3r-189/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului individual favorabil

3r-189/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-189/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Florea Eduard împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva încheierii din 16 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale, împotriva hotărârii din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de

lege,

c o n s t a t ă :

La 23 octombrie 2020, Florea Eduard a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea

ilegală a răspunsului nr. F-2171/2020 din 15 octombrie 2020, repunerea în dreptul

lezat de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă în dependență de majorarea

generală a salariului procurorului, ținându-se cont de funcția deținută și data ieșirii

la pensie, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă

reieșind din salariul mediu lunar al procurorului-șef al Procuraturii teritoriale în

exercițiu, ținându-se cont de majorarea salariului procurorului în exercițiul funcției,

începând cu 01 august 2016, ca rezultat al majorării salariului în conformitate cu

art. 60 din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 (în vigoare

din 01 august 2016), pe toată perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost admisă integral acțiunea de contencios administrativ depusă de Florea

Eduard.

S-a anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. F-2171/2020 din

15 decembrie 2020 ca ilegal și susceptibil de a vătăma drepturile reclamantului.

1

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite în

beneficiul lui Florea Eduard, pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul

mediu lunar al procurorului-șef al Procuraturii teritoriale în exercițiu, ținându-se

cont de majorarea salariului procurorului în exercițiul funcției, începând cu 01

august 2016, ca rezultat al majorării salariului în conformitate cu art. 60 din Legea

cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, pe toată perioada de

pensionare și din perspectiva funcției deținute.

La 12 ianuarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

apel nemotivată (f.d.108), iar la 18 martie 2021 (prin intermediul poștei

electronice) cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 15 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 16 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege.

La 13 aprilie 2021, (prin intermediul poștei electronice), Casa Națională de

Asigurări Sociale, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 martie 2021

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate și repunerea în

termen a apelului.

În motivarea recursului s-a indicat că la 12 ianuarie 2021, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 15

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 01 februarie 2021, prin

intermediul poștei electronice, în adresa recurentului a parvenit hotărârea motivată

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 decembrie 2020, fără semnătura

judecătorului, invocând că acest act judecătoresc nu are valoare juridică.

A relatat recurentul că hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 15 decembrie 2020, a parvenit prin intermediul poștei terestre la 16

februarie 2021. Astfel, consideră că termenul de depunere a motivării apelului a

început a curge de la data de 16 februarie 2021, din momentul notificării a hotărârii

motivate semnate de judecător.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii

judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16 martie 2021,

care a fost expediată participanților la proces și recepționată de către recurent la

data de 30 martie 2021. Astfel, recursul depus la 13 aprilie 2021 a fost depus cu

respectarea termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

2

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că Casa Națională de Asigurări Sociale, nu

este de acord cu încheierea din 16 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 15

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelul motivat

nu a fost depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ,

motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de

fond a fost pronunțat public la 15 decembrie 2020 (f.d.85). La 12 ianuarie 2021

Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii instanței de fond.

Din materialele cauzei rezultă că la 01 februarie 2021, ora 16.01, Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale,

pentru notificare hotărârea motivată din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani prin intermediul poștei electronice (f.d.105), care a fost

recepționată tot în aceeași zi, la ora 16.12.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Sub acest aspect Colegiul notează că, prin prisma art. 33 din Codul

administrativ, recepționarea hotărârii motivate din 15 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act apelantului. Mai mult, pe

parcursul judecării cauzei, în instanța de fond, comunicarea cu Casa Națională de

Asigurări Sociale s-a realizat prin intermediul poștei electronice.

3

Un alt aspect important reprezintă faptul că instanța de fond a notificat

suplimentar hotărârea motivată din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și prin scrisoarea recomandată cu aviz de recepție, fiind recepționată

de către Casa Națională de Asigurări Sociale la 15 februarie 2021, fapt confirmat

prin semnătura olografă de pe avizul de recepție DS8001065878AS (f.d.100).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele de fapt

constatate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că termenul de declarare a motivării apelului a început să

curgă la data de 02 februarie 2021, ziua imediat următoare datei recepționării

copiei hotărârii motivate de către reprezentantul Casei Naționale de Asigurări

Sociale prin intermediul poștei electronice (f.d.106) și a expirat la data de 03

martie 2021. Respectiv, apelantul și/sau reprezentantul acestuia urma să depună

motivarea apelului la Curtea de Apel Chișinău până în data de 03 martie 2021, ora

00.00.

Într-o altă ordine de idei, instanța de recurs remarcă că deși potrivit avizului

de recepție a corespondenței DS8001065878AS, se constată că Casa Națională de

Asigurări Sociale a recepționat la 15 februarie 2021, copia hotărârii motivate din

15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, totuși nu s-a folosit de

dreptul săuși nu a depus cererea de apel motivată în termen de 30 de zile de la data

notificării or, și în acest caz termenul de depunere a motivării apelului expirând la

data de 17 martie 2021.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reamintește recurentului că importanța termenelor

procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru

realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte

contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor

procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de

a se folosi cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

Astfel, Colegiul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții

din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al Casei Naționale

de Asigurări Sociale, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

În urma celor relatate se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat motivarea apelului în

4

modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin

consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Cu referire la argumentul invocat de recurent precum că nu a prezentat

motivarea apelului, deoarece hotărârea motivată expediată prin intermediul poștei

electronice, nu a fost semnată de către judecător, instanța de recurs notează că acest

argument este inacceptabil din punct de vedere juridic și nu poate fi reținut întru

răsturnarea soluției.

Alegația recurentului, precum că hotărârea motivată a instanței de fond a

parvenit în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale prin poșta terestră la 16

februarie 2021, instanța de recurs de asemenea îl consideră neîntemeiat, deoarece

conform avizului de recepție (f.d.100), hotărârea motivată a instanței de fond, a

fost recepționată de către recurent, la data de 15 februarie 2021. Un alt înscris ce ar

confirma faptul recepționării hotărârii motivate la 16 februarie 2021, precum este

invocat în recurs, la materialele cauzei lipsește.

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen

legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul, în cererea de apel, nu a solicitat expres

repunerea în termen a cererii de apel, nu a indicat nici un motiv întemeiat privind

omiterea termenului de declarare a apelului și nu a anexat probe ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului conform prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul

administrativ.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că situații similare au

fost deja examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie

2005, parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag. 40 și 41), în

care s-a constatat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului

de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale

au încălcat drepturile reclamantului la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și,

în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc

decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor

exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare

valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 16

martie 2021 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de

drept, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei,

instanța de recurs o consideră întemeiată or, Casa Națională de Asigurări Sociale

nu a întreprins vreo acțiune de a prezenta cererea de apel motivată în modul stabilit

5

de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține încheierea din 16 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

6