3ra-702/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr.3ra-702/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 07 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Ursulean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 26 decembrie 2019 Ion Ursulean a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul Ion Ursulean a indicat că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun. Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019, i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă de la 05 iulie 2019, după care a primit pensia pe parcursul a 3 luni de zile. Ulterior, pensia nu i-a mai fost transferată la contul de card. 1 Reclamantul a menționat că la data de 04 noiembrie 2019 a depus cerere prealabilă către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru mun.Chișinău și Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a contestat anularea pensiei și a solicitat să-i fie eliberată copia deciziei de anulare a pensiei și deciziei de stabilire a pensiei, precum și copia actului de verificare a documentelor.

La data de 11 noiembrie 2019, prin intermediul oficiul poștal, a recepționat copia deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun.Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019, prin care i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă de la 05 iulie 2019, copia deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun.Chișinău nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019 de schimbare a pensiei și copia actului de verificare a documentelor din 12 iulie 2019. La 13 noiembrie 2019 a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru mun.

Chișinău cerere de suplinire a dosarului cu înscrisurile: adeverința de înregistrare din 25 iulie 2010, eliberată de Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice pentru genul de activitate - utilizarea surselor radioactive în activitățile de supraveghere a sănătății; adresarea Centrului Național Științifico- Practic de Medicină Preventivă nr.06d-3/895 din 19 martie 2010 către Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice; actul de evidență a surselor radioactive aflate la păstrare temporară în Centrul de Radioprotecție și Igiena Radiațiilor a CNȘPMP; Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la Registrul național al surselor de radiații ionizante și al persoanelor fizice și persoanelor juridice autorizate; autorizația radiologică emisă la 19 februarie 2016 de către Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice; certificatul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică nr.01/3016 din 01 iulie 2019 privind dozele de expunere individuală a petiționarului la factori nocivi - radiații ionizante în perioada anilor 1990-2019.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru mun. Chișinău nr.13287 din 13 decembrie 2019 a fost informat că, lucrătorii centrelor sanitaro-epidemiologice, nu beneficiază de dreptul la pensie în condiții avantajoase, deoarece ei nu lucrează permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive și că potrivit actelor prezentate de către Ion Ursulean pentru stabilirea pensiei în condiții deosebite de muncă, nu se confirmă activitatea permanentă și nemijlocită cu substanțe radioactive ziua completă de muncă.

Iar, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. U-2414/19;2491/9 din 02 decembrie 2019 a fost informat că, în baza cererii depuse la 05 iulie 2019 pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă, a fost emisă decizia de respingere a cererii, pe motiv că conform documentelor prezentate, nu se confirmă activitatea permanentă și nemijlocită a lui Ion Ursulean cu substanțe radioactive ziua completă de muncă. 2 Reclamantul nu este de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Centru mun.Chișinău nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019 de schimbare a pensiei, o consideră ilegală și neîntemeiată.

Totodată, consideră legală și întemeiată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun.Chișinău nr.91/2019/31022, prin care i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă de la 05 iulie 2019. Reclamantul Ion Ursulean a menționat că Agenția Națională pentru Sănătate Publică a confirmat că, dânsul activează nemijlocit în sfera radiațiilor ionizante din anul 1990 până în prezent.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru mun.Chișinău informația-extras din carnetul de muncă conform datelor din dosarul său personal, după cum urmează: - de la 01 septembrie 1990 angajat în funcția de medic, secția igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.81-c din 96-c§1 din 07 septembrie 1990; - de la 24 mai 1994 transferat în funcția de șef în Sectorul Radiologie, conform ordinului nr.37-c§5 din 25 mai 1994; - de la 02 octombrie 1995 concediat prin transfer la Centrul Național Științifico-Practic de Igienă și Epidemiologie, conform ordinului Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr.409 din 21 septembrie 1995 în funcția de șef Secția Igiena Radiațiilor cu laborator, conform ordinului nr.83-c din 30 septembrie 1995; - de la 02 octombrie 1995 angajat prin transfer de la Centrul Republican de Igienă și Epidemiologie în funcția de medic, Secția Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.3-c§286 din 04 octombrie 1995; - de la 15 martie 1999 denumirea secției se schimbă în „Centrul de Radioprotecție și Igiena Radiațiilor”, conform ordinului nr.12 din 17 martie 1999; - de la 28 octombrie 2003 numit în funcția de șef-interimar al Centrului de Radioprotecție și Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.98-c §8 din 29 octombrie 2003;

- de la 18 februarie 2004 numit în funcția de șef al Centrului de Radioprotecție și Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.12-c §4 din 19 februarie 2004; - de la 01 iunie 2018 numit în funcția de șef al Secției de Radioprotecție al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, conform ordinului nr.54 §57 din 01 iunie 2018. Reclamantul a explicat că, executând obligațiunile de serviciu, a activat cu normă întreagă permanent și nemijlocit în zona surselor de radiații ionizante, cu activitatea la locul de muncă de peste 3,7x108 Becquerel de Radiu 226 sau cu cantități de substanțe radioactive echivalente după radiotoxicitate. La alte activități nu a fost antrenat. 3 De asemenea, a menționat că, conform legislației în vigoare, a beneficiat în permanență pe parcursul întregii activități profesionale de concediu de odihnă anual suplimentar plătit și supliment la salariu pentru lucru în condiții nocive.

