3ra-807/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-807/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-807/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecători Aliona Miron

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alla Ceban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva

hotărârii din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

c o n s t a t ă :

La 16 octombrie 2019, Alla Ceban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând constatarea încălcării de

către Casa Națională de Asigurări Sociale a dreptului la pensia de funcționar public

obținut în temeiul cererii nr. 91/2016/918 depusă la Casa Națională de Asigurări

Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău la 31 mai 2016, recunoașterea

ilegalității răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1922/19 din 29

august 2019 în privința cererii prealabile din 17 august 2019 privind achitarea pensiei

de funcționar public începând cu data de 31 mai 2019, data depunerii cererii de

pensionare, recunoașterea nulității și anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău nr. 91/2016/24590 din 18 august 2016,

recunoașterea activității sale în funcția de inspector superior al cancelariei Procuraturii

Republicii Moldova și șef de cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea

exercitării justiției în Curtea de Apel, începând cu 01 noiembrie 1993 și până la 18

noiembrie 1996 și respectiv începând cu 18 noiembrie 1996 și până la 01 aprilie 2003,

cu stabilirea și achitarea pensiei de funcționar public din momentul depunerii la organul

de asigurări sociale a cererii nr. 91/2016/918 din 31 mai 2016, cu aplicarea indexărilor

1

de rigoare, recunoașterea valabilității deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău nr. 91/2016/22824 din 16 iunie 2016 privind

stabilirea pensiei de funcționar public și obligarea achitării în viitor a pensiei stabilite

de către Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău,

pentru funcționarul public.

În motivarea acțiunii Alla Ceban a menționat că, a activat în cadrul organelor

procuraturii începând cu anul 1982 - până în 2019, neîntrerupt.

Reclamanta a indicat că, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul

teritorial Centru, mun. Chișinău cerere privind stabilirea pensie întrunind condițiile

dreptului la pensie ca funcționar public la data de 31 mai 2016, în baza Legii privind

pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998.

La 16 iunie 2016, Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Centru,

mun. Chișinău a adoptat decizia privind acordarea pensiei de funcționar public.

Urmare a verificării dosarului său de pensionare, de către pârât, la 18 august 2016

a fost adoptată decizia de refuz în stabilirea pensiei. A contestat prealabil decizia

enunțată, însă prin răspunsul pârâtului s-a refuzat în satisfacerea cerințelor cererii.

Reclamanta a menționat că, la sfârșitul lunii octombrie 2016 a fost telefonată de

către un reprezentant al pârâtului, comunicându-i-se că este obligată să restituie

îndemnizația primită în sumă de 8 813,69 de lei, în caz contrar va fi acționată în

judecată. Astfel, dânsa a restituit suma de 8 813,69 de lei, precum și taxa de 114,14 de

lei pentru acest serviciu.

Reclamanta susține că, Casa Națională de Asigurări Sociale interpretând eronat

prevederile legale în domeniu, i-a lezat dreptul de a beneficia de pensie în calitate de

funcționar public începând cu data de 31 mai 2016.

Mai mult, prin acțiunile sale Casa Națională de Asigurări Sociale a defavorizat-

o față de persoanele din categoria sa, care începând cu aceeași perioadă și până în

prezent beneficiază de pensie de funcționar public. Reclamanta a relevat că începând

cu 01 noiembrie 1993 și până la data de 18 noiembrie 1996 a activat în calitate de

inspector superior al cancelariei Procuraturii Republicii Moldova. Astfel, activitatea sa

de 3 ani în funcția de inspector superior al cancelariei Procuraturii Republicii Moldova

și activitatea sa din perioada 18 noiembrie 1996 până 01 aprilie 2003, 6 ani și 4 luni în

calitate de șef de cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea exercitării justiției

în Curtea de Apel, se includ în categoria funcții publice.

