3ra-159/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei pentru vechime in munca, actualizarea marimii pensiei in raport cu vechimea indicata

3ra-159/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei pentru vechime in munca, actualizarea marimii pensiei in raport cu vechimea indicata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-159/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, V. Clima, M. Guzun)

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Comarov Alexandr împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 decembrie 2019, Comarov Alexandr a depus cererea de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS),

solicitând anularea deciziei privind respingerea cererii în stabilirea pensiei

nr.91/2019/32485 din 02 octombrie 2019 emisă de Oficiul Teritorial Chișinău

Centru a CNAS, obligarea CNAS să recalculeze pensia pentru vechimea în muncă,

reieșind din calculul eliberat pe data de 20 septembrie 2019 de Administrația

Națională a Penitenciarelor a MJ al R. Moldova și Certificatul nr.73 din 04

septembrie 2019 privind plata soldei lunare și ajutorului material pentru calcularea

pensiei, cu actualizarea mărimii pensiei în raport cu vechimea indicată, reieșind din

media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 29

august 2019.

În motivarea acțiunii Comarov Alexandr a indicat că, la 24 septembrie 2019 s-

a adresat cu cerere la Oficiul Teritorial Chișinău Centru al CNAS, prin care a

solicitat să-i fie recalculată pensia stabilită în legătură cu îndeplinirea vechimii în

serviciu ce acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul la pensie din funcția

de șef al secției pază și escortare a Penitenciarului nr. 13-Chișinău, la care a anexat

calculul din 20 septembrie 2019, eliberat de Administrația Națională a

Penitenciarelor, prin care se confirmă că după 31 mai 2016 când i-a fost stabilită

pensia, a prelungit să activeze în cadrul sistemului penitenciar în perioada

15.11.2017 - 30.08.2019 astfel s-a majorat vechimea totală în serviciu până la 26

ani, 11 luni și 29 zile, urmând a-i fi majorat și cuantumul pensiei stabilite, anexând

1

și certificatul nr.73 din 04 septembrie 2019 privind plata soldei lunare și ajutorului

material pentru calcularea pensiei.

Prin decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr.91/2019/32485

din 02 octombrie 2019 i-a fost refuzat în recalcularea pensiei din motiv că

recalcularea solicitată nu este prevăzută de legislație, fiind invocat că reclamantul

deja beneficiază de pensie pentru vechime în muncă stabilită după eliberare din

serviciu la 01 iunie 2016, iar legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie

după o eventuală reangajare în serviciul militar.

Nefiind de acord cu decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei

nr.91/2019/32485 din 02 octombrie 2019 emisă de Oficiul Teritorial Chișinău

Centru al CNAS, la 21 octombrie 2019 a contestat-o cu cerere prealabilă la organul

ierarhic superior - Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind recepționată de pârâtă

la 22 octombrie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție poștală, iar prin

răspunsul nr.C-2339/19 din 15 noiembrie 2019 cererea prealabilă a fost respinsă.

Consideră decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei

nr.91/2019/32485 din 02 octombrie 2019, emisă de Oficiul Teritorial Chișinău

Centru al CNAS, ca fiind neîntemeiată și posibil de a fi anulată fiind emisă contrar

prevederilor legale, deoarece pensia constituie un drept patrimonial în sensul art.1 al

Protocolului Adițional nr.1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și se

constată o discriminare în sensul art. 14 dacă lipsește o justificare obiectivă

rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului. Limitarea nejustificată a

unui drept recunoscut la pensie specială, nesocotit ulterior, fără a exista o justificare

obiectivă și rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de

proprietate în sensul art.1 al Protocolului Adițional nr.1 la CEDO, dar și o

discriminare în sensul art.1 din Protocolul 12 la Convenție (Buchen contra Cehiei-

2006, Gayguspz c. Austriei-1996).

În acest sens menționează că nu a solicitat stabilirea pensiei, dar a cerut

recalcularea pensiei stabilite, ținând cont de faptul că a prelungit să activeze în cadrul

sistemului penitenciar în perioada indicată, adică deja după ce i-a fost stabilită

pensia, astfel, vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei s-a majorat până la 26

ani, 11 luni, 29 zile urmând a fi majorat și cuantumul pensiei stabilite.

Din aceste motive, consideră eronat argumentul CNAS expus în decizia

nr.91/2019/32485 din 02 octombrie 2019, precum că dreptul la pensie apare o

singură dată după eliberare din serviciu, iar recalcularea nu este prevăzută de

legislație.

