3ra-1350/22 — anularea actului administrativ

3ra-1350/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1350/22

2-21009471-01-3ra-29122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

DECIZIE

24 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Viorica Puica

Aliona Donos

examinând recursul depus de Bobu Galina,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

Bobu Galina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată integral

hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă

decizie prin care acțiunea a fost respinsă,

constată:

La 21 ianuarie 2021, Bobu Galina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ.

În susținerea acțiunii, a indicat că a activat în organele Procuraturii și la

judecătorie din anul 1990 până în anul 2010, având o vechime în muncă de procuror

și judecător de 17 ani 9 luni.

A menționat că, începând cu 8 februarie 2010, la atingerea vârstei de 50 de ani,

în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură, i-a fost stabilită pensia pentru

vechime în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar, potrivit funcției

deținute, pe care o primea regulat, cu respectarea indexărilor anuale la 1 aprilie,

efectuate în anii 2011-2020.

În corespundere cu prevederile art. 34 alin. (6) a Legii nr. 118 din 14 martie

2003 cu privire la Procuratură, procurorii pensionari beneficiau de dreptul de

recalculare a pensiei în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu,

drept pe care l-a dobândit la 8 februarie 2010.

1

Potrivit art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la

Procuratură, procurorii pensionați de asemenea beneficiau de dreptul de recalculare

a pensiei pentru vechime în muncă odată cu majorarea generală a salariului

procurorilor în exercițiu, astfel, încă o dată fiindu-i reconfirmat prin lege dreptul la

recalcularea pensiei în mărime de 80% din salariul procurorului în exercițiu,

conform funcției deținute dobândit legal la 8 februarie 2010.

A precizat că faptul dobândirii la 8 februarie 2010 a dreptului la recalculare a

pensiei la majorarea salariului de funcție a procurorului în exercițiu și utilizării

acestui drept până la sfârșitul anului 2011, nu este negat nici de pârâtă.

Din motive neîntemeiate, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a efectuat

recalcularea pensiei, astfel lipsind-o de dreptul dobândit licit în anul 2010 de

recalculare a pensiei, stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului

general de indexare a acesteia la 1 aprilie a fiecărui an.

A relatat că la 16 iulie 2020, s-a adresat cu o cerere prealabilă întru restabilirea

în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea

salariului procurorului în funcție potrivit prevederilor Legii nr. 37 din 7 martie 2013

pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 cu privire la

sistemul da salarizare în sistemul bugetar, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire

la Procuratură și art. 24 din Legea nr. 152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative.

La 6 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat în adresa

reclamantei decizia nr. B-1547/20 din 6 august 2020, prin care i-a fost refuzat în

recalcularea pensiei.

A calificat decizia nr. B-1547/20 din 6 august 2020, prin care s-a refuzat în

admiterea cerințelor, ca ilegală și pasibilă de a fi anulată, cu obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și achita pensia conform cerințelor

formulate.

În opinia reclamantei, la examinarea cerințelor prealabile, autoritatea publică

pârâtă nu a determinat corect raportul juridic în cauză, circumstanțele importante

pentru soluționarea litigiului, precum și nu a luat în considerare că Legea nr. 56 din

9 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au

fost abrogate prevederile art. 73 alin. (3)-(10) din Legea cu privire la Procuratură

nr. 294 din 25 decembrie 2008, nu este aplicabilă în speță, deoarece contravine

normelor CEDO, practicii unanim recunoscute de CtEDO, Constituției Republicii

Moldova, Hotărârilor Curții Constituționale, legislației civile naționale și

principiului securității juridice instituit în jurisprudența instanțelor internaționale și

naționale de justiție.

A notat că, potrivit Legii nr. 902 din 29 ianuarie 1992 cu privire la Procuratură,

Legii nr. 118 din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură (ajustată la Legea nr. 544

din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului), Legii nr. 294 din 25 decembrie

2008 cu privire la Procuratură, în calitate de procuror în demisie, deține dreptul la

toate înlesnirile, garanțiile, recompensele și suplimentele prevăzute de judecător.

