3ra-679/21 — anularea refuzului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-679/21 — anularea refuzului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-679/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

08 septembrie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ludmila Curcă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea refuzului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 martie 2019, Ludmila Curcă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Cimișlia cu privire la anularea refuzului Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să recalculeze indemnizația lunară viageră, achitată conform prevederilor

art. 26 alin. (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, începând cu 01 aprilie

2015, ținându-se cont de indexarea salariului judecătorului, încasarea diferenței

dintre indemnizația lunară viageră achitată și cea recalculată, începând cu 01 aprilie

2015, obligarea recalculării și achitării pe viitor a indemnizației lunare viagere,

ținându-se cont de indexarea salariului judecătorului, cît și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în funcție de judecător în cadrul

Judecătoriei Cimișlia în perioada 09 septembrie 1985 - 23 aprilie 2014.

La data de 06 ianuarie 2009, i-a fost calculată pensia pentru vechime în muncă

ca judecător.

La 23 aprilie 2014, a demisionat din funcția de judecător al Judecătoriei

Cimișlia, iar la 07 mai 2014, a solicitat prin cerere achitarea indemnizației lunare

1

viagere în proporție de 85 % față de salariul mediu plătit judecătorului în funcție,

având o vechime în funcția de judecător de 29 ani.

Începând cu 07 mai 2014, i s-a achitat indemnizația lunară viageră în mărime

de 10 055,50 de lei, fără a se ține cont de indexarea ulterioară a salariului

judecătorului, chiar dacă după această dată, salariul judecătorului a suferit mai multe

indexări.

Reclamanta a susținut că, în anul 2015 salariul judecătorului instanței de nivelul

I, cu vechimea în muncă de peste 12 ani, a constituit 15 750 de lei, iar indemnizația

lunară viageră, care urma să i se achite în mărime de 85 % față de salariul

judecătorului, constituia 13 387,50 de lei.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23 decembrie 2015, s-a aprobat

cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, care a

constituit 5050 lei, iar indemnizația lunară viageră, care urma să-i fie achitată,

constituia suma de 15 023,75 de lei față de salariul judecătorului în funcție de 17

675 de lei.

În perioada 01 aprilie 2015 – 01 aprilie 2016, urma să i se achite indemnizația

lunară în mărime de 13 387,50 de lei; în perioada 01 aprilie 2016 – 01 aprilie 2017,

urma să i se achite indemnizația lunară în mărime de 15 023,75 de lei; în perioada

01 aprilie 2017 – 01 aprilie 2018, urma să i se achite indemnizația lunară în mărime

de 16 600 de lei.

Totodată, pentru perioada 01 aprilie 2018 – 01 decembrie 2018, urma să i se

recalculeze indemnizația lunară viageră în mărime de 85 % din salariul indexat al

judecătorului, care constituia suma de 18 296,25 de lei, iar începând cu 01 decembrie

2018, salariul judecătorului cu o vechime în muncă mai mare de 12 ani din cadrul

instanțelor judecătorești, constituie 22 450 de lei, astfel că, dînsa beneficia de dreptul

să i se achite din data respectivă indemnizația lunară viageră în mărime de 19 082,5

de lei.

La 15 februarie 2019, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cimișlia

cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea indemnizației lunare viagere,

luându-se în calcul indexarea salariului judecătorului, cu achitarea diferenței dintre

indemnizația achitată și cea recalculată.

La 18 martie 2019, a primit refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019, cererea prealabilă fiind respinsă pe motiv că

dînsa nu poate beneficia de recalcularea indemnizației lunare viagere, deoarece nu

există nici un temei legal.

Reclamanta a susținut că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019 este ilegal or, până la 16 mai 2014, judecătorul

demisionat putea să solicite achitarea indemnizației lunare viagere sau achitarea

pensiei pentru vechime în muncă, principiul acordării acestui drept judecătorului

demisionat, fiind același în ambele cazuri.

A relevat că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cimișlia nr. 224 din

13 martie 2019, este de natură să diminueze protecția juridică a statutului de

judecător și derivă din interpretarea discriminatorie în raport cu alți magistrați

demisionați, care beneficiază de indemnizații lunare viagere sau pensie pentru

vechime în muncă.