La 19 iunie 2020, prin cererea depusă și-a completat pretențiile din acțiune

solicitând anularea răspunsului CNAS nr.c-2339/19 din 15 noiembrie 2019, prin

care a fost respinsă cererea prealabilă a reclamantului.

Prin hotărârea din 03 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

corectată prin încheierea din 01 august 2020, acțiunea a fost admisă integral (f.d.62).

S-a anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia privind

respingerea cererii în stabilirea pensiei nr.91/2019/32485 din 02 octombrie 2019,

emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chișinău și decizia

adoptată în procedura prealabilă – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.C-

2339/19 din 15 noiembrie 2019 și, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

să recalculeze și să achite reclamantului pensia pentru vechime în muncă, ținând

cont de calculul din 20 septembrie 2019 și certificatul nr.73 din 04 septembrie 2019,

eliberate de Administrația Națională a Penitenciarelor, reieșind din media lunară

2

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 29 august 2019

(f.d.58, 66-73).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Casa Națională de Asigurări Sociale

la 21 iulie 2020 a depus cerere de apel nemotivată, iar la 09 septembrie 2020 cerere

de apel motivată împotriva hotărârii din 03 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, corectată prin încheierea din 01 august 2020, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei hotărâri noi prin care acțiunea lui Alexandr Comarov să fi respinsă

ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 21 octombrie 2020 a respins cererea

de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d. 78-95).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că dreptul lui Alexandr

Comarov de a solicita recalcularea pensiei este recunoscut de prevederile art. 61

alin.(1), (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și Hotărârea Guvernului nr.78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare.

Respectiv, la data adresării lui Comarov Alexandr cu cerere de recalculare a

pensiei acesta întrunea condițiile stabilite de lege pentru a beneficia de o pensie mai

mare decât cea stabilită anterior la data de 01 iunie 2016.

Instanța de apel a apreciat ca fiind eronate argumentele apelantei cu trimitere

la dispozițiile art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, deoarece

interpretarea oferită de apelantă acestei norme este eronată, inclusiv în contextul în

care norma dată reglementează recalcularea pensiilor stabilite anterior puneri în

aplicare a acestei legi.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentele apelantei referitoare la lipsa

unui temei legal ce ar permite intimatului de a beneficia de recalcularea pensiei sale,

deoarece argumentul dat atentează inadmisibil asupra dreptului intimatului de a

beneficia de pensie corespunzătoare condițiilor întrunite la data adresării sale,

concluzie fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care

primar instituie cerința privind caracterul previzibil al legii, adică formulată cu

suficientă precizie pentru a permite unui individ, dacă este nevoie cu consiliere

adecvată, să își adapteze comportamentul (cauzele Rotaru împotriva României,

Amann împotriva Elveției, Milojević și alții împotriva Serbiei) și, secund, că

limitarea dreptului la pensie fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă pentru

o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1 al Primului

Protocol la CEDO și o discriminare în sensul art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție

(cauza (Buchen contra Cehiei), concluzie susținută și de jurisprudența Curții

Constituționale (hotărîrea nr. 27 din 20 decembrie 2011), potrivit căreia un drept

social constituie obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 al Constituției

Republicii Moldova și a art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului în cazul când dreptul social respectiv este dobândit și are o

valoare economică. Or, în cazul dat lipsirea intimatului de pensia în cuantum

3

corespunzător vechimii în muncă la data adresării acestuia cu cerere de recalculare

a pensiei stabilite anterior plasează intimatul într-o situație distinctă, defavorizată, în

raport cu alte persoane care în situații similare, cu aceeași vechime în muncă, pot

beneficia de efectele legii.

În consecință, instanța de apel a conchis că actele contestate de Comarov

Alexandr sunt contrare legii și necesar de a fi anulate, iar Casa Națională de

Asigurări Sociale urmează a fi obligată să recalculeze și să achite lui Comarov

Alexandr pensia pentru vechime în muncă, ținând cont de calculul din 20 septembrie

2019 și certificatul nr.73 din 04 septembrie 2019, eliberate de Administrația

Națională a Penitenciarelor, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 29 august 2019.

La 30 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, ulterior la 29 decembrie 2020 a depus

cerere de recurs motivată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea integrală a acțiunii (f.d.105-

108).

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat motivele

de fapt și de drept invocate în referința asupra cererii de chemare în judecată și în

cererea de apel anexate la dosar, solicitând respingerea acțiunii deoarece situația

intimatului Comarov Alexandr nu cade sub incidența prevederilor art. 61 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.

