3ra-130/23 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-130/23 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-130/23

2-21044106-01-3ra-30012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O.Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna Gh.Mîra, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în obligare depusă de Leonid

Zaharii către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, de recalculare și achitare a pensiei de procuror pentru vechime

în muncă,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 6 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 25 martie 2021 Leonid Zaharii a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, de recalculare și

achitare a pensiei de procuror pentru vechime în muncă.

În motivarea acestei acțiuni, Leonid Zaharii a indicat că potrivit datelor de

evidență personală din cadrul Procuraturii Generale, de la 6 iulie 1990 până la 31

martie 2015 a activat în organele procuraturii în diferite funcții de procuror, inclusiv

în perioade diferite a activat în funcție de procuror-șef al raioanelor Florești și

Soroca.

Începând cu 16 septembrie 2006, la atingerea vârstei de 50 ani, conform Legii

cu privire la Procuratură nr. 902 din 29.01.1992, în vigoare la acel moment, i-a fost

stabilită pensia pentru vechimea în muncă, din funcția de procuror al r-lui Soroca, în

mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, pensie pe care o

primea regulat, cu respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei, la

1

fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu, ce a durat

până la sfârșitul anului 2011.

Din considerentul că organul de asigurări sociale i-a refuzat în recalcularea

pensiei pentru vechime în muncă ca procuror, ținându-se cont de majorarea generală

a salariului procurorului în funcție, reclamantul a depus într-un alt litigiu acțiune

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, iar prin hotărârea irevocabilă din 21

noiembrie 2017 a Judecătoriei Soroca sediul Central, a fost obligată Casa Națională

de Asigurări Sociale, să-i recalculeze și să-i achite reclamantului pensia pentru

vechime în muncă ca procuror, ținându-se cont de majorarea generală a salariului

procurorului în funcție începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului cu 35 %

și începând cu 1 august 2016, după creșterea salariului potrivit art. 60 din Legea cu

privire la procuratură nr. 3/2016.

A menționat că la 17 februarie 2021 a depus la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Soroca cerere privind recalcularea și achitarea pensiei, începând cu 1

decembrie 2018, potrivit Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018, în legătură cu

majorarea salariului unui procuror-șef al procuraturii raionale în funcție.

Prin răspunsul nr. 1-01/10-624 din 23 februarie 2021, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Soroca a respins cererea invocând că pensia sa a fost reexaminată

conform hotărârii irevocabile din 21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Soroca sediul

Central, făcând trimitere doar la recalculările pensiei care au fost efectuate prin actul

judecătoresc menționat, pe când în cererea adresată a solicitat recalcularea și

achitarea pensiei, începând cu 1 decembrie 2018, potrivit Legii nr. 270 din 23

noiembrie 2018, în legătură cu majorarea salariului unui procuror-șef al procuraturii

raionale în funcție.

Dat fiind faptul că răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr.

1-01/10-624 din 23 februarie 2021 a trecut cu vederea solicitările reclamantului de

recalculare a pensiei ținând cont de salariul procurorului-șef al procuraturii raionale

în funcție, stabilit conform Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar, începând cu 1 decembrie 2018, a adresat

cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale solicitând recunoașterea

ilegalității răspunsului primit cu anularea lui și admiterea cererii prealabile privind

recalcularea pensiei începând cu 1 decembrie 2018.

Prin răspunsul nr. Z-477 din 15 martie 2021, cererea prealabilă a fost respinsă,

iar actul administrativ emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca a fost

considerat motivat și legal.

În opinia sa, răspunsul la cererea prealabilă a fost unul evaziv și cu încălcarea

procedurii prevăzute de lege, pe motiv că i s-a refuzat nefondat în recalcularea

pensiei pentru vechime în muncă de procuror în raport cu mărirea salariului

procurorului în funcție începînd cu 1 decembrie 2018.

Conținutul răspunsului la cererea prealabilă din care rezultă că i s-a refuzat în

recalcularea pensiei de procuror începând cu 1 decembrie 2018, îi permite de a

concluziona că pârâtul nu a determinat corect raportul juridic în cauză, circumstanță

importantă de drept pentru soluționarea litigiului, deoarece nu a luat în considerație

faptul că nu a fost aplicabilă la caz Legea nr. 56 din 09.06.2011 pentru modificarea

fi completarea unor acte legislative, prin care au fost abrogate alin. (3) - (10) ale art.