Reclamanta a precizat că, la 17 august 2019 a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cerere prealabilă în temeiul căreia a solicitat achitarea pensiei de

funcționar public, începând cu data depunerii cererii pentru stabilirea pensiei precum și

în viitor, în baza deciziei 16 iunie 2016, iar prin răspunsul din 29 august 2019 i s-a

refuzat în satisfacerea cerințelor cererii prealabile, invocând-se tardivitatea contestării

actului administrativ.

La cererea prealabilă din 17 august 2019 prezentată Casei Naționale de Asigurări

Sociale a anexat probe ce confirmă faptul că în perioada 18 noiembrie 1996 – 11 august

2003 dânsa a deținut statut de funcționar public, perioadă, ce urmează a fi atribuită la

activitate în serviciul public și revăzut dreptul la pensie ca funcționar public în condițiile

art. 44 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de

stat, în contextul răspunsului din 18 octombrie 2016 oferit de pârâtă.

2

La 17 februarie 2020, Alla Ceban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând constatarea încălcării de

către Casa Națională de Asigurări Sociale a dreptului la pensia de funcționar public,

obținut în temeiul cererii nr. 91/2016/918 depusă la Casa Națională de Asigurări

Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău, anularea refuzului nr. C-225/20 din

12 februarie 2020 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, anularea deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău nr.

2016/91/23844 din 21 iulie 2016, constatarea perioadelor începând cu 01 noiembrie

1993 - până la 18 noiembrie 1996 și 18 noiembrie 1996 – până la 01 aprilie 2003, ca

vechime în muncă în calitate de funcționar public, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a include vechimea în muncă în calitate de inspector superior al

cancelariei Procuraturii Generale a Republicii Moldova și de șef de cancelarie în cadrul

Procuraturii pentru contribuirea exercitării justiției în Curtea de Apel la calcularea

pensiei de funcționar public, obligarea recalculării și achitării pensiei de funcționar

public începând cu 31 mai 2016, data adresării cererii Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău, cu indexările de rigoare, precum și

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a achita lunar, în viitor pensie de

funcționar public stabilită în condițiile cererii adresate Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău la data de 31 mai 2016.

În motivarea acțiunii a menționat că, în cadrul ședinței de judecată stabilită pentru

data de 22 ianuarie 2020 la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a primit referința Casei

Naționale de Asigurări Sociale, unde a aflat despre existența deciziei nr. 2016/91/23844

din 21 iulie 2016 de schimbare a pensiei, care nu i-a fost comunicată de către pârât, nu

cunoștea despre existența acestei decizii.

La 21 ianuarie 2020 a contestat prealabil decizia enunțată, iar prin răspunsul din

12 februarie 2020 s-a făcut referire la cererea prealabilă depusă la data de 17 august

2019, reiterând argumentele răspunsului oferit la data de 29 august 2019. Cu decizia

enunțată nu este de acord, o consideră abuzivă și ilegală.

Mai mult, susține că decizia nu este semnată de directorul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău. La acest capitol, se remarcă

o falsificare a semnăturii din partea angajaților organelor de asigurări sociale. Cât

vizează procedura și temeiurile adoptării deciziei din 21 iulie 2016, urma să fie adoptată

în baza unui act constatator, proces-verbal al unei comisii sau grup de lucru, care ar

stabili unele nereguli în luarea deciziei respective de către pârâtă.

În continuare argumentele sunt similare celor invocate în acțiunea formulată la

16 octombrie 2019, reiterându-se argumentele de fapt și de drept.

La 30 septembrie 2020, Alla Ceban a depus cerere de concretizare a pretențiilor

din acțiune (f.d.153, vol. I), solicitând constatarea încălcării dreptului la pensia de

funcționar public obținut la data de 31 mai 2016 în temeiul cererii nr. 91/2016/918,

depusă la Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău,

recunoașterea ilegalității și anularea refuzurilor nr. C-1922/19 din 29 august 2019 și nr.