De aceleași stipulări prevăzute în Legea nr. 118 din 14 martie 2003 cu privire

la Procuratură și Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, s-

au bucurat și procurorii, fapt de care a beneficiat până la sfârșitul anului 2011.

2

A subliniat că procurorii pensionați până la adoptarea Legii nr. 118 din 14

martie 2003 (dânsa fiind pensionată în 2010), primeau pensiile conform prevederilor

Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Atât Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008, cât și cele

anterioare din 1992 și 2003 asigură reglementarea garanțiilor sociale, una din ele

fiind acordarea pensiei procurorului ca entitate de demnitate publică, la o anumită

vârstă de 50 ani, în cazul său 8 februarie 2010, cu respectarea obligatorie a

principiului de recalculare a pensiei la fiecare creștere a salariului lunar al

procurorului în funcție. Aceste stipulări au fost adoptate de Parlamentul Republicii

Moldova în strictă concordanță cu Liniile directoare privind rolul procurorilor,

adoptate la Congresul III al ONU, pentru prevenirea criminalității din 27 august –

7 septembrie 1990 și Recomandările Rec (2000) 19, adoptate de Comitetul de

Miniștri al Consiliului Europei la 6 octombrie 2000, care, potrivit art. 5 pct. d) impun

statelor membre (Republica Moldova din 1995) obligația să ia măsuri pentru ca

Legea să garanteze condiții rezonabile de exercitare a acestor funcții, în special cele

privind statutul, remunerarea și o pensie în conformitate cu importanță atribuțiilor

exercitate, precum și o vârstă corespunzătoare pentru pensionare.

Prin Hotărârea nr. 4 din 27 ianuarie 2000 privind controlul constituționalității

unor prevederi din legile care reglementează asigurarea cu pensii a judecătorilor,

procurorilor, anchetatorilor Procuraturii și funcționarilor publici, Curtea

Constituțională a reținut că dreptul cetățeanului la asigurarea cu pensie se află în

dependență directă de caracterul activității social utile prestate.

Pensiile pentru vechime în muncă ale judecătorilor, procurorilor au fost

obținute prin muncă prestată de acestea, prin exercitarea unor funcții speciale, de

importanță majoră pentru societate.

Curtea a reținut anterior, că statutul juridic al unor categorii de persoane este

determinat de nivelul juridico-organizatoric al organelor în care acestea activează,

de caracterul și complexitatea activității prestate, de responsabilitățile și exigența, de

calificarea pe care această activitate le implică. Garanțiile sociale și retribuția acestor

funcționari determină faptul ca statutul lor juridic să se distingă de statutul altor

categorii de funcționari. Necesitatea instituirii unui nivel sporit de asigurare

materială și socială, instituirea pensiei speciale (de funcție) pentru procurori, la fel

ca și pentru judecători, nu reprezintă un privilegiu, aceasta fiind justificată în mod

obiectiv ca o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigorile statutului

special, căruia trebuie să se supună procurorii, statut sever și restrictiv, stabilit prin

lege de către Parlament.

Aceeași instanță de jurisdicție constituțională a indicat și pentru viitor organelor

cu drept de inițiativă legislativă că, la adoptarea unor legi noi și a altor acte juridice,

este inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului judecătorului,

procurorului.

Dreptul la pensie cu aplicarea principiului recalculării ei la creșterea ordinară a

salariului procurorului în exercițiu, este menținut de instanța de jurisdicție

constituțională și nu-l exclude din utilitatea juridică. Curtea Constituțională prin

Hotărârea nr. 9 din 2004 statuează că dreptul subiectiv, constituit în baza unei legi

anterioare, nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare. Legea

3

nouă nu este susceptibilă aplicării unor fapte din trecut, cazurile contrare întrând în

contradicție cu art. 22 din Constituție.

Conform regulii generale, legea nouă nu poate modifica regimul juridic al

dreptului anterior, îl poate suprima sau îl poate înlocui cu un alt drept, însă legea

nouă nu poate desființa modalitatea prin care legea anterioară a instituit dreptul

respectiv și efectele lui.

În cazul când o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite

raporturi de constatare, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior,

dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate

prin interpretare, ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte

suveranitatea aplicării legii anterioare.

