3ra-16/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei

Dosarul nr. 3ra-16/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Ig. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 03 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Zvertovschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 08 septembrie 2017, Ruslan Zvertovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 11 iulie 2017, s-a adresat către CNAS cu cerere prealabilă, înregistrată cu nr. Z-1286/17, iar la 13 iulie 2017 prin intermediului reprezentantului s-a adresat către CNAS cu o cerere de completare înregistrată cu nr. Z-1314/17, prin care a invocat că, la 18 aprilie 2017, în temeiul art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, s-a adresat cu cerere la CNAS pentru stabilirea unei noi pensii în legătură cu concedierea din Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în continuare DIP), anexând actele necesare pentru stabilirea unei noi pensii în condițiile legale pentru perioada de activitate până la 23 februarie 2017. Prin cererea din 18 aprilie 2017 a indicat că, începând cu 12 ianuarie 2016 până la 23 februarie 2017 a activat în cadrul DIP, iar conform calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei nr. 4/1-41 din 13 aprilie 2017, vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei constituie 23 ani 05 luni 21 zile.

A solicitat stabilirea unei noi pensii și efectuarea indexării conform legislației în vigoare. 1 Prin decizia Direcției pensii și prestații sociale nr.6 din 27 mai 2017 reclamantului i s-a refuzat în admiterea cerințelor înaintate prin cererea din 18 aprilie 2017, care la fel, a fost contestată de către reclamant, depunând cererea prealabilă, la care nu a primit răspuns. În situații analogice de drept s-au aflat și alte persoane, care au activat și s-au concediat din cadrul DIP și cărora prin decizia organului responsabil din cadrul DIP pentru achitarea și calcularea pensiilor, le-a fost acceptată stabilirea și calcularea unei noi pensii în baza temeiurilor de fapt și de drept analogice cu cele invocate în prezenta cerere.

A menționat că, până la 31 decembrie 2016, calculul și stabilirea pensiei petru angajații DIP ținea de competența DIP, iar de la 01 ianuarie 2017 această competență a fost atribuită CNAS, care necătând la faptul ca legislația, ce reglamentează domeniul dat nu a suferit modificări, nemotivat și ilegal refuză în satisfacerea cerințelor înaintate, fapt care duce la o aplicare selectivă și neuniformă a normelor legale, prin ce se încalcă principiul egalității în față legii, consfințit în Constituție și Convenția Europeanu a Drepturilor Omului.

A subliniat că, odată cu stabilirea unei noi pensii urmează a fi recalculată compensația nominală prevăzută de art. 3 alin. (6) din Legea cu privire la protecția socială specială a unor categorii de populație nr. 933 din 14 aprilie 2000, Ruslan Zvertovschi, fiind participant al conflictului de pe Nistru din 1992. A solicitat, obligarea CNAS de a-i stabili o nouă pensie, de a-i indexa pensia nou stabilită, de a-i recalcula compensația nominală prevăzută de Legea cu privire la protecția socială specială a unor categorii de populație nr.933 din 14 aprilie 2000, încasarea cheltuielilor de judecată. La 03 octombrie 2018 și la 11 iunie 2019 prin cererile depuse și-a completat temeiurile, modificând pretențiile, invocând că, inacțiunea CNAS, cât și decizia nr. 6 din 27 mai 2017 fiind neîntemeiată și nefondată, emisă cu încălcarea normelor în vigoare este posibilă a fi anulată.

Conform ordinului nr.124 din 24 februarie 2017 demisionează în rezervă, la atingerea limitei de vârstă pentru aflarea în serviciul sistemului penitenciar. La data de 24 februarie 2017, stagiul de muncă constituie 23 ani 5 luni 13 zile conform certificatului despre întreținerea bănească nr. 1, fapt ce-i permitea reclamantului de a demisiona în rezervă, la atingerea limitei de vîrste. Consideră că urma să i se efectuieze recalculul conform ordinului nr. 124 din 24 februarie 2017, iar la 50 % din suma soldei urma să i se adauge 5 % pentru pensionarea la atingerea limitei de vârstă conform lit. b) pct. 1 art. 20 din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 în vigoare la data demisionării.

A conchis că, odată cu recalculul pensiei urmează a fi luată în calcul și compensația nominală prevăzută de art.16 alin. (1) lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor care au îndeplinit serviciu prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace - cu 135 lei or, dânsul este participant al conflictului de pe Nistru din 1992. 2 A solicitat, anularea deciziei CNAS nr. 6 din 27 mai 2017 ca fiind ilegală, obligarea CNAS de a efectua recalculul pensiei, în conformitate cu legislația în vigoare, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din 23 februarie 2017, obligarea CNAS de a indexa pensia recalculată și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Zvertovschi, fiind anulată decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.6 din 27mai 2017, obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu lui Zvertovschi Ruslan, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din 23 februarie 2017, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 64 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond cu privire la faptul că, din prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, reiese că, cuantumul pensiei reglementate de această Lege este determinat reieșind din solda și sumele aferente, specificate în textul Legii or, din prevederile art. 61 din Legea indicată, reies cert și expres 3 situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei, caz în care recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a Legii indicate și recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui 12 inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vîrstă termenul de aflare în serviciul militar.

