3ra-702/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-702/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-702/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Ursulean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 26 decembrie 2019 Ion Ursulean a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul Ion Ursulean a indicat că prin decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun. Chișinău

nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019, i-a fost stabilită pensia pentru limită de

vârstă în condiții deosebite de muncă de la 05 iulie 2019, după care a primit

pensia pe parcursul a 3 luni de zile. Ulterior, pensia nu i-a mai fost transferată la

contul de card.

1

Reclamantul a menționat că la data de 04 noiembrie 2019 a depus cerere

prealabilă către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru mun.Chișinău

și Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a contestat anularea pensiei

și a solicitat să-i fie eliberată copia deciziei de anulare a pensiei și deciziei de

stabilire a pensiei, precum și copia actului de verificare a documentelor.

La data de 11 noiembrie 2019, prin intermediul oficiul poștal, a

recepționat copia deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru,

mun.Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019, prin care i-a fost stabilită

pensia pentru limită de vârstă de la 05 iulie 2019, copia deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun.Chișinău

nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019 de schimbare a pensiei și copia

actului de verificare a documentelor din 12 iulie 2019.

La 13 noiembrie 2019 a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale și

Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru mun. Chișinău cerere de

suplinire a dosarului cu înscrisurile: adeverința de înregistrare din 25 iulie 2010,

eliberată de Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și

Radiologice pentru genul de activitate - utilizarea surselor radioactive în

activitățile de supraveghere a sănătății; adresarea Centrului Național Științifico-

Practic de Medicină Preventivă nr.06d-3/895 din 19 martie 2010 către Agenția

Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice; actul de

evidență a surselor radioactive aflate la păstrare temporară în Centrul de

Radioprotecție și Igiena Radiațiilor a CNȘPMP; Anexa nr.7 la Regulamentul cu

privire la Registrul național al surselor de radiații ionizante și al persoanelor

fizice și persoanelor juridice autorizate; autorizația radiologică emisă la

19 februarie 2016 de către Agenția Națională de Reglementare a Activităților

Nucleare și Radiologice; certificatul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

nr.01/3016 din 01 iulie 2019 privind dozele de expunere individuală a

petiționarului la factori nocivi - radiații ionizante în perioada anilor 1990-2019.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru mun.

Chișinău nr.13287 din 13 decembrie 2019 a fost informat că, lucrătorii centrelor

sanitaro-epidemiologice, nu beneficiază de dreptul la pensie în condiții

avantajoase, deoarece ei nu lucrează permanent și nemijlocit cu substanțe

radioactive și că potrivit actelor prezentate de către Ion Ursulean pentru

stabilirea pensiei în condiții deosebite de muncă, nu se confirmă activitatea

permanentă și nemijlocită cu substanțe radioactive ziua completă de muncă.

Iar, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

U-2414/19;2491/9 din 02 decembrie 2019 a fost informat că, în baza cererii

depuse la 05 iulie 2019 pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în

condiții deosebite de muncă, a fost emisă decizia de respingere a cererii, pe

motiv că conform documentelor prezentate, nu se confirmă activitatea

permanentă și nemijlocită a lui Ion Ursulean cu substanțe radioactive ziua

completă de muncă.

2

Reclamantul nu este de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect.Centru mun.Chișinău nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019 de

schimbare a pensiei, o consideră ilegală și neîntemeiată.

Totodată, consideră legală și întemeiată decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sectorul Centru, mun.Chișinău nr.91/2019/31022, prin care i-a

fost stabilită pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă de la

05 iulie 2019.

