3r-86/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3r-86/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Minciună, I.Muruianu, E.Palanciuc)

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Olga Jurnavei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

declararea ilegală a actelor administrative,

împotriva încheierii din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 9 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

c o n s t a t ă :

La 8 iulie 2019, Olga Jurnavei a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la declararea ilegală a actelor administrative.

Prin hotărârea din 9 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea a fost admisă integral.

La 29 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 9 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către

Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 9 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 16 februarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva încheierii din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri de

repunere în termenul de apel.

În motivarea recursului a indicat că, reprezentantul Casei Naționale de

Asigurări Sociale în perioada de la 2 decembrie 2020 până la 21 decembrie 2020 s-

1

a aflat în concediu anual de odihnă, iar persoana căreia i-a revenit îndeplinirea

atribuțiilor acestuia se afla în concediu medical, motiv din care apelul motivat a

fost depus peste termen.

A relevat că, din motive independente de voința sa, Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost în imposibilitate de a respecta termenul de depunere a

cererii de apel.

A solicitat Casa Națională de Asigurări Sociale admiterea cererii de recurs,

casarea încheierii din 21 ianuarie 2021 cu emiterea unei noi încheieri prin care să

fie repusă în termenul de declarare a apelului.

Examinând cauza în ordine de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Conform art. 241 alin. (1) Cod administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 21

ianuarie 2021, care a fost comunicată recurentului la data de 1 februarie 2021

(f.d.170).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale la data de 16 februarie 2021 prin intermediul oficiului poștal,

este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la

proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind

inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului rezultă că, Casa Națională de Asigurări Sociale, nu

este de acord cu încheierea din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

2

care apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 9

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarat inadmisibil

pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă

sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de

fond a fost pronunțat public la data de 9 octombrie 2020, iar la 29 octombrie 2020,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii instanței de fond.

Potrivit avizului de recepție nr. DS8000325343AS se atestă că, la data de 18

noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat hotărârea

motivată din 9 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.140).

Prin urmare, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de la

19 noiembrie 2020 și a expirat la data de 18 decembrie 2020, ultima zi de depunere

a apelului motivat.

Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale a înregistrat motivarea

apelului în Curtea de Apel Chișinău la data de 22 decembrie 2020.

În condițiile create, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel

de declarare a apelului inadmisibil.

Or, este cert că Casa Națională de Asigurări Sociale recepționând la 18

noiembrie 2020 hotărârea motivată a instanței de fond, nu s-a conformat

prevederilor legale și nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin.

(2) din Codul administrativ.

Cât privesc argumentele recurentului precum că, la caz motivarea apelului a

fost depusă peste termen deoarece reprezentantul Casei Naționale de Asigurări

Sociale în perioada de la 2 decembrie 2020 până la 21 decembrie 2020 s-a aflat în

concediu anual de odihnă, iar persoana căreia i-a revenit îndeplinirea atribuțiilor

acestuia se afla în concediu medical, acestea nu constituie temei de admitere a

cererii de recurs.

Or, faptul aflării în concediu a câtorva angajați ai autorității publice, în cazul

dat a unui organ de stat cu statut de persoană juridică, nu poate fi calificat ca un

caz excepțional pentru repunerea în termen a motivării apelului, având în vedere că

conducerea Casei Naționale de Asigurări Sociale urma să organizeze și să

monitorizeze activitatea în așa mod, încât să nu fie afectate obligațiile de

reprezentare în cadrul proceselor de judecată

3

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că recurentul-apelant Casa

Națională de Asigurări Sociale a recepționat hotărârea motivată la 18 noiembrie

2020, fapt despre care este indicat și în cererea de recurs.

Deci, recurentul a cunoscut despre modul de derulare a procesului în instanța

de fond și deci a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență

și să se intereseze de soarta dosarului și să respecte termenele prevăzute de lege,

adică urma să întreprindă toate măsurile necesare de protejarea drepturilor sale,

inclusiv prin acțiuni concludente de informare în privința modului de derulare a

procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și

imposibilitatea de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod,

pentru a dispune de posibilitatea contestării hotărârii în termen.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, importanța termenilor

procedurali este dictată de faptul determinării regimul temporar optimal pentru

realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte

contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor

procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii folosirii de către participanții la

proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor

normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu

survenirea efectelor negative.

Astfel, Colegiul menționează că exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții

din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În urma celor relatate se constată că încheierea instanței de apel este

întemeiată, deoarece Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat motivarea

apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru

care survin consecințele prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ.

De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat

apelantul/recurent nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența

CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

4

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și ar leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și se

menține încheierea din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5