Colegiul a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei cu privire la faptul că, situația intimatului nu cade sub incidența art.61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Or, pensia stabilită anterior poate fi recalculată doar în baza documentelor suplimentare referitoare la vechimea în muncă și drepturile salariale, ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.

Instanța de apel a relevat că, reclamantul a prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale date ce confirmă vechimea acestuia în muncă la data depunerii cererii (23 ani 05 luni 21 zile) și cuantumul drepturilor salariale încasate, care ofereau dreptul reclamantului după eliberarea recentă din funcție de a pretinde recalcularea pensiei reieșind din sumele încasate pînă la eliberarea secundă din funcție, iar această concluzie reiese din coroborarea prevederilor art. 13 lit. a), art.14 lit. a) și art.44 ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, potrivit cărora, persoana care 3 întrunește condițiile vechimii în muncă stabilită dispun de dreptul la calcularea cuantumului pensiei reieșind cumulativ din vechimea în muncă înregistrată și cuantumul drepturilor salariale încasate la data respectivă.

Colegiul a conchis că, argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale urmează a fi respinse or, prin lege, aceasta este obligată să recalculeze pensia reclamantului, reieșind din certificatul prezentat, cu efectuarea recalculărilor reieșind din informația privind retribuția muncii pentru perioada de pînă la recenta sa eliberare din funcție or, achitarea unei pensii mai mici este imputabilă conduitei autorității publice, dar nicidecum comportamentului reclamantului. În caz contrar, respingerea acestei cerințe a reclamantului va duce la încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra părții de pensie neprimită, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și contraveni practicii judiciare naționale și principiilor CEDO.

La 10 iunie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi. În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, indicând că instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Consideră decizia instanței de apel ca fiind neîntemeiată, ce rezultă din interpretarea eronată a legii materiale aplicabile la caz și anume art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. A subliniat că, Legea indicată supra, nu prevede dreptul la recalcularea pensiei stabilită anterior sau stabilirea din nou a pensiei după o eventuală reangajare a beneficiarului de pensie și obținerii unei noi vechimi în muncă. Atrage atenția că pensia intimatului i-a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din Legea menționată.

Recurenta apreciază critic concluziile instanței cu privire la faptul că intimatul întrunește condițiile art. 61 alin. (1) (situația secundă reglementată), din Legea menționată supra. Or, norma menționată supra nu prevede recalcularea pensiei stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu obținerea a unei noi vechimi în muncă în urma reangăjării.

A conchis că, nu există act normativ care să prevadă recalcularea pensiei stabilite anterior în legătură cu obținerea unei noi vechimi în muncă în urma reangajării, iar instanța de fond cât și de apel eronat au constatat că intimatul întrunește condițiile prevăzute de art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu 4 stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 martie 2020, fiind recepționată de către recurent la 25 mai 2020 (f.d. 228). Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, la 10 iunie 2020 a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, respectând astfel termenele procedurale (f.d. 229-232). La 17 august 2020 în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 28 septembrie 2020, Ruslan Zvertovschi, a depus referință pe marginea recursului, solicitând respingerea recursului. Prin încheierea din 16 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele dosarului și prevederile legale aplicabile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și pronunțarea unei decizii noi privind respingerea acțiunii, din considerentele ce succed. În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile Cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile Cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. 5 La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1), (3) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Conform art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare, se atestă că reclamantul Ruslan Zvertovschi, a activat în mai multe funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe perioada anilor 1991 – 2007, iar la 31.12.2007 reclamantului i s-a stabilit pensia pentru vechime în muncă (f.d.15-17, 105-110). Prin ordinul Ministerului Justiției nr.892 din 12.09.2016, reclamantului, șef Penitenciarului nr.15 Cricova i s-a prelungit termenul de aflare la serviciu cu un an, începînd cu 08.09.2016 (f.d. 19), iar la 23.02.2017 reclamantul la atingerea limitei de vîrstă pentru aflarea în seriviciul sistemului penitenciar, a demisionat, fiind emis ordinul din 24.02.2018, avînd o vechime de 23 ani 05 luni (f.d.

11-12). Ca urmare, la 18 aprilie 2017, reclamantul s-a adresat cu cerere către CNAS pentru a-i recalcula pensia, solicitînd și indexarea pensiei conform legislației în vigoare, iar la 27 mai 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis decizia nr. 6-7397, prin care i s-a refuzat, invocînd că nu are dreptul la recalcularea pensiei și nu cade sub incidența art.61 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, explicându-i că, pensia i s-a stabilit la 31.12.2007 (f.d.9).