A obiectat că prin refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula

pensia, se încalcă un drept prevăzut de lege, drept dobândit la momentul stabilirii

pensiei și care nu poate fi restrâns pe viitor.

Astfel, toate modificările operate ulterior în actele legislative care

reglementează modul de calculare a pensiilor procurorilor au efect doar pentru

persoanele (procurorii) care vor beneficia de pensii după punerea în aplicare a

modificărilor respective, aceste modificări neavând efect retroactiv, potrivit

regulilor generale de acțiune a legii în timp. Or, dreptul constituit în baza unor legi

anterioare nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare.

Conform regulii generale, legea nouă nu poate modifica regimul juridic al

dreptului anterior, nu poate desființa modalitatea prin care legea anterioară a instituit

dreptul respectiv și efectele lui.

Prin urmare, a accentuat ilegalitatea și netemeinicia răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1547/20 din 6 august 2021, ce-i lezează un

drept prevăzut de lege privind recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în

muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat pentru funcția de procuror de secție

din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

Or, Casa Națională de Asigurări Sociale este obligată să-i recalculeze pensia

pentru vechime în muncă, ținând cont de majorarea salariului procurorului începând

cu 5 aprilie 2013, data intrării în vigoare a Anexei nr. 3 la Legea nr. 37), majorarea

ulterioară de la 1 august 2016 (data intrării în vigoare a Legii nr. 152) și de fiecare

dată a majorării salariului procurorului în exercițiu în funcția de procuror de secție

în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău și pe viitor.

A specificat că argumentul prezentat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, precum că drepturile de pensionare a procurorilor sunt reglementate de

prevederile art. 462 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din

14 octombrie 1998, care însă nu prevede faptul că pensiile procurorilor și

indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a salariului

procurorilor, nu poate fi reținut, deoarece art. 462 din legea menționată a fost introdus

prin art. 280 a Legii nr. 56 din 9 iunie 2011, MO nr. 107-109 din 1 iulie 2011, în

vigoare din 1 iulie 2011, iar reclamanta beneficiază de pensie din 8 februarie 2010.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 166, 167, 267, 268 CPC, art. 189 alin. (1),

(2), 196, 206 alin. (1), (2), 207, 212, 218, 224 Cod administrativ, Legii nr. 3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură, Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru

modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 cu privire la

4

sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013

privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, art. XXIX din Legea nr. 152 din

1 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, Hotărârilor

Curții Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie 2000, nr. 9 din 30 martie 2004, nr. 27 din

20 decembrie 2011.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegală a Deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1547/20 din 6 august 2020, repunerea în dreptul

lezat și a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite

pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariu mediu lunar achitat

procurorului de secție în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, cu recalcularea acesteia,

în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensie și reclacularea să fie efectuată de fiecare dată

din data de întâi a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului

procurorului în exercițiu.

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1547/20 din 6 august 2020

și actul administrativ adoptat în procedura prealabilă nr. B-2717/20 din

17 decembrie 2020.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite

reclamantei Bobu Galina pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu

lunar achitat procurorului de secție în Procuratura mun. Chișinău în exercițiul

funcției, începând cu 1 ianuarie 2013 și, respectiv, cu 1 august 2016, pe toată

perioada de pensionare, ținându-se cont de funcția deținută la data stabilirii pensiei,

cu recalcularea acesteia în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu.

La 4 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, iar în urma recepționarii hotărârii motivate la 18 ianuarie 2022, la

data de 8 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea

apelului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată integral hotărârea din

29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin

care acțiunea a fost respinsă.

La 17 octombrie 2022, Bobu Galina, prin intermediul poștei electronice a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, iar la data de 26 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului, a invocat că la emiterea deciziei sale, instanța de apel

a ignorat prevederile legislației naționale și internaționale, motivarea deciziei fiind

bazată pe ignoranța față de drepturile care i se cuvin prin lege.

A supus criticii constatarea din decizia recurată, precum că „începând cu 01

iulie 2011 până la 01 ianuarie 2018 procurorii, cu excepția procurorilor militari, au

5

avut dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV

din 14 octombrie 1998”.