Reclamantul Ion Ursulean a menționat că Agenția Națională pentru

Sănătate Publică a confirmat că, dânsul activează nemijlocit în sfera radiațiilor

ionizante din anul 1990 până în prezent. Agenția Națională pentru Sănătate

Publică a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru

mun.Chișinău informația-extras din carnetul de muncă conform datelor din

dosarul său personal, după cum urmează:

- de la 01 septembrie 1990 angajat în funcția de medic, secția igiena

Radiațiilor, conform ordinului nr.81-c din 96-c§1 din 07 septembrie 1990;

- de la 24 mai 1994 transferat în funcția de șef în Sectorul Radiologie,

conform ordinului nr.37-c§5 din 25 mai 1994;

- de la 02 octombrie 1995 concediat prin transfer la Centrul Național

Științifico-Practic de Igienă și Epidemiologie, conform ordinului Ministerului

Sănătății al Republicii Moldova nr.409 din 21 septembrie 1995 în funcția de șef

Secția Igiena Radiațiilor cu laborator, conform ordinului nr.83-c din

30 septembrie 1995;

- de la 02 octombrie 1995 angajat prin transfer de la Centrul Republican de

Igienă și Epidemiologie în funcția de medic, Secția Igiena Radiațiilor, conform

ordinului nr.3-c§286 din 04 octombrie 1995;

- de la 15 martie 1999 denumirea secției se schimbă în „Centrul de

Radioprotecție și Igiena Radiațiilor”, conform ordinului nr.12 din 17 martie

1999;

- de la 28 octombrie 2003 numit în funcția de șef-interimar al Centrului de

Radioprotecție și Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.98-c §8 din

29 octombrie 2003;

- de la 18 februarie 2004 numit în funcția de șef al Centrului de

Radioprotecție și Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.12-c §4 din

19 februarie 2004;

- de la 01 iunie 2018 numit în funcția de șef al Secției de Radioprotecție al

Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, conform ordinului nr.54 §57 din

01 iunie 2018.

Reclamantul a explicat că, executând obligațiunile de serviciu, a activat cu

normă întreagă permanent și nemijlocit în zona surselor de radiații ionizante, cu

activitatea la locul de muncă de peste 3,7x108 Becquerel de Radiu 226 sau cu

cantități de substanțe radioactive echivalente după radiotoxicitate. La alte

activități nu a fost antrenat.

3

De asemenea, a menționat că, conform legislației în vigoare, a beneficiat în

permanență pe parcursul întregii activități profesionale de concediu de odihnă

anual suplimentar plătit și supliment la salariu pentru lucru în condiții nocive.

Conform ordinelor emise de instituție, în perioada activității a fost inclus în

Lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite și numit responsabil de

radioprotecție pentru aceste activități corespunzător Normelor Fundamentale de

Radioprotecție, Cerințelor și Regulilor Igienice-NFRP-2000 nr.06.5.3.35 din

27 februarie 2001.

A indicat că activitățile menționate cu surse radioactive și generatoare de

radiații ionizante, îi oferă dreptul de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă

în condiții avantajoase, conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii

Moldova nr.256 din 27 martie 2018, Anexa nr.1, Partea VII, Codul 86-2212

Instituțiile de ocrotire a sănătății. Personalul secțiilor, laboratoarelor de

radioprotecție.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect. Centru mun.Chișinău de schimbare a pensiei nr.2019/91/32749 din

30 septembrie 2019; obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Centru mun.Chișinău și Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite de la

data de 01 octombrie 2019 pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite

de muncă, stabilită prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Centru, mun. Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019;

- anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.U-2414/19;

2491/19 din 02 decembrie 2019 și a răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale mun.Chișinău, sect.Centru nr.13287 din 13 decembrie 2019;

- anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale sect.Centru

mun.Chișinău de schimbare a pensiei nr.2019/91/32749 din 30 septembrie

2019;

- obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale și a Casei Naționale de

Asigurări Sociale să-i achite de la data de 01 octombrie 2019 pensia pentru

limită de vârstă în condiții deosebite de muncă stabilită prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun.Chișinău nr.91/2019/31022

din 29 iulie 2019.

Prin hotărârea din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-

a anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia de schimbare a

pensiei nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale mun.Chișinău, sect.Centru și deciziile de soluționare a cererii

prealabile – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

nr.U2414/19; 2491/19 din 02 decembrie 2019 și refuzul Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale mun.Chișinău, sect.Centru nr.13287 din 13 decembrie 2019 și

s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Ion Ursulean de la

data de 01 octombrie 2019 pensie lunară pentru limită de vârstă în condiții

deosebite de muncă, stabilită prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

mun.Chișinău, sect.Centru nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019 (f.d. 94 vol. I).