1544-XII din 23 iunie 1993.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de

admitere a acțiunii.

La 30 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție, a expediat intimatului

Alexandr Comarov și reprezentantului acestuia, avocatul Andrei Beruceașvili pentru

notificare copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

explicarea dreptului de a depune referință, însă până la data stabilită pentru

examinarea cererii de recurs intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 21 octombrie 2020. Casa Națională

de Asigurări Sociale, exercitând dreptul de atac în termen, la 30 octombrie 2020 a

depus recurs nemotivat, iar la 29 decembrie 2020 a depus recursul motivat (f.d.94-

100).

Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

4

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu

materialele dosarului și prevederile legale, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 21

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 03 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și pronunțarea unei decizii noi de respingere a

acțiunii, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de

apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile Cap.III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile Cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Conform art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată

competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor

legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare, se atestă

că, intimatul Comarov Alexandr a fost încadrat în serviciu în cadrul organelor

afacerilor interne în perioada 01.08.2002 - 29.08.2007, iar în perioada 31.08.2007-

31.05.2016 a satisfăcut serviciul în cadrul sistemului penitenciar (f.d.27 din dosarul

administrativ).

Prin ordinul Ministerului Justiției nr. 591 din 03 iunie 2016 s-a admis

demisionarea intimatului Comarov Alexandr, începând cu data de 31 mai 2016, la

atingerea vechimii în serviciu necesară pentru stabilirea pensiei conform Legii

5

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, cu dreptul la pensie (f.d. 14 din dosarul administrativ).

La 15 iunie 2016 intimatul s-a adresat cu cerere Direcției financiare a Direcției

Instituțiilor Penitenciare privind stabilirea pensiei în legătură cu eliberarea din

funcție și concedierea din sistemul penitenciar la 31 mai 2016 (f.d. din 5 dosarul

administrativ).

Prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din 21 iulie 2016

s-a stabilit intimatului Comarov Alexandr pensia începând cu 01 iunie 2016, cu

vechime în muncă de 23 ani, în mărime de 50% din salariu (f.d.4 din dosarul

administrativ).

La 16 ianuarie 2017, intimatul s-a angajat în cadrul Administrației Naționale a

Penitencarelor, iar prin ordinul nr. 607e din 29 august 2019 intimatul a demisionat

din 30 august 2019, la împlinirea vechimii în serviciu ce acordă funcționarilor

publici cu statut special dreptul la pensie (f.d.23 din dosarul administrativ).

La 24 septembrie 2019, intimatul s-a adresat cu cerere subdiviziunii teritoriale

a CNAS, prin care a solicitat recalcularea pensiei pe linia Mnisterului Justiției,

începând cu 31 august 2019, în temeiul actelor anexate suplimentar (f.d.17-18 din

dosarul administrativ).

La 02 octombrie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale a respins

solicitările intimatului prin decizia nr.91/2019/32485 pe motiv că recalcularea

solicitată nu este prevăzută de legislație. Potrivit calculului prezentat de angajatorul

intimatului, la data demisionării acestuia vechimea în serviciu constituia 16 ani 05

luni 14 zile, iar vechimea în muncă a acestuia constituia 26 ani 11 luni 29 zile (f.d.

21 din dosarul administrativ).

Nefiind de acord cu decizia recurentului, intimatul a contestat-o adresând

cerere prealabilă, iar prin răspunsul CNAS nr. C-2339/19 din 15 noiembrie 2019,

cererea prealabilă a fost respinsă.

Fiind investită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin

hotărârea din 03 iulie 2020 a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, pronunțându-se

în favoarea admiterii acesteia.

Judecând apelul, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 21 octombrie 2020

a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și al hotărârii din 03 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

instanța de recurs constată că soluția emisă de instanțelor ierarhic inferioare este

rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care

urmează a fi casate, cu emiterea unei decizii noi privind respingerea acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, potrivit cărora militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne beneficiază de dreptul

la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu

militar și în organele afacerilor interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră oportun de a reitera la caz și prevederile art. 2 alin. (1) și (2)

6

din aceiași lege, potrivit cărora militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie

după eliberare din serviciu.

Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui

inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă,

stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în

serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu

art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind

prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din

suma pensiei cuvenite.

În corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din legea sus-enunțată,

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se

stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor

familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern.