În susținerea opiniei enunțate a indicat că condițiile puse la baza pensionării

sale nu corespund condițiilor de pensionare prevăzute de Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998.

Astfel, a remarcat că, au fost întrunite următoarele condiții prevăzute de art.73

alin. (1), (3)-(7) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008,

și anume: a atins vârsta de 50 de ani; are stagiul de muncă ca procuror 12 ani 6 luni

care-i permitea o pensie în mărime de 55%, iar dacă stagiul de muncă general era

depășit de 20 de ani, a avut dreptul să i se adauge la pensie câte 3% pentru fiecare

an, dar nu mai mult de 80%.

În contextul dat, a accentuat că a întrunit aceste condiții integral, totodată

indicând că conform art. 73 alin. (3) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din

25 decembrie 2008, în stagiul ei de procuror a întrat și 5 ani stagiul de muncă ca

judecător, astfel stagiul general de muncă ca procuror și judecător, constituie 17 ani

9 luni, faptul demonstrat prin dosarul prezentat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale în instanța de judecată).

Prin urmare, este de părere că întrunește condițiile de pensionare prevăzute în

toate aliniatele art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie

2008, iar Legea nr. 56 din 9 iunie 2011 nu influențează condițiile de pensionare.

Mai cu seamă, a specificat că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din

20 decembrie 2011, a fost menționat faptul că Legea pentru modificarea și

completarea unor acte legislative nr. 56 din 9 iunie 2011 este aplicabilă pentru

procurorii care vor fi pensionați după intrarea în vigoare a acestei Legi.

A opinat că dreptul la pensiei și recalcularea ei este oferit de art.73 alin. (1),

(3)-(8) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008.

Or, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011

privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de

asigurare cu pensii și alte plăti sociale pentru unele categorii de pensionari,

cuantumul pensiei, stabilite printr-o lege anterioară, nu poate fi micșorat, iar plata

pensiei fixate, nu poate fi suspendată prin act normativ adoptat ulterior.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

La 5 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale copia recursului depus de Bobu Galina, fiindu-i

explicat dreptul de a depune referință la recursul formulat (f. d. 138).

La 11 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus referință la recursul depus de Bobu Galina împotriva

deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

declararea inadmisibilității acestuia (f. d. 140-142).

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 septembrie 2022,

dispozitivul fiind notificat recurentei la data de 7 octombrie 2022, iar decizia

motivată ce se solicită a fi casată, la data de 21 decembrie 2022, fapt ce se confirmă

prin avizul poștal de recepție al scrisorii recomandate (f. d. 126) și prin extras din

poșta electronică (f. d. 127). Astfel, recursul depus la 17 octombrie 2022 și

motivarea recursului prezentată la data de 26 decembrie 2022, sunt în termen.

6

Prin încheierea din 15 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Bobu Galina împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

a fost numit pentru examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs și referință, deoarece criticile recurentului și intimatului au fost

expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea integrală

a deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Potrivit art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) din același articol, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces.

7

Din cumulul probatoriu administrat speței, rezultă că la data de 21 iulie 2020,

Bobu Galina s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cererea înregistrată

cu nr. B-1547/20 prin care a solicitat efectuarea recalculării pensiei pentru vechimea

în muncă ca procuror în Procuratura mun. Chișinău cu stagiul de muncă de 17 ani și

9 luni.

Prin răspunsul nr. B-1547/20 din 6 august 2020 Casa Națională de Asigurări

Sociale a examinat cererea Galinei Bobu, unde a indicat că conform documentelor

din dosarul de pensionare s-a constatat că începând cu 8 februarie 2010, Bobu Galina

beneficiază conform Legii cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008

de pensie pentru vechime în muncă ca procuror calculată în proporție de 80% față

de salariul funcției de procuror și a constituit 3360 lei lunar. Totodată, s-a menționat

că potrivit art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, procurorii

pensionați beneficiau de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă odată cu

majorarea generală a salariului procurorilor în exercițiu. Prin Legea nr. 56 din 9 iunie

2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost modificat art. 73

al Legii cu privire la procuratură și abrogate aliniatele (3)-(10) din art. 73.

