3ra-16/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei

3ra-16/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-16/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ruslan Zvertovschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2017, Ruslan Zvertovschi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu

privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 11 iulie 2017, s-a adresat către CNAS cu

cerere prealabilă, înregistrată cu nr. Z-1286/17, iar la 13 iulie 2017 prin

intermediului reprezentantului s-a adresat către CNAS cu o cerere de completare

înregistrată cu nr. Z-1314/17, prin care a invocat că, la 18 aprilie 2017, în temeiul

art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23

iunie 1993, s-a adresat cu cerere la CNAS pentru stabilirea unei noi pensii în legătură

cu concedierea din Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în continuare DIP),

anexând actele necesare pentru stabilirea unei noi pensii în condițiile legale pentru

perioada de activitate până la 23 februarie 2017.

Prin cererea din 18 aprilie 2017 a indicat că, începând cu 12 ianuarie 2016 până

la 23 februarie 2017 a activat în cadrul DIP, iar conform calculului vechimii în

serviciu pentru stabilirea pensiei nr. 4/1-41 din 13 aprilie 2017, vechimea în serviciu

pentru stabilirea pensiei constituie 23 ani 05 luni 21 zile. A solicitat stabilirea unei

noi pensii și efectuarea indexării conform legislației în vigoare.

1

Prin decizia Direcției pensii și prestații sociale nr.6 din 27 mai 2017

reclamantului i s-a refuzat în admiterea cerințelor înaintate prin cererea din 18 aprilie

2017, care la fel, a fost contestată de către reclamant, depunând cererea prealabilă,

la care nu a primit răspuns.

În situații analogice de drept s-au aflat și alte persoane, care au activat și s-au

concediat din cadrul DIP și cărora prin decizia organului responsabil din cadrul DIP

pentru achitarea și calcularea pensiilor, le-a fost acceptată stabilirea și calcularea

unei noi pensii în baza temeiurilor de fapt și de drept analogice cu cele invocate în

prezenta cerere.

A menționat că, până la 31 decembrie 2016, calculul și stabilirea pensiei petru

angajații DIP ținea de competența DIP, iar de la 01 ianuarie 2017 această competență

a fost atribuită CNAS, care necătând la faptul ca legislația, ce reglamentează

domeniul dat nu a suferit modificări, nemotivat și ilegal refuză în satisfacerea

cerințelor înaintate, fapt care duce la o aplicare selectivă și neuniformă a normelor

legale, prin ce se încalcă principiul egalității în față legii, consfințit în Constituție și

Convenția Europeanu a Drepturilor Omului.

A subliniat că, odată cu stabilirea unei noi pensii urmează a fi recalculată

compensația nominală prevăzută de art. 3 alin. (6) din Legea cu privire la protecția

socială specială a unor categorii de populație nr. 933 din 14 aprilie 2000, Ruslan

Zvertovschi, fiind participant al conflictului de pe Nistru din 1992.

A solicitat, obligarea CNAS de a-i stabili o nouă pensie, de a-i indexa pensia

nou stabilită, de a-i recalcula compensația nominală prevăzută de Legea cu privire

la protecția socială specială a unor categorii de populație nr.933 din 14 aprilie 2000,

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 03 octombrie 2018 și la 11 iunie 2019 prin cererile depuse și-a completat

temeiurile, modificând pretențiile, invocând că, inacțiunea CNAS, cât și decizia nr.

6 din 27 mai 2017 fiind neîntemeiată și nefondată, emisă cu încălcarea normelor în

vigoare este posibilă a fi anulată.

Conform ordinului nr.124 din 24 februarie 2017 demisionează în rezervă, la

atingerea limitei de vârstă pentru aflarea în serviciul sistemului penitenciar.

La data de 24 februarie 2017, stagiul de muncă constituie 23 ani 5 luni 13 zile

conform certificatului despre întreținerea bănească nr. 1, fapt ce-i permitea

reclamantului de a demisiona în rezervă, la atingerea limitei de vîrste.

Consideră că urma să i se efectuieze recalculul conform ordinului nr. 124 din

24 februarie 2017, iar la 50 % din suma soldei urma să i se adauge 5 % pentru

pensionarea la atingerea limitei de vârstă conform lit. b) pct. 1 art. 20 din Legea cu

privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 în vigoare la data

demisionării.