C-225/20 din 12 februarie 2020, anularea deciziilor nr. 2016/91/23844 din 21 iulie

2016 și nr. 91/2016/24590 din 18 august 2016, a constata perioadele începând cu

01 noiembrie 1993 - până la 18 noiembrie 1996 vechime în muncă în calitate de

funcționar public, în funcția de inspector superior al cancelariei Procuraturii Republicii

3

Moldova și șef de cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea exercitării

justiției în Curtea de Apel, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a include

vechimea în muncă în calitate de funcționar public în funcția de inspector al cancelariei

Procuraturii Generale a Republicii Moldova și de șef de cancelarie în cadrul

Procuraturii pentru contribuirea exercitării justiției în Curtea de Apel, obligarea

calculării și achitării pensiei de funcționar public, începând cu data depunerii cererii la

Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău din 31

mai 2016, precum și obligarea pârâtei de a achita lunar pe viitor pensia de funcționar

public stabilită în condițiile cererii depuse la Casa Națională de Asigurări Sociale,

Oficiul Teritorial Centru, mun. Chișinău din 31 mai 2016.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauza de

contencios administrativ la cererea lui Alla Ceban împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind anularea actului, obligarea emiterii actului a fost transmisă

judecătorului M. Gandrabur pentru examinarea chestiunii privind conexarea cu cauza

cu nr. 3-4169/19 la cererea lui Alla Ceban împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind anularea actului, obligarea emiterii actului.

Prin încheierea protocolară din 30 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cauzele au fost conexate (f.d.155, vol. I).

Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă parțial.

S-au anulat deciziile nr. 2016/91/23844 din 21 iulie 2016 și nr. 91/2016/24590

din 18 august 2016 emise de Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial

Centru, mun. Chișinău, precum și răspunsurile Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

C-1922/19 din 29 august 2019 și nr. C-225/20 din 12 februarie 2020.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să includă în vechimea în muncă

în calitate de funcționar public a reclamantei Alla Ceban, perioadele de activitate în

funcția de inspector superior al cancelariei Procuraturii Republicii Moldova și șef de

cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea exercitării justiției în Curtea de

Apel, începând cu 01 noiembrie 1993 și până la 18 noiembrie 1996 și respectiv

începând cu 18 noiembrie 1996 și până la 01 aprilie 2003, cu stabilirea și achitarea

pensiei de funcționar public din momentul depunerii la organul de asigurări sociale a

cererii nr. 91/2016/918 din 31 mai 2016, cu aplicarea indexărilor de rigoare.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.166,180-183, vol. I).

La 15 decembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat

hotărârea motivată (f.d.188, vol. II).

La 02 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

apel nemotivată (f.d.189, vol. I), iar la 07 decembrie 2020, prin intermediul poștei

electronice a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanței,

solicitând casarea hotărârii din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată

(f.d.192-196, vol. I).

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 28

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.2, 3-12, vol. III).

4

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că obiectul controlului

judecătoresc constituie refuzul organului de asigurări sociale să includă în vechimea în

muncă în calitate de funcționar public a reclamantei Alla Ceban perioadele de activitate

a acesteia în funcția de inspector superior al cancelariei Procuraturii Republicii

Moldova și șef de cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea exercitării

justiției în Curtea de Apel, începând cu 01 noiembrie 1993 și până la 18 noiembrie 1996

și respectiv începând cu 18 noiembrie 1996 și până la 01 aprilie 2003.

Instanța de apel a considerat că, la caz, nu sunt întrunite temeiurile legale pentru

a declara acțiunea inadmisibilă din motivul omiterii termenului de adresare în instanța

de judecată cu acțiune în contencios administrativ, deoarece prin prisma art. 14 alin. (1)

din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data inițierii procedurii

administrative), coroborat cu probatoriul cauzei rezultă că reclamanta a aflat despre

decizia organului de asigurări sociale în stabilirea pensiei încă în anul 2016. Însă,

reclamanta nu a ținut cont de prevederile Legii speciale – art. 10 din Legea privind

sistemul public de pensii (în redacția la data inițierii procedurii administrative), în

conformitate cu care dreptul la pensie este imprescriptibil. În asemenea circumstanțe,

instanța de apel a respins criticile apelantului.