Potrivit art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, dreptul la

pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În

fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în

serviciu de 25 de ani, corespunzător: de la 01 iunie 2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21

ani; 2013 - 21 ani 6 luni; 2014 – 22 ani; 2015 - 22 ani 6 luni; 2016 – 23 ani; 2017 -

23 ani 6 luni; 2018 – 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni; 2020 – 25 ani.

În contextul normelor enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că de la 01 iunie 2016 Comarov Alexandr

beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă, calculată și stabilită prin

încheierea din 21 iulie 2016 a Direcției Economie și Finanțe a MAI stabilindu-i

pensia începând cu 01 iunie 2016, cu vechime în muncă de 23 ani, în mărime de

50% din salariu (f.d. 4 din dosarul administrativ), prin aplicarea regulilor de

interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că instanțele de judecată,

examinând cauza, greșit au concluzionat că acțiunea lui Comarov Alexandr este

întemeiată.

Or, deși ultimul, în anul 2017, a fost reangajat în serviciu, iar prin ordinul nr.

607e din 29 august 2019, raporturile de serviciu au fost întrerupte, aceasta

circumstanță nu poate constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi

pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de

muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă –

01 iunie 2016.

7

Aceasta deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o singură

dată, și anume după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile

legii.

Conform art. 61 alin (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură

cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate

la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta

ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se

va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste

limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după

trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

rezultă expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior

urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de

pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor

suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea

pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul

în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui

inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul

de aflare în serviciul militar.

Raportând circumstanțele de fapt ale speței la normele legale citate mai sus,

Colegiul reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au elucidat pe deplin

și nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute în art. 61 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, se încadrează cerințele lui Comarov

Alexandr privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu după reangajarea

lui în serviciu și dacă aceste condiții urmează a fi luate în considerare cumulativ.

Prin urmare, la caz, Colegiul judiciar atestă că reclamantul/intimatul Comarov

Alexandr nu cade sub incidența celor trei situații prevăzute în art. 61 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.

1544-XII din 23 iunie 1993.

În acest context, Colegiul conchide că, instanța de apel a stabilit just că

Comarov Alexandr a obținut dreptul la pensie pentru vechime în muncă începând cu

01 iunie 2016, însă pensia stabilită anterior poate fi recalculată doar în baza

8

documentelor suplimentare referitoare la vechimea în muncă și drepturile salariale,

ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 se

referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în

situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin. (2) din aceeași Lege,

condiție însă ce nu rezultă la caz.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele

recurentului, Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, situația reclamantului

nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în muncă,

deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie

pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar or, din

sensul Legii indicate nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată

a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare

vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic,

dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

Astfel, decizia de refuz nr. 91/2019/32485 din 02 octombrie 2019 a Casei

Naționale de Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată lipsesc, ceea ce

impune de a constata că cerințele lui Comarov Alexandr cu privire la recunoașterea

ca ilegală și anularea deciziei de refuz nominalizate supra și, obligarea CNAS să

recalculeze pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din calculul din 20

septembrie 2019 eliberat de Administrația Națională a Penitenciarelor a MJ al R.

Moldova și Certificatul nr.73 din 04 septembrie 2019 privind plata soldei lunare și

ajutorului material pentru calcularea pensiei, cu actualizarea mărimii pensiei în

raport cu vechimea indicată, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 29 august 2019, sunt neîntemeiate, motiv

pentru care recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale urmează a fi admis, iar

acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Finalmente, Colegiul conchide că, dreptul la pensie apare unica dată după

concedierea din serviciu și depunerea cererii de către beneficiarul pensiei să-i fie

calculate și achitată pensia cuvenită, cu păstrarea dreptului de recalculare în

condițiile legii, iar legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după

restabilirea la serviciu în organele afacerilor interne.

Cu privire la cerința reclamantului privind recunoașterea ca fiind ilegal

răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale nr.C-2339/19 din 15 noiembrie

2019, instanța de recurs reține că, nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere

adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca

răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens,

după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității

publice competente.

În acest context, Colegiul judiciar conchide că, răspunsul nr.C-2339/19 din 15

noiembrie 2019 emis de Casa Națională de Asigurări Sociale, pe marginea

9

contestației reclamantului, nu poate fi anulat din motiv că acesta constituie un

răspuns care nu prejudiciază drepturile și interesele legale ale lui Comarov Alexandr.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie

nouă prin care acțiunea depusă de către Alexandr Comarov împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, să fie

respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 03 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr

Comarov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și se emite o decizie nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de către Alexandr Comarov împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, ca

neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

10