A conchis că, odată cu recalculul pensiei urmează a fi luată în calcul și

compensația nominală prevăzută de art.16 alin. (1) lit. a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor care au îndeplinit

serviciu prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace - cu 135 lei or,

dânsul este participant al conflictului de pe Nistru din 1992.

2

A solicitat, anularea deciziei CNAS nr. 6 din 27 mai 2017 ca fiind ilegală,

obligarea CNAS de a efectua recalculul pensiei, în conformitate cu legislația în

vigoare, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente

concedierii din 23 februarie 2017, obligarea CNAS de a indexa pensia recalculată și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Zvertovschi,

fiind anulată decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.6 din 27mai

2017, obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei

pentru vechimea în serviciu lui Zvertovschi Ruslan, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din 23 februarie 2017, cu

aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 64 al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. În rest cererea de chemare în judecată a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței

de fond cu privire la faptul că, din prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, reiese că, cuantumul pensiei reglementate de această

Lege este determinat reieșind din solda și sumele aferente, specificate în textul Legii

or, din prevederile art. 61 din Legea indicată, reies cert și expres 3 situații în care

pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și

anume: existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul

recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda

persoanei dreptul la majorarea pensiei, caz în care recalcularea pensiei se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a Legii indicate și

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

și din corpul de comandă (cu excepția celui 12 inferior) al organelor afacerilor

interne li s-a prelungit peste limita de vîrstă termenul de aflare în serviciul militar.

Colegiul a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei cu privire la faptul că,

situația intimatului nu cade sub incidența art.61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Or, pensia stabilită anterior poate fi

recalculată doar în baza documentelor suplimentare referitoare la vechimea în muncă

și drepturile salariale, ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.

Instanța de apel a relevat că, reclamantul a prezentat Casei Naționale de

Asigurări Sociale date ce confirmă vechimea acestuia în muncă la data depunerii

cererii (23 ani 05 luni 21 zile) și cuantumul drepturilor salariale încasate, care

ofereau dreptul reclamantului după eliberarea recentă din funcție de a pretinde

recalcularea pensiei reieșind din sumele încasate pînă la eliberarea secundă din

funcție, iar această concluzie reiese din coroborarea prevederilor art. 13 lit. a), art.14

lit. a) și art.44 ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, potrivit cărora, persoana care

3

întrunește condițiile vechimii în muncă stabilită dispun de dreptul la calcularea

cuantumului pensiei reieșind cumulativ din vechimea în muncă înregistrată și

cuantumul drepturilor salariale încasate la data respectivă.

Colegiul a conchis că, argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale

urmează a fi respinse or, prin lege, aceasta este obligată să recalculeze pensia

reclamantului, reieșind din certificatul prezentat, cu efectuarea recalculărilor

reieșind din informația privind retribuția muncii pentru perioada de pînă la recenta

sa eliberare din funcție or, achitarea unei pensii mai mici este imputabilă conduitei

autorității publice, dar nicidecum comportamentului reclamantului. În caz contrar,

respingerea acestei cerințe a reclamantului va duce la încălcarea dreptului de

proprietate al reclamantului asupra părții de pensie neprimită, fapt ce ar încălca atât

un drept constituțional, cât și contraveni practicii judiciare naționale și principiilor

CEDO.

La 10 iunie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

indicând că instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și

procedural.

Consideră decizia instanței de apel ca fiind neîntemeiată, ce rezultă din

interpretarea eronată a legii materiale aplicabile la caz și anume art. 61 alin. (1) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

A subliniat că, Legea indicată supra, nu prevede dreptul la recalcularea pensiei

stabilită anterior sau stabilirea din nou a pensiei după o eventuală reangajare a

beneficiarului de pensie și obținerii unei noi vechimi în muncă.

Atrage atenția că pensia intimatului i-a fost stabilită la eliberarea din serviciu

conform art. 2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din

23 iunie 1993 și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform

art. 2 alin. (2) din Legea menționată.

Recurenta apreciază critic concluziile instanței cu privire la faptul că intimatul

întrunește condițiile art. 61 alin. (1) (situația secundă reglementată), din Legea

menționată supra. Or, norma menționată supra nu prevede recalcularea pensiei

stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu obținerea a unei

noi vechimi în muncă în urma reangăjării.