Conform ordinelor emise de instituție, în perioada activității a fost inclus în Lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite și numit responsabil de radioprotecție pentru aceste activități corespunzător Normelor Fundamentale de Radioprotecție, Cerințelor și Regulilor Igienice-NFRP-2000 nr.06.5.3.35 din 27 februarie 2001. A indicat că activitățile menționate cu surse radioactive și generatoare de radiații ionizante, îi oferă dreptul de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.256 din 27 martie 2018, Anexa nr.1, Partea VII, Codul 86-2212 Instituțiile de ocrotire a sănătății. Personalul secțiilor, laboratoarelor de radioprotecție.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru mun.Chișinău de schimbare a pensiei nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019; obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru mun.Chișinău și Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite de la data de 01 octombrie 2019 pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă, stabilită prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun.

Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019; - anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.U-2414/19; 2491/19 din 02 decembrie 2019 și a răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale mun.Chișinău, sect.Centru nr.13287 din 13 decembrie 2019; - anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale sect.Centru mun.Chișinău de schimbare a pensiei nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019; - obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale și a Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite de la data de 01 octombrie 2019 pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă stabilită prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Centru, mun.Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019. Prin hotărârea din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s- a anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia de schimbare a pensiei nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale mun.Chișinău, sect.Centru și deciziile de soluționare a cererii prealabile – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr.U2414/19; 2491/19 din 02 decembrie 2019 și refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale mun.Chișinău, sect.Centru nr.13287 din 13 decembrie 2019 și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Ion Ursulean de la data de 01 octombrie 2019 pensie lunară pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă, stabilită prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale mun.Chișinău, sect.Centru nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019 (f.d.

94 vol. I). 4 La data de 20 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea depusă de Ion Ursulean să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 98-100 vol. I). Ulterior, la data de 18 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.118-120 vol. I). Hotărârea motivată din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 20 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.

114 vol. I). Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a reiterat că Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.256 din 27 martie 2018, prevede Lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vîrstă în condiții avantajoase, precum și Lucrările cu substanțe radioactive și surse de radiații ionizate.

Iar, la capitolul VII se indică Instituțiile de ocrotire a sănătății, după cum urmează: 86-2212 Personalul instituțiilor de ocrotire a sănătății, inclusiv personalul medical al secțiilor și laboratoarelor de medicină nucleară, al secțiilor, laboratoarelor de radioprotecție, care lucrează permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive cu activitatea la locul de muncă de peste 3,7x108 Becquerel de Radiu 226 sau cu cantități de substanțe radioactive echivalente după radiotoxicitate, precum și la aparatele gamaterapeutice.

Medicii rontgenologi, precum și medicii cabinetelor angiografice, cabinetelor de radiologie intervențională și rontgenoperatorii expuși profesional; 86-2221, 86-3211 Laboranți-rontgenologi, inclusiv laboranții cabinetelor angiografice și rontgen-operatorii expuși profesional; 86-2221, 86-3211 Personalul sanitar mediu al secțiilor (cabinetelor) radiologice, inclusiv cadrele medii ale cabinetelor angiografice și röntgenoperatorii expuși profesional ; 86-3221, 86-5321 Surori medicale inferioare pentru îngrijirea bolnavilor (infirmiere) care lucrează în secții și laboratoare de medicină nucleară.

În contextul celor menționate, instanța de apel a statuat că instanța de fond just a conchis asupra temeiniciei acțiunii înaintate de Ion Ursulean, or, după cum rezultă din suportul probator administrat la caz, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, prin scrisoarea nr. 01/4-3102 din 04 iulie 2019 a confirmat că, 5 Ion Ursulean Ion activează nemijlocit în sfera radiațiilor ionizante din anul 1990 până în prezent.

