3ra-776/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr.3ra-776/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Ala Ion împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

favorabil,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 martie 2020, Ala Ion, prin intermediul avocatului Kovali Vladimir, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, ulterior

concretizată, prin care a solicitat declararea ilegală a deciziei din 04 ianuarie 2020 emisă

de CTAS Botanica nr.94/2020/248 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, a

declara ilegal răspunsul CNAS nr.J-348/20 din 25 februarie 2020, obligarea CNAS să

efectueze calculul cuantumului pensiei lui Ala Ion, cu achitarea pensiei în cuantum de

75 % din solda lunară începând cu 14 decembrie 2007, luându-se în considerare

certificatul eliberat de către DP Chișinău nr.34/20-4099 din 15 martie 2019, cu

majorările și indexările ce au avut loc.

În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în organele afacerilor interne până la

14 decembrie 2007, obținând calitatea de pensionar MAI cu calculul vechimii în muncă

de 20 ani calendaristici efectivi în serviciu. În temeiul ordinului MAI nr. 96 din 20

martie 2018, s-a efectuat recalcularea vechimii în muncă, cu avantaje pentru perioada

activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și Izolatorul de Detenție Provizorie,

1

vechimea în muncă la momentul ieșirii la pensie constituind 37 ani. La ieșirea la pensie

cuantumul pensiei inițial a constituit 50 % din soldă, iar după recalcul ar constitui 75%.

Reclamantul a indicat că s-a adresat CTAS Botanica în vederea recalculării

pensiei, însă actele nu au fost primite.

Totodată, a formulat cerere prealabilă, care prin decizia din 04 ianuarie 2020

nr.94/2020/348 a fost respinsă și i s-a refuzat în calcularea cuantumului pensiei.

La fel, reclamantul a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei CTAS Botanica și admiterea cerințelor

înaintate, însă la 25 februarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a respins

cererea prealabilă.

Prin hotărârea 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

anulat actul administrativ individual defavorabil - decizia CTAS Botanica nr.

94/2020/248 din 04 ianuarie 2020 și decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul

CNAS nr.J-348/20 din 25 februarie 2020 și s-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensiei reclamantului Ala Ion, începând

cu 14 decembrie 2007, în cuantum de 75% din solda lunară, în baza certificatului

eliberat de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20-4099 din 15 martie 2019,

cu majorările și indexările ce au avut loc (f.d.70, 75-82).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 30 noiembrie 2020, Casa

Națională de Asigurări Sociale, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, a depus cerere de apel nemotivată (f.d.74), ulterior la 23 februarie 2021,

respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus

cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 25 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emiterea unei decizii noi de respingere a cererii

de chemare în judecată depusă de Ala Ion ca fiind neîntemeiată (f.d.89-92).

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din

25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.105, 106-113).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, intimatului la

momentul pensionării i-a fost calculată eronat vechimea în muncă, din motive

imputabile angajatorului și drept urmare, eronat i-a fost stabilit cuantumul pensiei, iar

pînă în prezent intimatul a primit pensia diminuată din vina organului care la momentul

pensionării deținea competența de calculare a vechimii în muncă și stabilire a pensiei.

Instanța de apel a constatat că suma pensiei neprimite de intimat din motivul

calculării eronate a vechimii în muncă, urmează a-i fi recalculată și achitată fără limită

de timp, în baza confirmării eliberate de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău, IGP

al MAI al RM, nr.34/20/4099 din 15 martie 2019. Or, intimatul nu a primit pensia

cuvenită din vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul

depistării erorii, constituie o lipsire nejustificată a intimatului de valoarea patrimonială

care se cuvine în baza legii.

De asemenea, în cadrul judecării cauzei în ordine de apel s-a mai constatat că Casa

Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat a refuzat intimatului recalcularea pensiei

neplătite din vina organului care inițial i-a calculat eronat vechimea în muncă. Astfel,

instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a aplicat normele de drept, a dat

2

apreciere completă și obiectivă probelor, hotărârea contestată fiind legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 01 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 09 iulie 2021, prin intermediul poștei

electronice, cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

decizii noi.

În motivarea cererii de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că

decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece nu au fost analizate multilateral

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu

au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind

stabilite.

Recurentul a menționat că, prevederile actelor normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și autorităților publice autonome se aplică

numai în partea în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior

pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor respective.

Recurentul consideră că ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de MAI în

conformitate cu prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78

din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție

și sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a

fost emis. Astfel, Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu conține prevederile prevăzute în

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 perioada de activitate

în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate

în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie).

Recurentul a indicat că prevederile enunțate supra, prevăd expres circumstanțele

în care la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși

și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip

închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul emis de MAI. Or, se deduce că

activitatea intimatului din perioadele enumerate, nu poate fi raportată la prevederile pct.

8 a Hotărârii Guvernului nr.78/1994.

Recurentul a subliniat că soluția instanțelor ierarhic inferioare potrivit căreia a fost

obligat să recalculeze pensia intimatului din data stabilirii inițiale, este vădit eronată,

or, cum se probează prin materialele dosarului, intimatul a prezentat și depus acte

suplimentare în anul 2019, iar aceste acte suplimentare ce au servit temei pentru

recalcularea pensiei, au apărut la momentul emiterii ordinului nr. 96 din 20 martie 2018,

în baza căruia a fost eliberată confirmarea cu nr. 34/204099 din 15 martie 2019.

Recurentul consideră că la momentul stabilirii inițiale a pensiei de către MAI,

vechimea în muncă a fost calculată corect, iar recunoașterea perioadelor cu avantaje a

fost stipulată în ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018, respectiv recalcularea pensiei

3

urmează a fi efectuată potrivit legislației în vigoare la momentul apariției

circumstanțelor noi, adică de la 17 decembrie 2019 și nu data stabilirii inițiale a pensiei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 18 mai 2021.

La 22 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale, a recepționat decizia

contestată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001883559AS, anexat la

materialele dosarului (f.d.119).

La 01 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat,

iar la 09 iulie 2021 recurs motivat împotriva deciziei din 18 mai 2021, astfel se atestă

că recursul a fost depus în termen (f.d.124-129).

La 08 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ala Ion și

avocatului acestuia copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.123).

La 14 iulie 2021, Ala Ion, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, a depus

referință prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale (f.d.132-135).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

4

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

6