3ra-679/21 — anularea refuzului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea refuzului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-679/21 — anularea refuzului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-679/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
08 septembrie 2021 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Ludmila Curcă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea refuzului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 22 martie 2019, Ludmila Curcă a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Cimișlia cu privire la anularea refuzului Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări
Sociale să recalculeze indemnizația lunară viageră, achitată conform prevederilor
art. 26 alin. (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, începând cu 01 aprilie
2015, ținându-se cont de indexarea salariului judecătorului, încasarea diferenței
dintre indemnizația lunară viageră achitată și cea recalculată, începând cu 01 aprilie
2015, obligarea recalculării și achitării pe viitor a indemnizației lunare viagere,
ținându-se cont de indexarea salariului judecătorului, cît și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în funcție de judecător în cadrul
Judecătoriei Cimișlia în perioada 09 septembrie 1985 - 23 aprilie 2014.
La data de 06 ianuarie 2009, i-a fost calculată pensia pentru vechime în muncă
ca judecător.
La 23 aprilie 2014, a demisionat din funcția de judecător al Judecătoriei
Cimișlia, iar la 07 mai 2014, a solicitat prin cerere achitarea indemnizației lunare
1
viagere în proporție de 85 % față de salariul mediu plătit judecătorului în funcție,
având o vechime în funcția de judecător de 29 ani.
Începând cu 07 mai 2014, i s-a achitat indemnizația lunară viageră în mărime
de 10 055,50 de lei, fără a se ține cont de indexarea ulterioară a salariului
judecătorului, chiar dacă după această dată, salariul judecătorului a suferit mai multe
indexări.
Reclamanta a susținut că, în anul 2015 salariul judecătorului instanței de nivelul
I, cu vechimea în muncă de peste 12 ani, a constituit 15 750 de lei, iar indemnizația
lunară viageră, care urma să i se achite în mărime de 85 % față de salariul
judecătorului, constituia 13 387,50 de lei.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23 decembrie 2015, s-a aprobat
cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, care a
constituit 5050 lei, iar indemnizația lunară viageră, care urma să-i fie achitată,
constituia suma de 15 023,75 de lei față de salariul judecătorului în funcție de 17
675 de lei.
În perioada 01 aprilie 2015 – 01 aprilie 2016, urma să i se achite indemnizația
lunară în mărime de 13 387,50 de lei; în perioada 01 aprilie 2016 – 01 aprilie 2017,
urma să i se achite indemnizația lunară în mărime de 15 023,75 de lei; în perioada
01 aprilie 2017 – 01 aprilie 2018, urma să i se achite indemnizația lunară în mărime
de 16 600 de lei.
Totodată, pentru perioada 01 aprilie 2018 – 01 decembrie 2018, urma să i se
recalculeze indemnizația lunară viageră în mărime de 85 % din salariul indexat al
judecătorului, care constituia suma de 18 296,25 de lei, iar începând cu 01 decembrie
2018, salariul judecătorului cu o vechime în muncă mai mare de 12 ani din cadrul
instanțelor judecătorești, constituie 22 450 de lei, astfel că, dînsa beneficia de dreptul
să i se achite din data respectivă indemnizația lunară viageră în mărime de 19 082,5
de lei.
La 15 februarie 2019, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cimișlia
cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea indemnizației lunare viagere,
luându-se în calcul indexarea salariului judecătorului, cu achitarea diferenței dintre
indemnizația achitată și cea recalculată.
La 18 martie 2019, a primit refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019, cererea prealabilă fiind respinsă pe motiv că
dînsa nu poate beneficia de recalcularea indemnizației lunare viagere, deoarece nu
există nici un temei legal.
Reclamanta a susținut că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019 este ilegal or, până la 16 mai 2014, judecătorul
demisionat putea să solicite achitarea indemnizației lunare viagere sau achitarea
pensiei pentru vechime în muncă, principiul acordării acestui drept judecătorului
demisionat, fiind același în ambele cazuri.
A relevat că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cimișlia nr. 224 din
13 martie 2019, este de natură să diminueze protecția juridică a statutului de
judecător și derivă din interpretarea discriminatorie în raport cu alți magistrați
demisionați, care beneficiază de indemnizații lunare viagere sau pensie pentru
vechime în muncă.
