2rac-45/23 — anularea contractului, recunoasterea dreptului de proprietate, transmiterea în gestiune si compensarea cheltuielilor de judecată

2rac-45/23 — anularea contractului, recunoasterea dreptului de proprietate, transmiterea în gestiune si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rac-45/23

2-17217267-01-2rac-17022023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – G. Stratulat

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Dudca, D. Băbălău

ÎNCHEIERE

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația de Coproprietari

în Condominiu nr. 55/351, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/312,

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/493 și Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/351, Asociația de Coproprietari

în Condominiu nr. 55/312, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/493

și Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/301 împotriva societății cu

răspundere limitată „Glorinal” și societății cu răspundere limitată

„Thermohouse”, intervenient accesoriu banca comercială „Moldova-

Agroindbank” societate pe acțiuni, cu privire la anularea contractului,

recunoașterea dreptului de proprietate, transmiterea în gestiune și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Asociația de Coproprietari în Condominiu

nr. 55/351, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/312, Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/493 și Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/301 și s-a menținut hotărârea din 03 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată,

constată:

La 17 noiembrie 2017, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/351

(în continuare ACC nr. 55/351), Asociația de Coproprietari în Condominiu

nr. 55/312 (în continuare ACC nr. 55/312), Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/493 (în continuare ACC nr. 55/493) și Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/301 (în continuare ACC nr. 55/301) au depus

cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată

„Glorinal” (în continuare SRL „Glorinal”) și societății cu răspundere limitată

„Thermohouse” (în continuare SRL „Thermohouse”) cu privire la anularea

1

contractului, recunoașterea dreptului de proprietate, transmiterea în gestiune și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că, la 10 mai 2006, SRL „Glorinal” a obținut

certificatul de urbanism nr. 471/06 pentru terenul și construcțiile situate în

mun. Chișinău, str. XXX și autorizațiile de construire nr. 234 din 21 martie 2008

și nr. 745 din 24 noiembrie 2010.

După obținerea actelor permisive, SRL „Glorinal” a încheiat contracte de

investiții pentru construcția blocurilor locative din str. XXX.

Reclamantele au notat că blocurile locative din întregul complex construit de

compania de construcții SRL „Glorinal”, ce fac obiectul condominiului, au fost

date în exploatare în perioada anilor 2011-2015. Astfel, conform Legii

condominiului fondului locativ nr. 913 din 30 martie 2000, la fiecare etapă a dării

în exploatare au fost constituite asociațiile de coproprietari în condominiu.

Conform contractelor de investiții încheiate cu investitorii, SRL „Glorinal”

s-a obligat să transmită beneficiarilor apartamentele cu sistem de încălzire cu gaz

și aprovizionare cu apă caldă pentru complex, conform planului.

Deopotrivă, în conformitate cu proiectul, SRL „Glorinal” s-a obligat să

construiască pe str. XXX, din mun. Chișinău, blocuri locative care să dispună de

un sistem de încălzire și aprovizionare cu apă caldă care va funcționa pe bază de

gaz, mai exact, încălzirea apei calde va fi ca urmare a procesului de ardere a

gazului.

Potrivit pct. 1.2 din Proiectul de lucru al Cartierului locativ cu parcări

subterane și obiective de menire comercială și social-culturală din str. XXX,

elaborat de SRL „Helio”, pentru încălzirea și alimentarea cu apă caldă a

întregului complex locativ (cartier) este prevăzut un dispozitiv, pe teritoriul

complexului locativ, o cazangerie autonomă care reprezintă poziția 33 din planul

general.

Conform Avizului igienic la recepția finală a obiectivului nr. 756 din 21

decembrie 2011, au fost finalizate lucrările de construcție, finisare, dotare cu

echipament tehnic, amenajarea teritoriului aferent, căilor de acces; termoficarea –

de la centrale termice autonome; alimentarea cu apă, canalizare – de la rețelele

urbane.