73 din Legea nr. 294 din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, poziție care contravine

2

normelor CEDO, practicii unanim recunoscute a CEDO, Constituției, hotărârilor

Curții Constituționale, legislației civile naționale și principiului securității

raporturilor juridice, instituit în jurisprudența instanțelor internaționale și naționale

de justiție.

Conform reclamantului, poziția Casei Naționale de Asigurări Sociale este una

ilegală, în situația când a fost deja și practica judiciară națională pe aceste categorii

de litigii, bine determinată și argumentată în aspect legal, cunoscută cu certitudine

de pârâtă, vizând obligația organelor de asigurare socială de a efectua recalcularea

pensiilor procurorilor (dosarul nr. 3ra-337/17, nr. 3ra-804/17, nr. 3ra-1089/2017; nr.

3ra-1 196/18; nr. 3ra-787/18).

Leonid Zaharii a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii, declararea ca

nule a deciziilor Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 1-01/10-624 din

23 februarie 2021 și a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. Z-477 din 15 martie

2021 de refuz în recalcularea pensiei de procuror cu repunerea în dreptul lezat;

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula și achita pensia de

procuror pentru vechime în muncă, începând cu 1 decembrie 2018, reeșind din

salariul mediu lunar achitat procurorului-șef teritorial în funcție, cât și ulterior, în

cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Prin hotărârea din 6 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Leonid Zaharii a fost admisă, fiind

recunoscute ca neîntemeiate refuzurile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Soroca, expuse în răspunsul nr. 1-01/10-624 din 23 februarie 2021 și a Casei

Naționale de Asigurări Sociale, expus în răspunsul nr. Z-477 din 15 martie 2021,

privind recalcularea pensiei de procuror dlui Leonid Zaharii. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite dlui Leonid Zaharii pensia

de procuror pentru vechime în muncă, începând cu 1 decembrie 2018, reieșind din

salariul mediu lunar achitat procurorului-șef teritorial în funcție, cât și ulterior, în

cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensiei.

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 6 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 3 noiembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, iar la data de 17 ianuarie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului

recurs cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actul judecătoresc

contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele

de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că prin art. VIII

al Legii nr. 56/2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative,

alineatele (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) ale art. 73 din Legea nr. 294/2008, au

fost abrogate. Astfel, noua redacție a art. 73 din Legea nr. 294/2008, în vigoare de

3

la 1 iulie 2011, prevede că: procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul

la pensie conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

În așa mod, începând cu 1 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor

erau reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156/1998 (articol abrogat la

1 ianuarie 2018).

Conținutul art. 462 din Legea nr. 156/1998, nu prevedea faptul că pensiile

procurorilor și a indemnizațiilor viagere se recalculează în cazul majorării generale

a salariului procurorilor. Începând cu data de 1 iulie 2011 pensia procurorilor nu se

mai recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr.

156/1998. Este relevant de mai indicat faptul că Legea nr. 56/2011 privind

modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost abrogate

prevederile art. 73 din Legea nr. 294/2008 cu privire la Procuratură, ce prevedeau

recalcularea pensiilor și a indemnizațiilor viagere ale procurorilor, a fost obiectul

examinării sub aspectul constituționalității acesteia.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 noiembrie 2011 ,,Privind

controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu

pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați", Curtea Constituțională

a recunoscut ca fiind constituționale prevederile Legii nr. 56/2011, care prevăd

condițiile noi privind asigurarea socială a procurorilor în exercițiu cât și a celor în

demisie.

În așa mod, reieșind din cele expuse, nu pot fi reținute argumentele intimatului

și a instanței de apel precum că prin refuzul pârâtului de recalculare a pensiei, acesta

a fost lipsit de un drept garantat de lege, deoarece prin instituirea de către legislator

a unor noi prevederi de asigurare socială, dreptul procurorilor la asigurare socială

este garantat și în continuare.

Or, noile prevederi legale au exclus posibilitatea recalculării pensiei

procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului procurorului în

exercițiu, însă legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire echitabilă (în limitele

posibilității resurselor financiare disponibile în buget) în acest sens prin faptul că

pensia procurorilor se indexează anual la data de 1 aprilie, precum prevede art. 13 al

Legii nr. 156/1998.

Prin referința depusă la data de 23 februarie 2023, Leonid Zaharii a solicitat

declararea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 18 octombrie

2022, fiind notificată recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 22

decembrie 2022.

4

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 3 noiembrie 2022, cât și

motivarea acestuia prezentată la data de 17 ianuarie 2023 sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6