De asemenea, a indicat că potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al titularului Ion Ursulean Ion, acesta a activat după cum urmează: - de la 01 septembrie 1990 angajat în funcția de medic, secția igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.81-c din 96-c §.1 din 07 septembrie 1990; - de la 24 mai 1994 transferat în funcția de șef în Sectorul Radiologie, conform ordinului nr.37-c §5 din 25 mai 1994; - de la 02 octombrie 1995 concediat prin transfer la Centrul Național Științifico-Practic de Igienă și Epidemiologie, conform ordinului Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr.409 din 21 septembrie 1995 în funcția de șef Secția Igiena Radiațiilor cu laborator, conform ordinului nr.83-c din 30 septembrie1995; - de la 02 octombrie 1995 angajat prin transfer de la Centrul Republican de Igienă și Epidemiologie în funcția de medic, Secția Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.3-c §286 din 04 octombrie 1995; - de la 15 martie 1999 denumirea secției se schimbă în „Centrul de Radioprotecție și Igiena Radiațiilor”, conform ordinului nr.12 din 17 matie1999; - de la 28 octombrie 2003 numit în funcția de șef-interimar al Centrului de Radioprotecție și Igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.98-c §8 din 29 octombrie 2003; - de la 18 februarie 2004 numit în funcția de șef al Centrului de Radioprotecție și igiena Radiațiilor, conform ordinului nr.12-c §4 din 19 februarie 2004;

- de la 01 iunie 2018 numit în funcția de șef al Secției de Radioprotecție al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, conform ordinului nr.54 §57 din 01 iunie2018. Curtea de Apel Chișinău a apreciat că, activitățile menționate cu surse radioactive și generatoare de radiații ionizante îi oferă dreptul reclamantului Ion Ursulean la ieșire la pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, conform prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.256 din 27 martie 2018, Anexa nr.1, Partea VII, Codul 86-2212 Instituțiile de ocrotire a sănătății. Personalul secțiilor, laboratoarelor de radioprotecție.

Totodată, instanța de apel a indicat că Ion Ursulean, pe parcursul activității desfășurate a activat în sfera influenței radiațiilor ionizante, cu activitate la locul de lucru mai mare de 3,7x108 Becquerel de Radiu 226, cu ziua deplină de lucru și la alte lucrări nu a luat parte, fapt ce este confirmat prin concluzia comună a specialiștilor Casei Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, expusă în actul de verificare a documentelor din 12 iulie 2019. Mai mult, însăși prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun.Chișinău nr.91/2019/31022 din 29 iulie 2019 lui Ion Ursulean i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă de la 05 iulie 2019. 6 Prin urmare, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate argumentele Casei Teritoriale de Asigurări Sociale s. Centru mun.

Chișinău, exprimate prin decizia de schimbare a pensiei nr.2019/91/32749 din 30 septembrie 2019 și deciziile de soluționare a cererii prealabile – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.U-2414/19; 2491/19 din 02 decembrie 2019 și refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Centru, mun. Chișinău nr.13287 din 13 decembrie 2019. Instanța de apel a indicat că la caz nu și-a găsit confirmare argumentul apelantei, precum că Ion Ursulean nu ar fi activat permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive cu ziua completă de muncă. La data de 14 mai 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Ion Ursulean (f.d.63-64).

Ulterior, la data de 15 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 74-78 vol. II).

În susținerea recursului a invocat că potrivit Instrucțiunii privind modul de aplicare a Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase și de confirmare a stagiului special din pct. 12 al Anexei nr. 2 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 256/2018, pentru confirmarea stagiului de cotizare special se folosesc adeverințele eliberate de unități, conținând precizările necesare ale ocupării persoanelor la lucrările prevăzute în Listă, inclusiv ziua completă de muncă la aceste lucrări, iar în cazul locurilor de muncă la unitățile supuse evaluării – și copia legalizată a fișei de evidență și evaluare a locurilor de muncă, copia legalizată a listei locurilor de muncă, denumirea profesiilor și funcțiilor angajaților în temeiul cărora lucrătorilor li se acordă dreptul la pensie în condiții avantajoase.

Totodată, conform Explicațiilor aprobate de Ministerul Muncii și Protecției sociale nr. 80 din 17 decembrie 1993, cu privire la modul de aplicare a Listelor nr. 1 și nr. 2 ale unităților de producție, lucrărilor profesiilor, funcțiilor și indicilor în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 822 din 15 decembrie 1992, lucrătorii centrelor sanitaro-epidemiologice nu beneficiază de dreptul la pensie în condiții avantajoase, deoarece ei nu lucrează permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive. Or, potrivit Explicațiilor menționate, pensia pentru limită de vârstă în condiții deosebite de muncă se confirmă prin documente eliberate de instituția de ocrotire a sănătății, privind activitatea permanentă și nemijlocită cu substanțe radioactive ziua completă de muncă.

În acest sens, recurenta a indicat că potrivit fișei postului, intimatul Ion Ursulean nu a lucrat permanent și nemijlocit cu substanțe radioactive. Astfel, în 7 opinia recurentei, perioada menționată nu poate fi inclusă în stagiul de cotizare special, ca fiind activitate în condiții nocive. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 aprilie 2021, fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 24 mai 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.68 vol. II). Astfel, recursul depus la data 15 iunie 2021, de către Casa Națională de Asigurări Sociale, este în termen. Prin referința depusă la data de 23 iunie 2021, intimatul Ion Ursulean a solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.80 - 83 vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

8 În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 9 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 10