3ra-825/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-825/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

8 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Anotalie Vrînceanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 ianuarie 2020 Anotalie Vrînceanu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că începând cu 21 noiembrie 2017, de

către Casa Națională de Asigurări Sociale i-a fost stabilită plata pensiei pentru vechime

în muncă conform Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie

1995 (art.32 alin.(1)) în mărime de 80% față de salariul de funcție al judecătorului în

exercițiu. În temeiul art.32 alin.(1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, pensia

judecătorului se recalculează, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu.

Reclamantul a menționat că, după intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar

de salarizare în sectorul bugetar nr.270 din 23 noiembrie 2018, în vigoare la 1

decembrie 2018, a primit pensia recalculată, și ținându-se cont de anexele nr.1; 4

alin.(13); (14) a Legii sus-indicate, în sumă de 17 960 de lei: 2 500 de lei (valoarea de

referință) x 8,98(coeficientul de salarizare)x 80% (mărimea pensiei față de salariul de

funcție al judecătorului în exercițiu).

1

Anotalie Vrînceanu a notat că la data de 14 decembrie 2019, prin intermediul

oficiului poștal, a înaintat Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă

privind recalcularea pensiei judecătorului începând cu data de 1 decembrie 2018 și

achitarea diferenței pe perioada menționată, incluzând sporul lunar pentru gradul

profesional – judecător de gradul IV, ce constituie 250 de lei, având în vedere că

judecătorii în exercițiu primesc salariu lunar, constituit din partea fixă, compusă din

salariul de bază și sporul lunar pentru gradul profesional, făcând referință la prevederile

art. 9,10 și anexei nr.2 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul

bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018 și anexând în acest sens certificatul nr.3154 din

9 decembrie 2019, eliberat de Consiliul Superior al Magistraturii.

A afirmat că 18 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat

scrisoarea recomandată cu cererea prealabilă din 12 decembrie 2019, însă până la

moment, nu numai că nu s-au îndeplinit cerințele, dar nu a primit nici un răspuns la

cererea prealabilă, deși a preîntâmpinat că în caz contrar va fi sesizată instanța de

judecată, pentru a fi restabilit în dreptul recunoscut de lege, încălcat de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

În urma concretizării cerințelor, Anatolie Vrînceanu a solicitat obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia, începând cu data de 1 decembrie

2018 în sumă de 18 160 de lei (calcul: 17 960 de lei pensia calculată + 200 de lei (80%

din gradul de calificare pentru judecători de 250 de lei)); încasarea diferenței la pensia

neprimită, începând cu data de 1 decembrie 2018 în mărime de 200 de lei pentru fiecare

lună de întârziere; - a nu pune în executare hotărârea cu privire la recalcularea pensiei

și încasarea diferenței la pensia neprimită, deoarece pârâtul a recalculat pensia și a

achitat diferența la pensia neprimită în luna mai 2020, peste 5 luni de la adresarea în

judecată; precum și încasarea prejudiciului moral cauzat prin vătămarea dreptului

recunoscut de lege pentru fiecare lună de întârziere în mărime de 200 de lei, în total

suma de 1 000 de lei.

Prin încheierea din 9 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

declarată inadmisibilă acțiunea depusă de către Anatolie Vrînceanu împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, în partea încasării prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 9 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de către Anatolie Vrînceanu. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i recalculeze reclamantului Anatolie Vrînceanu pensia începând

cu data de 1 decembrie 2018, cu includerea în calcul a sporului lunar pentru gradul

profesional și să-i achite diferența pensiei neachitate începând cu data de 1 decembrie

emiterii actului administrativ individual favorabil, nu se supune executării pe motiv că

cerințele reclamantului Anatolie Vrînceanu au fost satisfăcute benevol de către pârât

după depunerea acțiunii în judecată.

La data de 4 ianuarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 din

Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel

nemotivată, iar la 3 martie 2021 motivarea apelului împotriva hotărârii din 9 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

2

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 9 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele inferioare au reținut ca fiind întemeiată

pretenția privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui

Anatolie Vrînceanu pensia, începând cu data de 1 decembrie 2018, cu includerea în

calcul a sporului lunar pentru gradul profesional și să-i achite diferența pensiei

neachitate, începând cu data de 1 decembrie 2018. Deoarece, apelantul/pârâtul, nu a

obiectat nici în răspunsul la cererea prealabilă, nici pe parcursul examinării cauzei în

instanța de fond, și nici în cererea de apel asupra faptelor invocate de Anatolie

Vrînceanu vizând cuantumul și modalitatea de calcul a diferenței pensiei pretinse, ceea

ce denotă că respectivele fapte sunt degrevate de probațiune, or, potrivit art.123 alin.(6)

din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în

măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

Instanțele de judecată au notat că la momentul aflării cauzei pe rolul instanței de

fond, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, data tipăririi: 20 noiembrie

2020, i-a fost stabilită pensia lui Anatolie Vrînceanu pentru perioada de la 1 decembrie

2018, cuantumul pensiei acestuia fiind în mărime de 80% (18 160 de lei), calculată din

salariul de 22 700 de lei, cu majorarea a 250 de lei, care constituie 80 % din sporul

lunar pentru gradul profesional.

Instanțele ierarhic inferioare au conchis, luând în considerare că autoritatea publică

pârâtă/apelantă, nu a soluționat în termen legal cererea de recalculare a pensiei, cu

includerea în ea a cuantumului sporului pentru gradul deținut, restricționând

nejustificat reclamantul în dreptul acestuia la recalcularea și achitarea integrală a

pensiei, pe cale judecătorească respectiva încălcare, cu obligarea includerii în calcul a

sporului lunar pentru gradul profesional în dependență de majorarea salariului

judecătorului. Însă, având în vedere că, până la pronunțarea prezentului act

judecătoresc, pârâtul a recalculat pensia reclamantului, cu includerea diferenței

neachitate pentru sporul deținut și i-a achitat reclamantului și diferența pensiei

neachitate, actul judecătoresc nu urmează a fi pus în executare. Or, în cazul în care

cuantumul unui drept salarial [sau unei pensii stabilite] este redus sau anulat, această

măsură poate constitui o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate, care trebuie

să fie justificată (a se vedea cauza Rasmussen v. Polonia, hotărârea din 28 aprilie 2009,

cu art. 1 din Protocolul nr. 1 este faptul că aceasta trebuie să fie prevăzută de lege și să

servească unui interes public legitim.

La data de 14 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 iulie

2021 motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu emiterea unei noi decizii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

invocate, recurentul a menționat că instanța de apel a emis o decizie pripită, nefiind

studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.

3

A menționat că instanțele inferioare urmau să aprecieze obiectiv faptul că Casa

Națională de Asigurări Sociale nu a emis nici un act administrativ individual față de

Anatolie Vrînceanu, prin care să-i fie lezat un careva drept pretins.

A afirmat că prezenta acțiune este pasibilă de a fi declarată inadmisibilă în temeiul

art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, prin nerespectarea procedurii prealabile.

Recurentul a opinat că decizia contestată nu are nici un caracter logico-juridic,

deoarece însuși obiectul litigiului este epuizat (consumat) și solicitările intimatului sunt

pe deplin satisfăcute.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 mai 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 13 iulie 2021, fapt confirmat

prin avizul de recepție/livrare (f.d.126).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

4

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

5

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6