Reclamantele au remarcat că, din mijloacele financiare obținute de la

investitorii care au încheiat contracte de investiții și care sunt membri ai

asociațiilor de coproprietari în condominiu, SRL „Glorinal” a construit

cazangeria dotată cu cazan pe bază de gaz. Cazangeria construită de

SRL „Glorinal”, în perioada când era funcțională, a asigurat cu energie termică și

a aprovizionat cu apă caldă exclusiv asociațiile de coproprietari în condominiu

reclamante.

Însă, după darea în exploatare a blocurilor locative, SRL „Glorinal” a

transmis parțial la balanța asociațiilor părți din proprietatea comună în

condominiu și nu a transmis la balanța asociațiilor de coproprietari în condominiu

sistemul de încălzire (cazangeria), rețelele inginerești aferente de termoficare și

apă caldă, care, de facto, a fost construit din mijloacele financiare ale

investitorilor și care aprovizionează în mod exclusiv condominiile gestionate de

reclamante. Iar, conform prevederilor legale, sistemul de încălzire (cazangeria)

este indispensabil blocurilor de locuit, sistem care nu poate fi separat de blocurile

de locuit.

2

Astfel, la 14 iunie 2017, printr-o cerere comună, ACC nr. 55/351, ACC

nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC nr. 55/301 au solicitat SRL „Glorinal” să le

transmită la balanță cazangeria, inclusiv rețelele inginerești aferente. Însă, prin

răspunsul din 21 iunie 2017, compania de construcții a menționat că sistemul de

alimentare cu energie termică la moment este proprietatea companiei

SRL „Thermohouse”, iar toate întrebările ce țin de aprovizionarea cu energie

termică a blocurilor locative necesită a fi redirecționate către ultima.

În opinia reclamantelor, SRL „Glorinal” ilegal a înstrăinat companiei

SRL „Thermohouse” cazangeria (construcția și echipamentele tehnice instalate)

cu nr. cadastral XXX.02 cu suprafața de XXX m.p. și terenul cu nr. cadastral

XXX, cu suprafața de XXX ha, pe care este amplasată construcția cazangeriei, or,

potrivit art. 6 alin. (4) din Legea condominiului în fondul locativ, proprietatea

comună din condominiu nu poate fi înstrăinată separat de dreptul de proprietate

asupra locuințelor (încăperilor) din condominiu.

Reclamantele au considerat că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 217

alin. (1) și 220 alin. (1) din Codul civil și urmează a fi anulat contractul de

vânzare-cumpărare nr. 7836 din 15 octombrie 2013 încheiat între SRL „Glorinal”

și SRL „Thermohouse”, prin care a fost înstrăinată cazangeria cu nr. cadastral

XXX.02 și terenul cu nr. cadastral XXX, pe care este amplasată construcția

cazangeriei, deoarece contravine prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea

condominiului în fondul locativ, art. 8 alin. (2) lit. b), c), d) și e) din Legea cu

privire la formarea bunurilor imobile și art. 4 alin. (6) din Legea cadastrului

bunurilor imobile.

Deopotrivă, SRL „Glorinal” nu a transmis la balanța asociațiilor de

coproprietari în condominiu terenurile pe care sunt construite blocurile locative

de pe str. XXX din mun. Chișinău, deși, art. 5 din Legea condominiului fondului

locativ stipulează expres că, proprietatea comună în condominiu include toate

părțile proprietății aflate în folosință comună: terenul pe care este construit blocul

(blocurile), zidurile, acoperișul, terasele, coșurile de fum, casele scărilor, holurile,

subsolurile, pivnițele și etajele tehnice, tubulaturile de gunoi, ascensoarele,

utilajul și sistemele inginerești din interiorul sau exteriorul locuințelor

(încăperilor), care deservesc mai multe locuințe (încăperi), terenurile aferente în

hotarele stabilite cu elemente de înverzire, alte obiecte destinate deservirii

proprietății imobiliare a condominiului,.