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia

primei instanțe privind temeinicia acțiunii înaintate de Alla Ceban, stabilind că Alla

Ceban a activat din anul 1993 și până la 01 aprilie 2003 în funcțiile de inspector superior

al cancelariei Procuraturii Republicii Moldova și șef de cancelarie în cadrul Procuraturii

pentru contribuirea exercitării justiției în Curtea de Apel, ultimele fiind autorități

publice care cad sub incidența Anexei nr. 1 la Legea serviciului public nr. 443 din 04

mai 1995.

În Nomenclatorul autorităților publice care au activat până la punerea în vigoare

a Legii serviciului public nr. 443-XIII din 04 mai 1995 și a funcțiilor publice din cadrul

lor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 412 din 22 aprilie 2004,

la funcțiile publice din cadrul Procuraturii Generale sunt indicate inter alia funcțiile cu

codul nr. 0606 – inspector activitate de bază și nr. 0607 - specialist principal.

Instanța de apel a precizat că deși, în Nomenclatorul nominalizat nu se regăsește

expres mențiunea că funcția de inspector superior este o funcție publică, prima instanța

a ajuns la concluzie corectă că perioada de activitate a reclamantei Alla Ceban în

această funcție urmează a fi apreciată ca fiind în serviciul public. Or, conform art. 29

alin. (2) din Legea serviciului public nr. 443-XIII din 04 mai 1995, abrogată la 01

ianuarie 2009, în vechimea în muncă în serviciul public se includ, de asemenea,

perioadele de activitate în autoritățile administrației publice care au funcționat pe

teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a prezentei legi.

Mai mult, perioada de activitate a reclamantei în funcția de inspector superior

este susceptibilă includerii în stagiul de cotizare în serviciu public, care acordă dreptul

la pensie ca funcționar public, concluzie ce rezidă din cadrul normativ abordat supra.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea serviciului public nr. 443-XIII din 04 mai 1995,

abrogată la 01 ianuarie 2009, funcția publică și statutul ei juridic se instituie de

Parlament, de Președintele Republicii Moldova, de Guvern și de alte autorități publice

centrale sau locale, în limita competenței lor stabilite de Constituție și de alte legi.

5

Prin urmare, instanța de apel a respins ca nefondat argumentul apelantei, că

instanța de fond eronat a constatat faptul că perioada de activitate în funcție de șef de

cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea justiției în Curtea de Apel se

atribuie la activitatea în serviciul public și precum că Legea și actele normative în

vigoare, enumeră expres funcțiile, activitatea cărora este recunoscută ca activitate în

serviciul public. Or, corectitudinea poziției instanței de fond în acest sens, adică că

funcția de inspector superior se atribuie la categoria funcțiilor publice, se evocă prin

ordinul nr. 209p din 25 martie 2003 emis de Procuratura Generală, potrivit căruia

funcția de inspector superior a fost substituită cu funcția de specialist principal,

Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 312 din 20 martie 1998, Clasificatorului unic al funcțiilor publice, aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 151 din 23 februarie 2001 și anexa

nr. 1 la Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI

din 04 iulie 2008, potrivit căreia autoritățile publice care cad sub incidența Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului publice sunt secretariatele instanțelor

judecătorești, aparatele procuraturii, organele serviciului diplomatic, vamal, organele

apărării, securității naționale și ordinii publice (persoanele care dețin funcții publice în

autoritățile publice enumerate, a căror activitate nu este reglementată prin acte

legislative speciale).

Așadar, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe

precum că perioadele de activitate a reclamantei Alla Ceban în funcția de inspector

superior al cancelariei Procuraturii Republicii Moldova și șef de cancelarie în cadrul

Procuraturii pentru contribuirea exercitării justiției în Curtea de Apel, începând cu 01

noiembrie 1993 și până la 18 noiembrie 1996 și respectiv începând cu 18 noiembrie

1996 și până la 01 aprilie 2003, se includ în vechimea în muncă în calitate de funcționar

public. Prin urmare, s-a constatat că actele administrative contestate - deciziile nr.

