2r-418/20 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la judecare in termen legal a plingerii, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-418/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. A. Mardari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Vieru, I. Druță, M. Ghervas)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcau)

DECIZIE

7 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Caigorodțev,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare

în termen legal a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva încheierii din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțev,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc

constată:

La 5 octombrie 2018, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare

în termen legal a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală

a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile

și politice, art. 1, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 11, 14 Cod civil, Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, a solicitat admiterea acțiunii,

constatarea faptului încălcării dreptului ei la judecare în termen rezonabil a plângerii

din 24 mai 2018, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul

ei a sumei de 250 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea

1

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și a sumei de 6 000 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc.

La 5 februarie 2020, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 10 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin care a solicitat admiterea acesteia,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu rejudecarea pricinii în prima instanță.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC,

a invocat că la 8 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea

nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii Moldova prin

vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și

incompetent.

Așadar, hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din

10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție sunt în contradicție cu art. 6 paragraful 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, or instanțele de judecată nu au fost independente și imparțiale, fiind

controlate ilegal și anticonstituțional de fostul regim oligarhic.

Prin încheierea din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțev, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

La 23 iulie 2020, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc

a declarat recurs împotriva încheierii din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii recurate, soluționarea

prin decizie a cererii de revizuire, admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, cu rejudecarea pricinii în fond în Judecătoria Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că Curtea de Apel Chișinău eronat a

considerat că art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019 nu pot servi temei de revizuire prevăzut

de art. 449 lit. b) CPC.

A evidențiat că la 8 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat

Hotărârea nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii

Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat,

corupt și incompetent.

Totodată, a remarcat că concluziile Curții de Apel Chișinău, expuse în

încheierea din 9 iulie 2020, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind

interpretate eronat și aplicate greșit prevederile art. 8 din Declarația Universală a

2

Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și

politice, art. 1, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 1, 4, 7, 20, 116, 120 din Constituția RM și Hotărârii Parlamentului Republicii

Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 23 iulie 2020 împotriva încheierii din 9 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 5 februarie 2020, Olga

Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire

împotriva hotărârii din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

care prin încheierea din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă (f. d. 99-101, 116-118).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 CPC.

Așadar, cu referire la norma legală citată, la caz se constată că revizuenta,

solicitând revizuirea hotărârii din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC,

menționând că a apărut o circumstanță esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut

fi cunoscută revizuentei la momentul examinării cauzei în fond.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

3

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău

în sensul că cele invocate de către revizuentă în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC.

Or, referirea la Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie

2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova, nu se încadrează în categoria circumstanțelor

și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile, deoarece nu are tangență cu cauza civilă respectivă, declarația

menționată făcând referire la situația social-politică a țării.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs va respinge argumentul recurentei invocat în

recurs în sensul că Curtea de Apel Chișinău eronat a interpretat prevederile Hotărârii

Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată

Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica

Moldova.

În acest context și alte argumente ale recurentei invocate în recurs sunt lipsite

de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat,

or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii

recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Caigorodțev, reprezentată de

4

avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen legal a

plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5