Astfel, începând cu 1 iulie 2011, până la 1 ianuarie 2018 procurorii, cu excepția

procurorilor militari, au avut dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public

de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998. La fel, potrivit art. 462 al Legii nr. 156 din

14 octombrie 1998, în vigoare până la 1 ianuarie 2018, asiguratul care a atins vârsta

menționată la alin. (2) și confirma stagiul de cotizare prevăzut la alin.(3), din care

cel puțin 15 ani în funcția de procuror, a avut dreptul la pensie în proporție de 75%

din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima

funcție deținută.

De asemenea s-a notata că întru actualizarea mărimii pensiei, în corespundere

cu art. 13 al Legii nr. 156, pensiile se indexează anual la 1 aprilie. Prin urmare, în

urma indexărilor efectuate în anii 2011-2020 cuantumul pensiei Galinei Bobu, de la

1 aprilie 2020, constituie 4886,40 lei lunar.

Conform art. 33 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 recalcularea pensiei se

efectuează numai în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de

cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie.

Reieșind din cele expuse, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că

temei legitim de a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat al procurorilor

în exercițiu nu este.

La 4 decembrie 2020 Bobu Galina a depus în adresa Casei Naționale de

Asigurări Sociale cerere privind recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă.

Ulterior, la 17 decembrie 2020 prin răspunsul nr. B-2717/20, Casa Națională

de Asigurări Sociale a examinat cererea Galinei Bobu, prin care a comunicat că în

cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități publice mai multe petiții cu

acilași obiect, acestea se conexează, petiționarul urmând să primească un singur

răspuns care trebuie sa facă referire la toate petițiile depuse.

Totodată, a indicat că la problema abordată repetat Casa Națională de Asigurări

Sociale a expediat răspuns cu nr. B-1547/20 din 6 august 2020.

La fel, s-a menționat că decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale poate fi

contestată în termen de 30 zile la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

8

La 21 ianuarie 2021, Bobu Galina înaintând acțiunea în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca

fiind ilegală a Deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1547/20 din

6 august 2020, repunerea în dreptul lezat și obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din

salariu mediu lunar achitat procurorului de secție în cadrul Procuraturii

mun. Chișinău, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului

procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie

și reclacularea să fie efectuată de fiecare dată din data de întâi a lunii în care a fost

și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 29 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a anulat refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. B-1547/20 din 6 august 2020 și actul administrativ adoptat în

procedura prealabilă nr. B-2717/20 din 17 decembrie 2020 și a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite reclamantei Bobu Galina

pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat

procurorului de secție în Procuratura municipiului Chișinău în exercițiul funcției,

începând cu 1 ianuarie 2013 și, respectiv, cu 1 august 2016, pe toată perioada de

pensionare, ținându-se cont de funcția deținută la data stabilirii pensiei, cu

recalcularea acesteia în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu.

Judecând apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, instanța de apel

prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a casat hotărârea din

29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o nouă decizie de

respingere a acțiunii depuse de Bobu Galina.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în conformitate cu

prevederile art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294/2008 cu privire la Procuratură (în

vigoare la data pensionării reclamantei), procurorii pensionați beneficiază de

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a indemnizației viagere în cazul

majorării generale a salariului procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în

muncă se efectuează ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Recalcularea se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea

salariului procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează

sau nu în organele Procuraturii.

Totodată, a remarcat că prin art. VIII al Legii nr. 56 din 9 iunie 2011, (în vigoare

din 1 iulie 2011), pentru modificarea și completarea unor acte legislative, alineatele

(3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) ale art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie

2008, au fost abrogate.

Astfel, începând cu 1 iulie 2011, până la 1 ianuarie 2018, procurorii, cu excepția

procurorilor militari, au avut dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public

de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

Conform art. 462 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare până la

1 ianuarie 2018), asiguratul care a atins vârsta menționată la alin. (2) și confirma

stagiul de cotizare prevăzut la alin. (3), din care cel puțin 15 ani în funcția de

procuror, a avut dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare

asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută.

9

În contextul dat, instanța de apel a menționat că din conținutul art. 462 din Legea

nr. 156 din 14 octombrie 1998, nu rezultă faptul că pensiile procurorilor și

indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a salariului

procurorilor și nici un alt act legislativ nu prevede acest fapt.