2016/91/23844 din 21 iulie 2016 și nr. 91/2016/24590 din 18 august 2016 emise de

Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Centru, mun. Chișinău, urmează

a fi anulate, ca fiind emise cu aplicarea greșită a normelor materiale, care reglementează

situația din prezentul caz.

Raportând prevederile art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ la

circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că în cadrul efectuării controlului

judecătoresc asupra actelor administrative contestate s-a constatat ilegalitatea acestora,

fiind dispusă anularea actelor contestate, subsecvent instanța de apel a conchis că prima

instanța corect a dispus obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă în

vechimea în muncă în calitate de funcționar public a reclamantei Alla Ceban, perioadele

de activitate în funcția de inspector superior al cancelariei Procuraturii Republicii

Moldova și șef de cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea exercitării

justiției în Curtea de Apel, începând cu 01 noiembrie 1993 și până la 18 noiembrie 1996

și respectiv începând cu 18 noiembrie 1996 și până la 01 aprilie 2003, cu stabilirea și

achitarea pensiei de funcționar public din momentul depunerii la organul de asigurări

sociale a cererii nr. 91/2016/918 din 31 mai 2016, cu aplicarea indexărilor de rigoare.

Având în vedere că prima instanță a elucidat deplin circumstanțele cauzei, a

aplicat corect normele materiale, adoptând o hotărâre întemeiată și legală, cu

6

respectarea normelor procedurale, drept urmare instanța de apel a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale.

La 26 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.13,14, vol. III), Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 01 iulie 2021 prin

intermediul poștei electronice (f.d.18, 19-23, vol. III), a depus la Curtea de Apel

Chișinău, ulterior la 23 iulie 2021 la Curtea Supremă de Justiție a depus motivarea

recursului împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei decizii noi.

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale și-a manifestat

dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că soluția instanței de apel este

eronată și urmează a fi casată.

Recurenta a menționat că examinând actele anexate la dosarului de refuz a Allei

Ceban s-a constatat, că la 31 mai 2016, s-a adresat către Casa teritorială cu cerere de

stabilire a pensiei ca funcționar public. În baza cererii depuse, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Centru a emis decizia nr. 91/2016/22824 privind stabilirea pensiei

solicitate. Ulterior, în urma verificării suplimentare a dosarului, dreptul la pensia ca

funcționar public, a fost revizuit, iar la data de 18 august 2016, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Centru a emis decizia de refuz nr. 91/2016/24590, prin care s-a

refuzat stabilirea pensiei de funcționar public, deoarece intimata nu întrunește stagiul

necesar special de 15 ani.

În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat prevederile art.

14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 (în vigoare până la 31 martie

2019) deoarece intimata a cunoscut despre decizia de refuz în stabilirea pensiei, încă în

anul 2016, astfel că dânsa urma să conteste în judecată în termenii de prescripție decizia

emisă de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru în cazul în care a considerat

neîntemeiat refuzul în stabilirea pensiei ca funcționar public.

Respectiv, se constată că acțiunea depusă de Alla Ceban privind recunoașterea

stagiului de cotizare ca stagiu în funcție publică, este depusă peste termenul de

prescripție, prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 (în vigoare

atât la momentul stabilirii pensiei cât și la acordarea refuzului acesteia), fiind introdusă

în instanță peste 2 ani. Mai mult, decizia de refuz în stabilirea pensiei din 18 august

2016, a fost adusă la cunoștință, la data emiterii acesteia, fiind evident omiterea

termenului de 30 de zile de la data comunicării actului, pentru contestare cu cerere

prealabilă.

Recurenta a invocat că deși a solicitat instanțelor ierarhic inferioare să se expună

pe marginea inadmisibilității cererii de chemare în judecată în conformitate cu Codul

administrativ, totuși au omis argumentele apelantei, examinând acțiunea doar în ceea

ce privește fondul nemijlocit al cauzei.