2
Prin încheierea din 24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
declarat inadmisibilă acțiunea Ludmilei Curcă în partea ce ține de pretențiile acesteia
față de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cimișlia.
Prin hotărârea din 24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
admis acțiunea, fiind anulat ca ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Cimișlia nr. 224 din 13 martie 2019.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula Ludmilei Curcă
indemnizația lunară viageră, achitată conform prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea
nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în vigoare la data de 07
mai 2014, începând cu 01 aprilie 2015, ținându-se cont de indexarea salariului
judecătorului.
S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul
Ludmilei Curcă diferența dintre indemnizația lunară viageră achitată și cea
recalculată, începând cu 01 aprilie 2015.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să calculeze și să achite pe
viitor în beneficiul Ludmilei Curcă, indemnizația lunară viageră, ținându-se cont de
indexarea salariului judecătorului.
S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul
Ludmilei Curcă cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în sumă de 2000 de
lei.
La 06 aprilie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat apel
nemotivat, iar la 21 iulie 2020, cerere de apel motivată, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 24 martie 2020, solicitând casarea
hotărârii cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 24
martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu menținerea hotărârii
contestate.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, reclamanta este îndreptățită
să beneficieze de indemnizația lunară viageră stabilită în corespundere cu normele
indicate, drept ce se răsfrînge și asupra recalculării acesteia în modul indicat, astfel
încât refuzul apelantei de a realiza acest drept este ilicit, întrucât, refuzul recalculării
și achitării indemnizației viagere, urmează a fi apreciat ca susceptibil să genereze
vătămarea drepturilor reclamantei Ludmila Curcă.
Subsecvent, completul judiciar a constatat că pretențiile intimatei privind
anularea refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cimișlia nr. 224 din 13
martie 2019, corect au fost admise de prima instanță, obligând apelanta să se
conformeze legii, să recalculeze și să achite diferența indemnizației viagere restante
începând cu 01 aprilie 2015.
La 03 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
nemotivat, iar la 17 mai 2021 a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 24
februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei contestate, cu
adoptarea unei decizii noi privind respingerea acțiunii.
În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,
reiterând argumentele indicate în cererea de apel.
3
În esență a invocat că, prin Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea
și completarea unor acte legislative, alineatele (4) și (5) ale art. 26 din Legea cu
privire la statutul judecătorului, care prevedeau stabilirea indemnizației viagere și
indexarea acesteia, au fost abrogate.
A subliniat că, solicitarea reclamantei de a i se efectua recalcularea
indemnizației lunare în dependență de indexarea salariului judecătorului, începând
cu 01 aprilie 2015 și pe viitor în temeiul art. 26 alin. (4) din Legea cu privire la
statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, este neîntemeiată, iar instanțele
inferioare au ignorat în totalitate norma juridică privind aplicabilitatea actelor
normative în timp.
A conchis că, stabilirea indemnizației lunare viagere ce ține de o acțiune de
trecut, care de facto s-a consumat în temeiul normelor juridice existente la momentul
producerii evenimentului juridic (art. 26 alin. (4) din Legea cu privire la statutul
judecătorului) și care apelanta prin nici o acțiune nu a exclus-o, pe când, recalcularea
indemnizației lunare viagere se referă la o acțiune de viitor, la un eveniment juridic
ce urmează să se producă și care se va reglementa de normele juridice care vor fi în
vigoare la momentul producerii acestuia și, nicidecum nu poate o acțiune de viitor
să fie reglementată de o normă juridică deja neexistentă, din motivul abrogării
acesteia.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme
de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 24 februarie 2021, dispozitivul
căreia fiind recepționat de către recurent la 25 februarie 2021, iar decizia integrală
la 19 aprilie 2021 (f.d.141, 143).
Prin urmare, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale la 03
martie 2021 (nemotivat), și la 17 mai 2021 (motivat), este în termen.
La 21 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii
de recurs, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat.
Prin referința depusă la 27 mai 2021, Ludmila Curcă a solicitat respingerea
recursului ca fiind neîntemeiat.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f).
4
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare
în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
5
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers
c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări
Sociale, este inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art.art. 230, 246 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Nicolae Craiu
Victor Burduh
6