Reclamantele ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC

nr. 55/301 au solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 7836 din 15 octombrie

2013, încheiat între SRL „Glorinal” și SRL „Thermohouse”;

- recunoașterea dreptului de proprietate în condominiu asupra terenurilor cu

nr. cadastral XXX, cu suprafața de XXX ha; nr. cadastral XXX, cu suprafața de

XXX ha, pe care sunt amplasate blocurile de locuit din mun. Chișinău, str. XXX;

- obligarea SRL „Glorinal” să transmită în gestiunea economică a ACC

nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC nr. 55/301 terenurile pe care

sunt amplasate blocurile de locuit cu nr. cadastral XXX, suprafața de XXX ha și

nr. cadastral XXX, suprafața de XXX ha;

- recunoașterea dreptului de proprietate în condominiu asupra cazangeriei

din str. XXX, mun. Chișinău, construită pentru blocurile locative din str. XXX,

mun. Chișinău;

3

- obligarea SRL „Glorinal” să transmită în gestiunea economică a ACC

nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC nr. 55/301 cazangeria din

str. XXX, mun. Chișinău, construită pentru complex și toate rețelele inginerești

de livrare a agentului termic și a apei calde;

- recunoașterea dreptului de proprietate în condominiu asupra terenului pe

care este amplasată cazangeria cu nr. cadastral XXX, suprafața de XXX ha și a

construcției cu nr. cadastral XXX.02, cu suprafața de XXX m.p., din str. XXX,

mun. Chișinău;

- obligarea SRL „Glorinal” să transmită în gestiunea economică a ACC

nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC nr. 55/301 terenul pe care

este amplasată cazangeria cu nr. cadastral XXX și construcția (cazangeriei) cu nr.

cadastral XXX, din str. XXX, mun. Chișinău;

- compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu banca

comercială „Moldova-Agroindbank” societate pe acțiuni (vol. II, f.d. 7).

Prin hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 15, 32-39).

La 22 martie 2021, ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și

ACC nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban, au declarat apel împotriva

hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC

nr. 55/301, fiind menținută hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (vol. II, f.d. 204, 205-214).

Prin decizia din 03 august 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC

nr. 55/301, s-a casat integral decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată (vol. II, f.d. 56-65).

Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC

nr. 55/301, fiind menținută hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (vol. III, f.d. 121, 122-142).

În consolidarea soluțiilor instanțele judecătorești ierarhic inferioare au

remarcat că nu s-au constatat careva temeiuri care ar atrage nulitatea absolută a

contractului de vânzare-cumpărare nr. 7836 din 15 octombrie 2013. Or, în speță,

locuințele au fost conectate la rețeaua termică orășenească, iar cazangeria nu este

pusă până în prezent în funcțiune, deoarece în cadrul procedurii de restructurare a

planului, urmează să se finiseze lucrările de dare în exploatare.

Instanțele judecătorești ierarhic inferioare au apreciat ca neîntemeiate

argumentele reclamantelor, precum că cazangeria a fost construită din sursele

financiare investite de beneficiari, or, anexele nr. 1 a contractelor tip cu privire la

investirea capitalului privat în construcție nr. 370-VT/IV din 24 aprilie 2008,

nr. 272-VT/V din 19 martie 2008 și nr. 82-VT/IV din 06 iunie 2008 (vol. I f.d.

28-20) nu demonstrează cert apariția drepturilor beneficiarilor asupra altor

proprietăți distincte decât apartamentele procurate și instalațiilor aflate în acestea.

4

La fel, s-a reținut că, prin răspunsul nr. 27/05-4099 din 04 decembrie 2017,

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței a constatat

nerespectarea termenului de executare a obligațiilor contractuale, dar nu și lipsa

unui sistem în apartamentele proprietarilor membri ai asociațiilor în condominiu.