4

La data de 20 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

apel împotriva hotărârii din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea depusă de Ion

Ursulean să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 98-100 vol. I).

Ulterior, la data de 18 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus motivarea apelului (f.d.118-120 vol. I).

Hotărârea motivată din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de

20 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d. 114 vol. I).

Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen

apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 29 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a reiterat că

Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.256 din 27 martie

2018, prevede Lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în

temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vîrstă în condiții avantajoase,

precum și Lucrările cu substanțe radioactive și surse de radiații ionizate.

Iar, la capitolul VII se indică Instituțiile de ocrotire a sănătății, după cum

urmează:

86-2212 Personalul instituțiilor de ocrotire a sănătății, inclusiv personalul

medical al secțiilor și laboratoarelor de medicină nucleară, al secțiilor,

laboratoarelor de radioprotecție, care lucrează permanent și nemijlocit cu

substanțe radioactive cu activitatea la locul de muncă de peste 3,7x108

Becquerel de Radiu 226 sau cu cantități de substanțe radioactive echivalente

după radiotoxicitate, precum și la aparatele gamaterapeutice. Medicii

rontgenologi, precum și medicii cabinetelor angiografice, cabinetelor de

radiologie intervențională și rontgenoperatorii expuși profesional;

86-2221, 86-3211 Laboranți-rontgenologi, inclusiv laboranții cabinetelor

angiografice și rontgen-operatorii expuși profesional;

86-2221, 86-3211 Personalul sanitar mediu al secțiilor (cabinetelor)

radiologice, inclusiv cadrele medii ale cabinetelor angiografice și

röntgenoperatorii expuși profesional ;

86-3221, 86-5321 Surori medicale inferioare pentru îngrijirea bolnavilor

(infirmiere) care lucrează în secții și laboratoare de medicină nucleară.

În contextul celor menționate, instanța de apel a statuat că instanța de fond

just a conchis asupra temeiniciei acțiunii înaintate de Ion Ursulean, or, după

cum rezultă din suportul probator administrat la caz, Agenția Națională pentru

Sănătate Publică, prin scrisoarea nr. 01/4-3102 din 04 iulie 2019 a confirmat că,

5

Ion Ursulean Ion activează nemijlocit în sfera radiațiilor ionizante din anul 1990

până în prezent. De asemenea, a indicat că potrivit mențiunilor din carnetul de

muncă al titularului Ion Ursulean Ion, acesta a activat după cum urmează:

- de la 01 septembrie 1990 angajat în funcția de medic, secția igiena

Radiațiilor, conform ordinului nr.81-c din 96-c §.1 din 07 septembrie 1990;

- de la 24 mai 1994 transferat în funcția de șef în Sectorul Radiologie,

conform ordinului nr.37-c §5 din 25 mai 1994;

- de la 02 octombrie 1995 concediat prin transfer la Centrul Național

Științifico-Practic de Igienă și Epidemiologie, conform ordinului Ministerului

Sănătății al Republicii Moldova nr.409 din 21 septembrie 1995 în funcția de șef

Secția Igiena Radiațiilor cu laborator, conform ordinului nr.83-c din

30 septembrie1995;

- de la 02 octombrie 1995 angajat prin transfer de la Centrul Republican de

Igienă și Epidemiologie în funcția de medic, Secția Igiena Radiațiilor, conform

ordinului nr.3-c §286 din 04 octombrie 1995;

- de la 15 martie 1999 denumirea secției se schimbă în „Centrul de

Radioprotecție și Igiena Radiațiilor”, conform ordinului nr.12 din 17 matie1999;

- de la 28 octombrie 2003 numit în funcția de șef-interimar al Centrului de

Radioprotecție și Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.98-c §8 din

29 octombrie 2003;

- de la 18 februarie 2004 numit în funcția de șef al Centrului de

Radioprotecție și igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.12-c §4 din

19 februarie 2004;

- de la 01 iunie 2018 numit în funcția de șef al Secției de Radioprotecție al

Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, conform ordinului nr.54 §57 din

01 iunie2018.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat că, activitățile menționate cu surse

radioactive și generatoare de radiații ionizante îi oferă dreptul reclamantului Ion

Ursulean la ieșire la pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase,

conform prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.256 din

27 martie 2018, Anexa nr.1, Partea VII, Codul 86-2212 Instituțiile de ocrotire a

sănătății. Personalul secțiilor, laboratoarelor de radioprotecție.

