2ra-1346/19 — repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1346/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, Iu. Cimpoi, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Caigorodțev

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Olga Caigorodțev reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc și s-a menținut hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 iulie 2018, Olga Caigorodțev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la

27 decembrie 2017, reprezentantul său, avocatul Nicolae Daniliuc s-a adresat

Procurorului General al Republicii Moldova cu o plângere penală în interesele sale,

în care a solicitat începerea urmăririi penale în privința judecătorilor Nina Vascan,

Vladislav Clima și Ecaterina Palanciuc în baza art.307 CP RM - pronunțarea cu bună

știință de către judecători a unei decizii contrare legii, art. 324 CP RM - corupere

pasivă, art. 328 CP RM - excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu și

în baza art. 329 CP RM - neglijență în serviciu.

La 11 ianuarie 2018 a primit o scrisoare din numele Procuraturii Generală a

Republicii Moldova, iar la 17 ianuarie 2018 a contestat acțiunile ilegale ale

Procurorului General al Republicii Moldova cu privire la refuzul pornirii urmăririi

1

penale judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, care prin

încheierea din 05 martie 2018 a respins ca fiind neîntemeiată plângerea sa din

17 ianuarie 2018.

La 06 martie 2018 a atacat cu recurs încheierea din 05 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, care prin decizia

din 18 aprilie 2018 a respins ca inadmisibil recursul declarat.

În opinia reclamantei, odată ce a primit plângerea din 27 decembrie 2017,

Procurorul General al Republicii Moldova a fost obligat, în conformitate cu art.19,

art. 254 alin.(1) Cod de procedură penală, să cerceteze cazul dat complet, obiectiv și

sub toate aspectele, iar în conformitate cu art.274 Cod de procedură penală, să emită

o ordonanță motivată pe acest caz.

Reclamanta a menționat că a adresat trei întrebări organului de urmărire penală

și procurorilor, și anume: de când judecătorii Curții de Apel Chișinău, restituind

cauza la rejudecare, dau indicații clare instanței de fond care probe ar urma să fie

administrate?; de când judecătorii Curții de Apel Chișinău, restituind cauza la

rejudecare, dau indicații clare instanței de fond care soluție urmează a fi pronunțată?;

care au fost temeiurile de a trimite cauza la rejudecare?

În continuare, a precizat că organul de urmărire penală și procurorii nu au oferit

răspuns la întrebările date, astfel consideră că nu a fost auzită, a fost ignorată și

umilită de către ultimii. Mai mult, i-a fost violat dreptul prevăzut de art.2 al

Protocolului nr.7 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale.

A accentuat că acțiunile Procurorului General al Republicii Moldova au un

caracter superficial, iar situația de fapt și de drept este analogică cu cea stabilită de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în paragrafele 90 și 91 din Hotărârea din

01 noiembrie 2010 în cauza Mătăsaru și Savinschi vs Moldova, în care la fel se

impunea obligația pozitivă a statului de a efectua o investigație oficială și

multilaterală, ceea ce înseamnă că organul de urmărire penală trebuia să depună

eforturi serioase pentru a afla ce s-a întâmplat, dar nu să se limiteze pe concluzii

pripite și nefondate pentru a refuza începerea oricăror investigații, pentru a-și motiva

refuzul în începerea urmării penale pe presupuneri și ipoteze preconcepute.

A remarcat că organul de urmărire penală și procurorii neoferind răspuns la

întrebările formulate, au încălcat art.1 al Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și anume obligația generală a

statului de a recunoaște oricărei persoane aflate sub jurisdicția sa, drepturile și

libertățile definite de Convenție.

Astfel, prin erorile comise în cauza dată, Moldova a încălcat flagrant

prevederile art.1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale și anume obligația generală a statului de a-i recunoaște

oricărei persoane, aflate sub jurisdicția sa, drepturile și libertățile definite de

Convenție.

Având la bază dispozițiile art.53 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova,

și art.41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, reclamanta a afirmat că Republica Moldova, ca parte

contractantă, prin instanțele de judecată și organele procuraturii intenționat i-a violat

drepturile sale la un proces echitabil și examinarea cauzei într-un termen rezonabil,

2

cauzându-i astfel un prejudiciu moral, pe care îl estimează la o suma echitabilă de

850000 de lei.

Olga Caigorodțev a solicitat încasarea din bugetul de stat al Republicii

Moldova sumele de 850000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin erorile

săvârșite în procesul penal de procurori și instanțele de judecată și 10000 de lei cu

titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 14 decembrie 2018, Olga Caigorodțev reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor.

Prin decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Olga Caigorodțev reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și menținută

hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanța corect

a determinat raportul juridic dedus judecății, a dat apreciere completă obiectivă și

sub toate aspectele probelor, astfel hotărârea pronunțată este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces,

iar argumentele invocate de către apelantă sînt neîntemeiate și lipsite de suport

juridic, motiv din care Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a ajuns la concluzia de a respinge apelul și a menține hotărârea instanței de

fond.

La 15 mai 2019, Olga Caigorodțev reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

cererii de chemare în judecată.

Recurenta în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, pe care o consideră nefondată, deoarece la emiterea acesteia

instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, încălcând astfel art. 1, 20, 53 din Constituția Republicii

Moldova, precum și art.8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art.1, 6, 41 CEDO și

art.1 al Primului Protocol adițional la CEDO.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 28 martie 2019 și a fost expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

08 mai 2018, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la

materialele dosarului lipsesc.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Olga Caigorodțev reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc la 15 mai 2019, se consideră în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

3

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Caigorodțev reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Caigorodțev reprezentată

de avocatul Nicolae Daniliuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

4

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțev reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțev reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5