2

Prin încheierea din 24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea Ludmilei Curcă în partea ce ține de pretențiile acesteia

față de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cimișlia.

Prin hotărârea din 24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis acțiunea, fiind anulat ca ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula Ludmilei Curcă

indemnizația lunară viageră, achitată conform prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea

nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în vigoare la data de 07

mai 2014, începând cu 01 aprilie 2015, ținându-se cont de indexarea salariului

judecătorului.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

Ludmilei Curcă diferența dintre indemnizația lunară viageră achitată și cea

recalculată, începând cu 01 aprilie 2015.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să calculeze și să achite pe

viitor în beneficiul Ludmilei Curcă, indemnizația lunară viageră, ținându-se cont de

indexarea salariului judecătorului.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

Ludmilei Curcă cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în sumă de 2000 de

lei.

La 06 aprilie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat apel

nemotivat, iar la 21 iulie 2020, cerere de apel motivată, împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 24 martie 2020, solicitând casarea

hotărârii cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 24

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu menținerea hotărârii

contestate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, reclamanta este îndreptățită

să beneficieze de indemnizația lunară viageră stabilită în corespundere cu normele

indicate, drept ce se răsfrînge și asupra recalculării acesteia în modul indicat, astfel

încât refuzul apelantei de a realiza acest drept este ilicit, întrucât, refuzul recalculării

și achitării indemnizației viagere, urmează a fi apreciat ca susceptibil să genereze

vătămarea drepturilor reclamantei Ludmila Curcă.

Subsecvent, completul judiciar a constatat că pretențiile intimatei privind

anularea refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cimișlia nr. 224 din 13

martie 2019, corect au fost admise de prima instanță, obligând apelanta să se

conformeze legii, să recalculeze și să achite diferența indemnizației viagere restante

începând cu 01 aprilie 2015.

La 03 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat, iar la 17 mai 2021 a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 24

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei contestate, cu

adoptarea unei decizii noi privind respingerea acțiunii.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele indicate în cererea de apel.

3

În esență a invocat că, prin Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea

și completarea unor acte legislative, alineatele (4) și (5) ale art. 26 din Legea cu

privire la statutul judecătorului, care prevedeau stabilirea indemnizației viagere și

indexarea acesteia, au fost abrogate.

A subliniat că, solicitarea reclamantei de a i se efectua recalcularea

indemnizației lunare în dependență de indexarea salariului judecătorului, începând

cu 01 aprilie 2015 și pe viitor în temeiul art. 26 alin. (4) din Legea cu privire la

statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, este neîntemeiată, iar instanțele

inferioare au ignorat în totalitate norma juridică privind aplicabilitatea actelor

normative în timp.

A conchis că, stabilirea indemnizației lunare viagere ce ține de o acțiune de

trecut, care de facto s-a consumat în temeiul normelor juridice existente la momentul

producerii evenimentului juridic (art. 26 alin. (4) din Legea cu privire la statutul

judecătorului) și care apelanta prin nici o acțiune nu a exclus-o, pe când, recalcularea

indemnizației lunare viagere se referă la o acțiune de viitor, la un eveniment juridic

ce urmează să se producă și care se va reglementa de normele juridice care vor fi în

vigoare la momentul producerii acestuia și, nicidecum nu poate o acțiune de viitor

să fie reglementată de o normă juridică deja neexistentă, din motivul abrogării

acesteia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 24 februarie 2021, dispozitivul

căreia fiind recepționat de către recurent la 25 februarie 2021, iar decizia integrală

la 19 aprilie 2021 (f.d.141, 143).

Prin urmare, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale la 03

martie 2021 (nemotivat), și la 17 mai 2021 (motivat), este în termen.

La 21 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii

de recurs, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat.

Prin referința depusă la 27 mai 2021, Ludmila Curcă a solicitat respingerea

recursului ca fiind neîntemeiat.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

4

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

5

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție concluzionează că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

6