocatul Nicolae Daniliuc a concretizat pretențiile din acțiune, în

sensul majorării cuantumului pretențiilor și a solicitat constatarea faptului încălcării

dreptului reclamantei Olga Caigorodțev la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești; încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul Olgăi Caigorodțev

suma de 35000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești; și suma de 6147,62

de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 18 septembrie 2015 – 05

decembrie 2016 – momentul executării hotărârii, și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 6 000 de lei (f.d. 139-141).

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 16 decembrie 2016, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral cauzat și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică; s-a

constatat faptul încălcării dreptului Olgăi Caigorodțev la executarea în termen rezonabil

a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, nr. 2-1392/15 din 29 ianuarie 2015; s-a

încasat de la bugetul de stat în beneficiul Olgăi Caigorodțev prejudiciul moral în

mărime de 5000 de lei, cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești; s-a încasat de la bugetul de stat în beneficiul Olgăi

Caigorodțev cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei; iar în restul

pretins, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 83, 87-94).

În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că în speță, hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 29 ianuarie 2015, a fost executată faptic la 06

2

decembrie 2016, deși a devenit definitivă și executorie la 17 septembrie 2015 și

irevocabilă la 10 februarie 2016.

Astfel, din moment ce obligativitatea de executare a unei astfel de hotărâri

survenea odată cu obținerea irevocabilității acesteia, nu poate fi impusă

responsabilitatea pârâtului de neexecutare pentru perioada de până la 10 februarie 2016.

În final, instanța inferioară a conchis obligația pozitivă a autorităților statului de a

executa în termen de până la 6 luni hotărârile judecătorești pronunțate în condițiile Legii

nr. 87 din 21 aprilie 2011, totodată fiind înscris dreptul persoanei interesate de a iniția

procedură de executare silită a unei astfel de hotărâri în cazul neexecutării benevole a

acesteia în termenul respectiv.

Așa, pornind de la idea că hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29

ianuarie 2015, definitivă și executorie din data de 17 septembrie 2015 și irevocabilă din

data de 10 februarie 2016, a fost executată la 06 decembrie 2016, peste zece luni după

ce a devenit irevocabilă și, după un an și trei luni după ce a devenit definitivă și

executorie, prima instanță a ajuns la concluzia că termenul de 6 luni de executare în

sensul speței a fost depășit evident, astfel fiind încălcat dreptul reclamantei la executare

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 s-a respins cererea de

apel declarată de Olga Caigorodțev; s-a admis cererea de apel declarată de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova; s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, din 16 decembrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca

nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral și a dobânzii de întârziere pentru perioada de întîrziere a executării

hotărârii (f.d. 125, 126-136).

În susținerea soluției emise, instanța de apel a reținut, că Ministerul Justiției era în

imposibilitate de a asigura executarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău,

din 29 ianuarie 2015 conform cererii depuse de reprezentantul reclamantei la 18

septembrie 2015, întrucât la acel moment hotărârea nu era irevocabilă.

În consecință, consideră că, în speță, executarea hotărârii judecătorești în termenii

indicați nu reprezintă o încălcare a termenului rezonabil de executare a hotărârii

judecătorești.

La 15 martie 2017 reprezentantul Olgăi Caigorodțev, avocatul Nicolae Daniliuc a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017,

solicitând declararea recursului admisibil; admiterea recursului; casarea integrală a

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului reclamantei Olga

Caigorodțev la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești; încasarea din

contul bugetului de stat în beneficiul Olgăi Caigorodțev suma de 6147,62 de lei cu titlu

de prejudiciu material sub formă de dobândă de întârziere, suma de 35000 de lei cu titlu

de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 6000 de lei (f.d. 139-141).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei și a

invocat că instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de drept

internațional.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

3

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul constată că din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul

comunicării recurentului deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017

(f.d.125) pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, însă

decizia recurată a fost expediată participanților la proces prin scrisoarea de însoțire

nr.3727 din 27 martie 2017 (f.d. 137), iar cererea de recurs a fost depusă la 15 martie

2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d. 139), prin urmare

4

calea de atac se consideră exercitată în termen.

Instanța de recurs taxează că potrivit articolului 437 alin. (1) lit. f) din Codul de

procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă

esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective.

Completul notează că, reprezentantul recurentei nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel, or, dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate

a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de

natură a învedera nelegalitatea hotărârii. În asemenea circumstanțe, se face imposibilă

exercitarea controlului de către instanța investită cu soluționarea căii de atac.

În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO,

fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană

a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de

reprezentantul recurentei în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or

recursul devoluează exclusiv circumstanțele de drept ale pricinii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate în

recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și

prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de reprezentantul Olgăi Caigorodțev, avocatul Nicolae

Daniliuc, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul Olgăi Caigorodțev, avocatul Nicolae

Daniliuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

5