2r-318/20 — Repararea prejudiciului cauzat

Dosar nr. 2r-318/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – N. Patrașcu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Danilov, I. Secrieru, Iu. Cotruță

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, judecători – O. Sternioală, A. Cobăneanu, V. Burduh

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Danilov, O. Cojocaru, A. Pahopol

DECIZIE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Valentina Curnic, prin intermediul avocatului

Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Curnic

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral,

împotriva încheierii din 03 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina Curnic,

prin intermediul avocatului Nicolae Daniliuc, împotriva hotărârii din 01 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a con st at at:

La 30 ianuarie 2018, Valentina Curnic, prin intermediul avocatului Nicolae

Daniliuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciul moral în mărime de 25 000 de lei și a

cheltuielilor de judecată, compuse din cheltuieli necesare pentru asistența juridică în

sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina

Curnic.

Prin decizia din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Valentina Curnic, ca neîntemeiat și s-a menținut hotărârea din 01

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 31 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

ca fiind inadmisibil recursul înaintat de Valentina Curnic, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc.

1

La 06 noiembrie 2019 avocatul Nicolae Daniliuc, acționând în interesele

Valentinei Curnic, a depus cerere de revizuire a hotărârii din 01 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de revizuire,

casarea hotărârii din 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

transmiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 03 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina Curnic, prin intermediul

avocatului Nicolae Daniliuc, împotriva hotărârii din 01 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Împotriva încheierii din 03 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Valentina

Curnic, prin intermediul avocatului Nicolae Daniliuc, a declarat recurs, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate, examinarea cererii de

revizuire și casarea hotărârii 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu soluția Curții de Apel

Chișinău. Suplimentar a reiterat argumente identice celor din cererea de revizuire,

expunându-se în mod repetat asupra fondului cauzei și axându-se asupra

nemulțumirii sale asupra activității întregului sistem judecătoresc din Republica

Moldova.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Valentina Curnic, prin intermediul

avocatului Nicolae Daniliuc, urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de

Curtea de Apel Chișinău la 03 martie 2020, fiind expediată pentru cunoștință

recurentei și avocatului acesteia la 11 mai 2020 (f.d. 177). Astfel, ținând cont de

faptul că la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul

recepționării încheierii de către recurentă, iar cererea de recurs a fost înregistrată la

02 iunie 2020, Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că, prin încheierea din 03 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Valentina Curnic, prin intermediul avocatului Nicolae Daniliuc, împotriva hotărârii

din 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a indicat că cererea de revizuire

este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac –

revizuirea, ceea ce denotă caracterul abuziv al acesteia.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care:

2

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Verificând motivele recursului prin prisma prevederilor citate, Colegiul constată

că cererea de recurs este neîntemeiată.

Astfel, circumstanțele de fapt, invocate de Valentina Curnic, prin intermediul

avocatului Nicolae Daniliuc, în cererea de revizuire, nu pot fi reținute, or, la caz,

revizuenta consideră drept temei al revizuirii Hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova.

În speță, se constată că cererea de revizuire a Valentinei Curnic a fost întemeiată

pe art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Reieșind din norma citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că

circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației)

care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care

au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având

putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au

putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă.

În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar

ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior

pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

3

Este de menționat faptul că Valentina Curnic nu a indicat în cererea sa de

revizuire care sunt acele circumstanțe nou-descoperite și când anume i-au devenit

cunoscute acesteia, pentru a justifica existența temeiului revizuirii deciziei prevăzut

la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Or, simpla trimitere la Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019, fără a indica în ce mod

aceasta ar fi influiențat soluțiile instanțelor pe marginea prezentului litigiu, nu

constituie un temei pentru admiterea cererii de revizuire.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 03 martie 2020 a Curții de

Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatându-se faptul că, revizuirea

este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare

în privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod

implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența

temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității

raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile

necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Capitolul XXXIX

din Codul de procedură civilă (art. 446-453).

Din această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs a Valentinei

Curnic ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele

invocate de recurentă sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 03 martie 2020 a Curții de

Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Valentina Curnic, prin intermediul

avocatului Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 03 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Curnic împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul

Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4