La 11 iulie 2017, avocatul Victor Lupu, acționând în interesele reclamantului Ruslan Zvertovschi a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă, iar ulterior a înaintat și o cerere de completare, prin care a solicitat stabilirea unei noi pensii, începînd cu 23.02.2017, efectuarea indexării pensiei și recalcularea compensației nominale prevăzută de Legea nr. 933 din 14.04.2000 cu privire la protecția socială specială a unor categorii de populație reclamantului Ruslan Zvertovschi (f.d. 5-8). La 08 septembrie 2017, s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune, solicitând anularea deciziei CNAS nr. 6 din 27 mai 2017, obligarea CNAS de a efectua recalculul pensiei reeșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din 23 februarie 2017, obligarea CNAS de a indexa pensia recalculată și încasarea cheltuielilor de judecată suportate.

6 Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță a considerat acțiunea întemeiată, pronunțându-se în favoarea admiterii parțiale a acesteia, fiind anulată decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 6 din 27 mai 2017, obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu lui Zvertovschi Ruslan, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din 23 februarie 2017, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 64 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în rest respingând acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 martie 2020 a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale. La 10 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Efectuând controlul judiciar al legalității deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și al hotărârii din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, instanța de recurs constată că soluția emisă de instanțelor ierarhic inferioare este greșită rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care urmează a fi casate, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția Legii nr. 282 din 16 decembrie 2016, Monitorul Oficial 472-477/27 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017), militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a reitera la caz și prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din aceiași lege, potrivit cărora militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite. În corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din legea sus-enunțată, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor 7 interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern. Potrivit art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, corespunzător: de la 01 iunie 2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21 ani; 2013 - 21 ani 6 luni; 2014 – 22 ani; 2015 - 22 ani 6 luni; 2016 – 23 ani; 2017 - 23 ani 6 luni; 2018 – 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni; 2020 – 25 ani. În contextul normelor enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că de la 31 decembrie 2007 Ruslan Zvertovschi beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă, calculată și stabilită prin încheierea din 23 ianuarie 2008 a Direcției Economie și Finanțe a MAI, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că instanțele ierarhic inferioare, examinând cauza, greșit au concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii Ruslan Zvertovschi.

Or, deși Ruslan Zvertovschi (conform calculului prezentat la materialele dosarului f.d.15-17, vol.I), la 12 martie 2010 a fost reangajat în serviciu și activând până la 12 martie 2011, ulterior s-a reangajat la 11 octombrie 2016, demisionând la 23 februarie 2017 în temeiul art. 20 pct. 1) lit. b) al Legii cu privire la sistemul penitenciar, conform atingerii limitei de vârstă pentru aflarea în serviciul sistemului penitenciar (prin ordinul Ministerului Justiției nr.124 din 24 februarie 2017), astfel, în acest sens, Colegiul eivdențiază că, această circumstanță nu poate constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei pensii noi pentru vechime în muncă, prin includerea vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă – 31 decembrie 2007. Aceasta deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o singură dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Conform art. 61 alin (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

8 Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, rezultă expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

Raportând circumstanțele de fapt ale cauzei la normele legale citate mai sus, Colegiul reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au elucidat pe deplin și nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute în art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 se încadrează cerințele lui Ruslan Zvertovschi privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu după reangajarea lui în serviciu și dacă aceste condiții urmează a fi luate în considerare cumulativ.

Prin urmare, Colegiul judiciar atestă că cazul reclamantului, Ruslan Zvertovschi nu cade sub incidența a celor trei situații prevăzute în art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554-XII din 23 iunie 1993. În acest context, Colegiul consideră că instanța de apel a stabilit just că Ruslan Zvertovschi a obținut dreptul la pensie pentru vechime în muncă începând cu 31 decembrie 2007, însă, pensia stabilită anterior poate fi recalculată doar în baza documentelor suplimentare referitoare la vechimea în muncă și drepturile salariale, ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554-XII din 23 iunie 1993 se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, situația reclamantului nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554-XII din 23 iunie 1993 invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în muncă, deoarece legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu or, din sensul Legii 9 indicate nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

Astfel, decizia de refuz nr. G-7397 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune de a constata că cerințele lui Ruslan Zvertovschi cu privire la recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei de refuz nominalizate supra și obligarea pârâtei de a-i recalcula pensia pentru vechime în muncă după eliberarea repetată din serviciu la 23 februarie 2017, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale urmează a fi admis, iar acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Finalmente, Colegiul conchide că, dreptul la pensie apare unica dată după concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, iar legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după restabilirea la serviciu în organele afacerilor interne.

Cu privire la cerința reclamantului privind obligarea pârâtei de a indexa pensia recalculată, Colegiul o va respinge ca fiind pretenție subsecventă celei de bază privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, care a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, Colegiul judiciar analizând materialele dosarului, evidențiază că Ruslan Zvertovschi potrivit legii are dreptul discreționar cu privire la alegerea pensiei pentru vechime în muncă sau stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, drept care îl poate valorifica.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie nouă prin care acțiunea depusă de către Ruslan Zvertovschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, să fie respinsă ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Ruslan Zvertovschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei și se emite o decizie nouă, prin care: 10 Se respinge acțiunea depusă de către Ruslan Zvertovschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh 11