Respectiv, instanțele judecătorești ierarhic inferioare au ajuns la concluzia

că, la caz, nu sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (4) din Legea condominiului

în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, care stipulează că proprietatea

comună din condominiu nu poate fi înstrăinată separat de dreptul de proprietate

asupra locuințelor (încăperilor) din condominiu, or, atât cazangeria, cât și terenul

pe care se află aceasta sunt obiecte distinct diferite, având și numere cadastrale

diferite și adrese diferite. Faptul că, cazangeria menționată ar corela cu complexul

locativ pe platforma proiectului general, nu a fost demonstrat.

Subsecvent, instanțele judecătorești ierarhic inferioare au notat că nu pot

accepta argumentele reclamantelor precum că bunurile menționate nu au putut

constitui obiect separat al contractului de vânzare-cumpărare, or, terenul a fost

format ca bun imobil și înregistrat în Registrul bunurilor imobile de către

proprietarul inițial, de la care SRL ,,Glorinal” a procurat lotul de teren, iar

construcția a fost înregistrată ca bun imobil în baza dreptului asupra terenului și

procesul-verbal de recepție finală.

La 16 ianuarie 2023, ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și

ACC nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban, au declarat recurs

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei recurate și a hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie admise integral

pretențiile, în sensul formulat în cererea de chemare în judecată, sau cu trimiterea

cauzei spre rejudecare (vol. III, f.d. 151-160).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de

apel, precum și au transpus concluziile reținute de către instanța de apel în decizia

sa.

Suplimentar, recurentele au invocat că, rejudecând cauza, instanța de apel nu

a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia nr. 2rac-

122/22 din 03 august 2022, prin care prezenta cauză a fost trimisă spre

rejudecare, iar în consecință nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, nu a elucidat toate circumstanțele esențiale

ale cauzei, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții ilegale.

Instanța de apel, rejudecând cauza, în mare parte a preluat argumentele

instanței de apel din decizia casată de către Curtea Supremă de Justiție prin

decizia nr. 2rac-122/22 din 03 august 2022. Astfel, rejudecând cauza, instanța de

apel nu a apreciat corespunzător argumentele invocate în coroborare cu cumulul

de probe prezent la dosar, iar faptul dat denotă că litigiul a fost examinat

superficial și constituie încălcare a normelor de drept procedural.

În opinia recurentelor, instanța de apel nu a dat un răspuns cert referitor la

pertinența probelor administrate, deși, era obligată să reflecte în hotărâre motivele

concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum

și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Cu atât mai mult că, Curtea

Supremă de Justiție, restituind cauza spre rejudecare, a constatat expres

încălcarea standardelor procedurale de către instanțele inferioare, și anume

5

omiterea etapei de cercetare a înscrisurilor, întocmirea procesului-verbal al

ședinței de judecată cu încălcarea legislației și emiterea unei hotărâri

neîntemeiate de către instanța de fond.

Prin referința depusă electronic la 15 martie 2023, administratorul intimatei

SRL „Glorinal”, în procedura de restructurare, administratorul autorizat Ion Popa,

a solicitat declararea recursului depus de ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC

nr. 55/493 și ACC nr. 55/301 împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău ca fiind inadmisibil (vol. III, f.d. 192, 193-196).

Deși, la 20 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatei SRL „Thermohouse” și intervenientului accesoriu BC „Moldova-

Agroindbank” SA pentru notificare copia recursului declarat de ACC nr. 55/351,

ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și ACC nr. 55/301 împotriva deciziei din 27

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor

procedural și nu au depus referințe în care să-și expună pozițiile procesuale pe

marginea criticilor formulate în recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al completul Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursurile sunt inadmisibile, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul de admisibilitate al instanței de recurs subliniază că, un stat care

dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se

bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a

se vedea cauza Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, § 32;

cauza Sultan v. Republica Moldova, 05 iunie 2018, § 24).