A conchis că, nu există act normativ care să prevadă recalcularea pensiei

stabilite anterior în legătură cu obținerea unei noi vechimi în muncă în urma

reangajării, iar instanța de fond cât și de apel eronat au constatat că intimatul

întrunește condițiile prevăzute de art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

4

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 martie 2020, fiind recepționată

de către recurent la 25 mai 2020 (f.d. 228).

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale, în conformitate cu prevederile art.

245 din Codul administrativ, la 10 iunie 2020 a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, respectând astfel termenele procedurale (f.d. 229-232).

La 17 august 2020 în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 28 septembrie 2020, Ruslan Zvertovschi, a depus referință pe marginea

recursului, solicitând respingerea recursului.

Prin încheierea din 16 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu

materialele dosarului și prevederile legale aplicabile, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi admis, cu casarea

deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 01 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și pronunțarea unei decizii noi privind

respingerea acțiunii, din considerentele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de

apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile Cap.III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura

în apel se aplică corespunzător prevederile Cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

5

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1), (3) din Codul administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Conform art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată

competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor

legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare, se atestă

că reclamantul Ruslan Zvertovschi, a activat în mai multe funcții în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne pe perioada anilor 1991 – 2007, iar la 31.12.2007

reclamantului i s-a stabilit pensia pentru vechime în muncă (f.d.15-17, 105-110).

Prin ordinul Ministerului Justiției nr.892 din 12.09.2016, reclamantului, șef

Penitenciarului nr.15 Cricova i s-a prelungit termenul de aflare la serviciu cu un an,

începînd cu 08.09.2016 (f.d. 19), iar la 23.02.2017 reclamantul la atingerea limitei

de vîrstă pentru aflarea în seriviciul sistemului penitenciar, a demisionat, fiind emis

ordinul din 24.02.2018, avînd o vechime de 23 ani 05 luni (f.d. 11-12).

Ca urmare, la 18 aprilie 2017, reclamantul s-a adresat cu cerere către CNAS

pentru a-i recalcula pensia, solicitînd și indexarea pensiei conform legislației în

vigoare, iar la 27 mai 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis decizia nr.

6-7397, prin care i s-a refuzat, invocînd că nu are dreptul la recalcularea pensiei și

nu cade sub incidența art.61 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, explicându-i că, pensia i s-a stabilit la 31.12.2007 (f.d.9).

La 11 iulie 2017, avocatul Victor Lupu, acționând în interesele reclamantului

Ruslan Zvertovschi a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă,

iar ulterior a înaintat și o cerere de completare, prin care a solicitat stabilirea unei

noi pensii, începînd cu 23.02.2017, efectuarea indexării pensiei și recalcularea

compensației nominale prevăzută de Legea nr. 933 din 14.04.2000 cu privire la

protecția socială specială a unor categorii de populație reclamantului Ruslan

Zvertovschi (f.d. 5-8).

La 08 septembrie 2017, s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune, solicitând

anularea deciziei CNAS nr. 6 din 27 mai 2017, obligarea CNAS de a efectua

recalculul pensiei reeșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice,

precedente concedierii din 23 februarie 2017, obligarea CNAS de a indexa pensia

recalculată și încasarea cheltuielilor de judecată suportate.

6

Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță a considerat acțiunea

întemeiată, pronunțându-se în favoarea admiterii parțiale a acesteia, fiind anulată

decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 6 din 27 mai 2017,

obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru

vechimea în serviciu lui Zvertovschi Ruslan, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din 23 februarie 2017, cu

aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 64 al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în rest respingând acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

Judecând apelul, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 martie 2020 a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

La 10 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Efectuând controlul judiciar al legalității deciziei din 04 martie 2020 a Curții

de Apel Chișinău și al hotărârii din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, instanța de recurs constată că soluția emisă de instanțelor ierarhic

inferioare este greșită rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept

material, motiv din care urmează a fi casate, cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția Legii nr. 282 din 16 decembrie

2016, Monitorul Oficial 472-477/27 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie

2017), militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie

viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și

în organele afacerilor interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră oportun de a reitera la caz și prevederile art. 2 alin. (1) și (2)

din aceiași lege, potrivit cărora militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie

după eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul

la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data

emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în

mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

În corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din legea sus-enunțată,

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se

stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

7

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor

familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern.