Astfel, începând cu data de 1 iulie 2011, pensia procurorilor nu se mai

recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr. 156

din 14 octombrie 1998.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond greșit a admis cererea

de chemare în judecată, deoarece noile prevederi legale au exclus posibilitatea

recalculării pensiei procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului

procurorului în exercițiu, iar legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire

echitabilă în acest sens, prin indexarea anuală, la data de 1 aprilie, a pensiei, în

conformitate cu art. 13 al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din

14 octombrie 1998.

Verificând legalitatea deciziei contestate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a

interpretat eronat legea, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra

aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii înaintate de Bobu Galina.

Astfel fiind, după cum se constată în speță, potrivit dosarului de pensionare

rezultă că Bobu Galina este beneficiară de pensie pentru vechime în muncă ca

procuror începând cu data de 8 februarie 2010, stabilită în temeiul Legii cu privire

la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008, calculată în proporție de 80% față

de salariul funcției de procuror și constituie 3360 lei lunar.

Conform art. 73 alin. (1) și (8) al Legii cu privire la Procuratură nr. 294- XVI

din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 1 august 2016), persoana care a atins

vârsta de 50 de ani și are o vechime totală în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre

care cel puțin 12 ani și 6 luni în funcția de procuror sau de judecător, are dreptul la

pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% față de salariul mediu al

procurorului în exercițiu în funcția respectivă, iar pentru fiecare an complet de

muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult

de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luîndu-se în

considerare ultima funcție deținută de procuror.

Procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în

muncă și a indemnizației viagere în cazul majorării generale a salariului

procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se efectuează

ținânduse cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea se

efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului

procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în

organele Procuraturii.

În condițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 355-XVI din

23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 37

din 7 martie 2013, salariului procurorului s-a majorat cu 35% care se recalculează

începând cu 1 ianuarie 2013, iar conform art. XXIX din Legea nr. 152 din 1 iulie

2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 1 august

2016 salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul

10

judecătorului, conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea

judecătorilor și procurorilor (în vigoare până la 1 decembrie 2018), precum și Legii

nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, în funcție de nivelul

procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de

procuror.

La caz, instanța de apel a reținut că începând cu 1 iulie 2011, odată cu intrarea

în vigoare a Legii nr. 56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea completarea unor acte

legislative, au fost abrogate alin. (3)-(10) ale art. 73 din Legea nr. 294 din

25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, și prin urmare, legea nu mai prevede

o asemenea posibilitate de recalculare a pensiei.

Conform art. 140 din Constituția Republicii Moldova, legile și alte acte

normative sau unele părți ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărârii

corespunzătoare a Curții Constituționale. Hotărârile Curții Constituționale sunt

definitive și nu pot fi atacate.

În temeiul art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994

cu privire la Curtea Constituțională, actele Curții Constituționale sunt acte oficiale

și executorii, pe întreg teritoriul țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate

persoanele juridice și fizice. Actele normative sau unele părți ale acestora declarate

neconstituționale devin nule și nu se aplică din momentul adoptării hotărârii

respective a Curții Constituționale.

Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că prin Hotărârea nr. 27 din

20 decembrie 2011 a Curții Constituționale privind controlul constituționalității

unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale

pentru unele categorii de salariați, au fost declarate neconstituționale articolul II și

punctele 7 și 9 ale articolului III din Legea nr. 56 din 9 iunie 2011 „Pentru

modificarea și 7 completarea unor acte legislative” în partea referitoare la art. 461

al Legii nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998 „Privind pensiile de asigurări sociale

de stat”.

În pct. 77-80 din aceeași Hotărâre, Curtea Constituțională a menționat că la

aprecierea corespunderii prevederilor legale contestate cu garanțiile dreptului de

proprietate statuate de articolul 46 din Constituție, se va ține cont de prevederile

articolului 4 din Constituție, de prevederile Convenției Europene și jurisprudența

Curții Europene.