În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererilor de recurs va fi

efectuată și analizată prin prisma articolului precitat, care cuprinde, în mod

particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la

un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate

prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea inter alia cauzele Marc Brauer v. Germania, 01 septembrie

2016, § 34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, § 64; Samardžić v. Croația, 20

iulie 2017, § 28; Zubac v. Croația (Marea Cameră), 05 aprilie 2018, § 82).

Așadar, prin prisma articolului 433 din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate verifică dacă actul judecătoresc de dispoziție recurat poate

constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este formulată de

persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost

declarată în termen.

6

Prin urmare, obiectul prezentelor cereri se referă la decizia din 27 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în

articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Succesiv, completul de admisibilitate notează că, în cazul în care, dreptul de

acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să

verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele

urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate

între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele

Levages Prestations Servicii v. Franța, 25 octombrie 1996, § 40; Tricard

v. Franța, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag v. Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc

Brauer, 01 septembrie 2016, § 34).

Articolul 434 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

În conformitate cu art. 111 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un

eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate

fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,

înafara oricărui dubiu, menite să asigure buna administrare a justiției și

respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie

să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea cauzele Tricard v. Franța,

10 iulie 2001, § 29; Nicolae Popa v. România, 09 decembrie 2014, § 16; Tence v.

Slovenia, 31 mai 2016, § 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care

termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă

considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității

juridice (a se vedea cauzele Ponomaryov v. Ucraina, 03 aprilie 2008, § 41;

Ustimenko v. Ucraina, 20 octombrie 2015, § 47).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 27

octombrie 2022. Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc cu

numărul de înregistrare 8829, Curtea de Apel Chișinău a expediat la 15 noiembrie

2022 în adresa participanților la proces pentru notificare copia deciziei motivate

din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Însă, la materialele cauzei

lipsesc înscrisuri care ar demonstra la ce dată exact a fost recepționată de către

recurente a deciziei motivate a instanței de apel.

Astfel, completul de admisibilitate opinează că, în speță, calea de atac în

ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de

recurs a fost depusă la 16 ianuarie 2023.

Succesiv, completul de admisibilitate evocă faptul că, în conformitate cu

articolul 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

7

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la

art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de

admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept,

vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Însă, din analiza

cererii de recurs depuse de ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493 și

ACC nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban, rezultă că acestea nu au

evidențiat memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate.

În acest sens, completul de admisibilitate menționează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de

lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii. Respectiv, nu este suficientă

8

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea

recursului cu indicarea motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La caz, completul de admisibilitate vădește că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiurile aplicabile doar

procedurii de apel și nu se regăsesc în articolul 432 din Codul de procedură

civilă, aplicabil recursului. Ba mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse

examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma articolului 130 din

Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare,

nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al

recursului declarat, deoarece ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC nr. 55/493

și ACC nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban, nu au invocat niciun

argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziilor instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de

conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei și reprezentantului

acesteia cu soluția dată de instanța inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale

de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (Doorson v. Olanda, 26 martie 1996, § 67). La acest capitol

instanță de recurs reține că recursul declarat de ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312,

ACC nr. 55/493 și ACC nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban, nu s-a

bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de

șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia

recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că, în condițiile din speță,

cererea de recurs a fost depusă după ce ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC

nr. 55/493 și ACC nr. 55/301 au avut posibilitatea de a fi auzite de o instanță de

fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se

vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” v. Franța, cererea

nr.21920/93 din 25 octombrie 1996, §§ 48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentelor le-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzite combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CEDO, rezultă că participanții

au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele

9

pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere

(Blücher v. Cehia, cererea nr. 58580/00 din 11 aprilie 2005, §§ 65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia

de a considera recursul declarate de ACC nr. 55/351, ACC nr. 55/312, ACC

nr. 55/493 și ACC nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban, împotriva

deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în baza articolului 433

lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/351, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/312,

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/493 și Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/301, reprezentate de avocatul Igor Coban,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Ion Malanciuc

10