Totodată, instanța de apel a indicat că Ion Ursulean, pe parcursul activității

desfășurate a activat în sfera influenței radiațiilor ionizante, cu activitate la locul

de lucru mai mare de 3,7x108 Becquerel de Radiu 226, cu ziua deplină de lucru

și la alte lucrări nu a luat parte, fapt ce este confirmat prin concluzia comună a

specialiștilor Casei Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, expusă în actul

de verificare a documentelor din 12 iulie 2019.

Mai mult, însăși prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul

Centru, mun.Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019 lui Ion Ursulean i-a

fost stabilită pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă de la

05 iulie 2019.

6

Prin urmare, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate

argumentele Casei Teritoriale de Asigurări Sociale s. Centru mun. Chișinău,

exprimate prin decizia de schimbare a pensiei nr.2019/91/32749 din

30 septembrie 2019 și deciziile de soluționare a cererii prealabile – refuzul

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.U-2414/19; 2491/19 din 02 decembrie

2019 și refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Centru, mun.

Chișinău nr.13287 din 13 decembrie 2019. Instanța de apel a indicat că la caz nu

și-a găsit confirmare argumentul apelantei, precum că Ion Ursulean nu ar fi

activat permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive cu ziua completă de

muncă.

La data de 14 mai 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Ion Ursulean

(f.d.63-64).

Ulterior, la data de 15 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus motivarea recursului (f.d. 74-78 vol. II).

În susținerea recursului a invocat că potrivit Instrucțiunii privind modul de

aplicare a Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul

căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase și de

confirmare a stagiului special din pct. 12 al Anexei nr. 2 din Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 256/2018, pentru confirmarea stagiului de

cotizare special se folosesc adeverințele eliberate de unități, conținând

precizările necesare ale ocupării persoanelor la lucrările prevăzute în Listă,

inclusiv ziua completă de muncă la aceste lucrări, iar în cazul locurilor de

muncă la unitățile supuse evaluării – și copia legalizată a fișei de evidență și

evaluare a locurilor de muncă, copia legalizată a listei locurilor de muncă,

denumirea profesiilor și funcțiilor angajaților în temeiul cărora lucrătorilor li se

acordă dreptul la pensie în condiții avantajoase.

Totodată, conform Explicațiilor aprobate de Ministerul Muncii și Protecției

sociale nr. 80 din 17 decembrie 1993, cu privire la modul de aplicare a Listelor

nr. 1 și nr. 2 ale unităților de producție, lucrărilor profesiilor, funcțiilor și

indicilor în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limită de vârstă în

condiții avantajoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 822 din 15 decembrie 1992, lucrătorii centrelor sanitaro-epidemiologice nu

beneficiază de dreptul la pensie în condiții avantajoase, deoarece ei nu lucrează

permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive.

Or, potrivit Explicațiilor menționate, pensia pentru limită de vârstă în

condiții deosebite de muncă se confirmă prin documente eliberate de instituția

de ocrotire a sănătății, privind activitatea permanentă și nemijlocită cu

substanțe radioactive ziua completă de muncă.

În acest sens, recurenta a indicat că potrivit fișei postului, intimatul Ion

Ursulean nu a lucrat permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive. Astfel, în

7

opinia recurentei, perioada menționată nu poate fi inclusă în stagiul de cotizare

special, ca fiind activitate în condiții nocive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 aprilie

2021, fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de

24 mai 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate,

anexat la materialele cauzei (f.d.68 vol. II).

Astfel, recursul depus la data 15 iunie 2021, de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, este în termen.

Prin referința depusă la data de 23 iunie 2021, intimatul Ion Ursulean a

solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.80 -

83 vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.

(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs

de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și

care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

8

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după

caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă

ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

9

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

10