În această privință, Curtea Constituțională a reiterat că drepturile care decurg

din sistemele de protecție socială, deși nu sunt menționate expres în Convenția

Europeană, intră totuși în domeniul său de aplicare, protecția socială fiind

percepută în accepțiunea sa largă, cuprinzând asistența socială și cea medicală.

În cauza Stec și alții versus Marea Britanie (decizia de admisibilitate din 6

iulie 2005), Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat cu

valoare de principiu, că atunci când un Stat Parte pune în aplicare o legislație care

prevede plata automată a unei prestații sociale - indiferent dacă acordarea acestei

prestații depinde sau nu de plata prealabilă a contribuțiilor - această legislație

trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial ce ține de domeniul

de aplicare al articolului 1 din Protocolul nr. l pentru persoanele care îndeplinesc

cerințele sale.

11

În lumina jurisprudenței Curții Europene, articolul 1 din Protocolul nr. l la

Convenția Europeană se aplică fără a fi nevoie să se bazeze exclusiv pe relația între

alocarea prestațiilor sociale și obligația de a plăti impozite sau alte contribuții.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că, din hotărârea

Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011, rezultă că un drept social poate

fi obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și, respectiv, art. l din

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv

este dobândit și are o valoare economică. Aplicativ la prezenta cauză, un drept

patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o

valoare economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei. În acest

sens, Curtea Constituțională susține aprecierea autorităților dată drepturilor

diminuate prin normele contestate ca drepturi potențiale sau aleatorii.

Coroborând prevederile enunțate, la materialul probator administrat în speță se

constată a fi corecte mențiunile primei instanțe că odată ce Bobu Galina a dobândit

anterior dreptul la determinarea cuantumului pensiei sale în dependență de salariul

procurorului în exercițiu, drept dobândit în temeiul legislației în vigoare la data

acordării acestuia 8 februarie 2010, diminuarea drepturilor aplicată prin dispozițiile

Legii nr. 56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative,

ca drepturi potențiale sau aleatorii se referă doar la viitorii procurori cu drept de

pensionare și nu produce efecte asupra drepturilor reclamantei, concluzie confirmată

prin cadrul legal citat și în raport cu concluziile Curții Constituționale.

Așa fiind abrogarea normelor pertinente referitoare la modalitatea de

determinare a pensiei recurentei pentru vechime în muncă, realizată ulterior

dobândirii de către aceasta a dreptului dat, nu produce efecte în raport cu recurenta,

astfel încât dispozițiile invocate ale art. 462 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998

se referă exclusiv la drepturile procurorilor pensionați ulterior adoptării normelor

respective, or Bobu Galina a obținut dreptul la pensie anterior, începând cu

8 februarie 2010.

Prin urmare, prima instanță corect a conchis despre necesitatea recalculării

pensiei recurentei ținând cont de majorarea salariului procurorului, Casa Națională

de Asigurări Sociale fiind obligată de a efectua recalcularea în condițiile în care

recalcularea salariilor procurorilor s-a realizat din 1 ianuarie 2013 și, respectiv, cu 1

august 2016 pe toată perioada de pensionare, ținându-se cont de funcția deținută la

data stabilirii pensiei, cu recalcularea acesteia în cazul majorării generale a salariului

procurorului în exercițiu.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată justețea concluziei

primei instanțe de a admite acțiunea depusă Bobu Galina și a anula refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1547/20 din 6 august 2020 privind recalcularea

pensiei de procuror reclamantei Bobu Galina și actul administrativ adoptat în

procedura prealabilă nr. B-2717/20 din 17 decembrie 2020 cu obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite Galinei Bobu pensia pentru

vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului de secție în

Procuratura mun. Chișinău în exercițiul funcției, începând cu 1 ianuarie 2013 și,

respectiv, cu 1 august 2016, pe toată perioada de pensionare, ținându-se cont de

funcția deținută la data stabilirii pensiei, cu recalcularea acesteia în cazul majorării

generale a salariului procurorului în exercițiu.

12

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este

legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată

a legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa integral decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și de a menține hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Bobu Galina.

Se casează integral decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și se menține hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă Bobu

Galina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Viorica Puica

Aliona Donos

13