Potrivit art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel

puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează,

pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, corespunzător: de la 01 iunie

2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21 ani; 2013 - 21 ani 6 luni; 2014 – 22 ani; 2015 - 22 ani

6 luni; 2016 – 23 ani; 2017 - 23 ani 6 luni; 2018 – 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni; 2020

– 25 ani.

În contextul normelor enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că de la 31 decembrie 2007 Ruslan

Zvertovschi beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă, calculată și

stabilită prin încheierea din 23 ianuarie 2008 a Direcției Economie și Finanțe a MAI,

prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident

că instanțele ierarhic inferioare, examinând cauza, greșit au concluzionat despre

necesitatea admiterii acțiunii Ruslan Zvertovschi.

Or, deși Ruslan Zvertovschi (conform calculului prezentat la materialele

dosarului f.d.15-17, vol.I), la 12 martie 2010 a fost reangajat în serviciu și activând

până la 12 martie 2011, ulterior s-a reangajat la 11 octombrie 2016, demisionând la

23 februarie 2017 în temeiul art. 20 pct. 1) lit. b) al Legii cu privire la sistemul

penitenciar, conform atingerii limitei de vârstă pentru aflarea în serviciul sistemului

penitenciar (prin ordinul Ministerului Justiției nr.124 din 24 februarie 2017), astfel,

în acest sens, Colegiul eivdențiază că, această circumstanță nu poate constitui drept

temei pentru stabilirea/recalcularea unei pensii noi pentru vechime în muncă, prin

includerea vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru

vechime în muncă – 31 decembrie 2007.

Aceasta deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o singură

dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile

legii.

Conform art. 61 alin (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează

în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

8

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste

limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după

trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, rezultă expres trei situații în care pensia

pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1)

existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării

pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei

dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va

efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii

actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

Raportând circumstanțele de fapt ale cauzei la normele legale citate mai sus,

Colegiul reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au elucidat pe deplin

și nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute în art. 61 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 se încadrează

cerințele lui Ruslan Zvertovschi privind recalcularea pensiei pentru vechimea în

serviciu după reangajarea lui în serviciu și dacă aceste condiții urmează a fi luate în

considerare cumulativ.

Prin urmare, Colegiul judiciar atestă că cazul reclamantului, Ruslan

Zvertovschi nu cade sub incidența a celor trei situații prevăzute în art. 61 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1554-XII din 23 iunie 1993.

În acest context, Colegiul consideră că instanța de apel a stabilit just că Ruslan

Zvertovschi a obținut dreptul la pensie pentru vechime în muncă începând cu 31

decembrie 2007, însă, pensia stabilită anterior poate fi recalculată doar în baza

documentelor suplimentare referitoare la vechimea în muncă și drepturile salariale,

ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1554-XII din 23 iunie 1993 se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este

aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2

alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele

Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, situația reclamantului nu cade sub

incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554-XII din 23

iunie 1993 invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în

muncă, deoarece legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la

pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu or, din sensul Legii

9

indicate nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii

pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în

muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la

nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

Astfel, decizia de refuz nr. G-7397 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune de

a constata că cerințele lui Ruslan Zvertovschi cu privire la recunoașterea ca ilegală

și anularea deciziei de refuz nominalizate supra și obligarea pârâtei de a-i recalcula

pensia pentru vechime în muncă după eliberarea repetată din serviciu la 23 februarie

2017, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul Casei Naționale de Asigurări

Sociale urmează a fi admis, iar acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă ca

neîntemeiată.

Finalmente, Colegiul conchide că, dreptul la pensie apare unica dată după

concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, iar legea nu

prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după restabilirea la serviciu în

organele afacerilor interne.

Cu privire la cerința reclamantului privind obligarea pârâtei de a indexa pensia

recalculată, Colegiul o va respinge ca fiind pretenție subsecventă celei de bază

privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, care a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Totodată, Colegiul judiciar analizând materialele dosarului, evidențiază că

Ruslan Zvertovschi potrivit legii are dreptul discreționar cu privire la alegerea

pensiei pentru vechime în muncă sau stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, drept

care îl poate valorifica.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie

nouă prin care acțiunea depusă de către Ruslan Zvertovschi împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea recalculării pensiei, să fie respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Ruslan

Zvertovschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ și obligarea recalculării pensiei și se emite o decizie nouă, prin

care:

10

Se respinge acțiunea depusă de către Ruslan Zvertovschi împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea recalculării pensiei, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

11