Referitor la fondul cauzei, recurenta a menționat că perioadele de activitate în

funcții publice în autoritățile publice sunt reglementate în mod expres în Nomenclatorul

autorităților publice care au activat până la punerea în aplicare a Legii serviciului public

nr. 443/1995 și al funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 412/2004 și modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 611/2006;

Clasificatorul unic al funcțiilor publice aprobat prin Hotărârea Guvernului Republici

Moldova nr. 312/1998; Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea

7

Guvernului Republicii Moldova nr. 151/2001; Legea nr. 155/2011 privind aprobarea

Clasificatorului unic al funcțiilor publice, Hotărârea Guvernului nr. 1001/2011 privind

punerea în aplicare a unor acte legislative.

Recurenta susține că în actele normative enumerate se regăsește doar funcția

publică de șef de cancelarie în cadrul Procuraturii Generale, respectiv funcția de șef de

cancelarie în cadrul Procuraturii pentru contribuirea justiției în Curtea de Apel, nu este

atribuită la activitate în serviciul public.

Recurenta a punctat că la 31 mai 2016, Alla Ceban a depus cerere la care au fost

anexate actele necesare pentru stabilirea pensiei ca funcționar public, în conformitate

cu prevederile art. 44 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public

de pensii, însă prin decizia 24590 din 18 august 2016, Casa teritorială de Asigurări

Sociale sect. Centru a emis decizie de respingere a cererii de stabilire a pensiei ca

funcționar public, deoarece conform înscrierilor din carnetul de muncă, Alla Ceban nu

confirmă stagiul în serviciul public de cel puțin 15 ani având doar 12 ani 09 luni 17 zile.

Recurenta precizează că conform înscrierilor din carnetul de tip nou seria AA

0425294, Alla Ceban, începând cu 10 septembrie 2003 a fost transferată în funcția de

specialist principal al secției generale din cadrul Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, iar prin ordinul nr. 174-p din 26 martie 2004, după expirarea termenului de

probă de 6 luni, i-a fost conferit gradul de calificare rangul 3, consilier de clasa 3.

Ulterior, întru respectarea art. 5 din Legea nr. 443 din 04 mai 1995 privind serviciul

public, care prevede, că pentru trecerea în gradul de calificare imediat superior

vechimea în grad este de cel puțin doi ani, solicitantei, prin ordinul din 15 iunie 2006,

nr. 496-p, emis de Procuratura Generală, i s-a conferit gradul de calificare rangul

3, consilier de clasa 2 și prin ordinul nr. 533-p din 06 iunie 2008 emis de Procuratura

Generală, i s-a conferit gradul de calificare rangul 3, consilier de clasa 1.

Recurenta a relevat că, intimata confirmă stagiul de activitate în serviciul public

doar începând cu data de 10 septembrie 2003, stagiu insuficient pentru acordarea

dreptului solicitat.

Recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare eronat au constatat faptul

că perioada de activitate în funcție de șef de cancelarie în cadrul Procuraturii pentru

contribuirea justiției în Curtea de Apel se atribuie la activitatea în serviciul public. Or,

Legea și actele normative în vigoare (citate supra), enumeră expres funcțiile activitatea

cărora este recunoscută ca activitatea în serviciul public.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 20 aprilie 2021.

La 01 iulie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat decizia

motivată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001886310AS (f.d.24,vol. III).

8

La 26 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 20 aprilie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.14, vol. III), la 01 iulie 2021 prin intermediul poștei

electronice (f.d.18,19-23, vol. III), a depus la Curtea de Apel Chișinău, ulterior la 23

iulie 2021 la Curtea Supremă de Justiție a depus motivarea recursului împotriva deciziei

din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei din 20 aprilie

2021 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei decizii noi. Astfel, instanța de

recurs consideră că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 26 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia

cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (f.d.36, vol. III). Materialele dosarului atestă că Alla Ceban nu

a recepționat cererea de recurs, fiind restituită în adresa instanței cu mențiunea

„nereclamat” (f.d.39,vol. III), de altfel fiind eludată posibilitatea intimatei de a prezenta

referință la recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

9

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

judecători Aliona Miron

Victor Burduh

10