3ra-390/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-390/2022 2-21052800-01-3ra-13042022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Gr. Cazacu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 27 iulie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Roșca, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Roșca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Buiucani, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admisă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost casată parțial hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 09 aprilie 2021, Ivan Roșca a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire la anularea răspunsului nr. 451 din 27 ianuarie 2021, recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al Procuraturii specializate, Procuratura Militară mun.

Chișinău, ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu începând cu 05 aprilie 2013 după creșterea salariului cu 35 procente și pentru perioada de timp 01 august 2016 – 08 noiembrie 2016, inclusiv, după creșterea salariului potrivit art. 60 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 în vigoare din 01 august 2016. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în organele Procuraturii ale Republicii Moldova începând cu 04 august 1987 și până la data de 23 martie 2009, acumulând o vechime calendaristică neîntreruptă în muncă în funcția de procuror de peste 21 ani.

A comunicat reclamantul că, la momentul demisionării din organele procuraturii și din funcția de procuror - șef al Procuraturii specializate și, ulterior, la atingerea vârstei de pensionare 50 de ani, opera Legea nr.294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, care în art.73 alin.(1), (8) statua că, persoana care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime totala în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni în funcția de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% față de salariul mediu al procurorului în exercițiu în funcția 1 respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%.

Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luându-se în considerație ultima funcție deținută de procuror. A susținut reclamantul că, procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a îndemnizației viagere în cazul majorării generale a salariului procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se efectuează ținându - se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii.

Respectiv, afirmat reclamantul că, la data de 01 octombrie 2010 a împlinit vârsta de 50 de ani și luând în calcul și vechimea calendaristică în funcție de procuror de peste 21 de ani, întrunea condițiile art.73 alin.(1), (8) din Legea cu privire la Procuratură precizată, obținând și dreptul la stabilirea și recalcularea pensiei la majorarea generală a salariului de funcție a procurorului în exercițiu. Prin urmare, a subliniat reclamantul că, după intrarea în vigoare la 01 august 2016 a Legii cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat stabilirea pensiei pentru vechime în muncă și recalcularea pensiei în funcție de majorarea salariului procurorului-șef al Procuraturii specializate în exercițiu.

Însă, cererea dată de către Casa Națională de Asigurări Sociale i-a fost respinsă, motiv pentru care a depus o cerere de chemare în judecată, revendicând acest drept. În continuare declarat reclamantul că, prin hotărârea din 19 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și devenită irevocabilă prin încheierea din 04 iulie 2018 a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, a fost anulată ca fiind neîntemeiată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun.

Chișinău nr. 176 din 16 noiembrie 2016 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. R-1508/16 din 04 ianuarie 2017, fiind obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariu mediu lunar achitat procurorului șef al Procuraturii specializate și să recalculeze pensia pentru vechime în muncă, ținând cont de majorarea salariului procurorului, începând cu data de 09 noiembrie 2016. A menționat reclamantul că, în acest temei și în baza încheierii de explicare a hotărârii din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Casa Națională de Asigurări Sociale Oficiul Teritorial Chișinău, sect. Buiucani, mun.

Chișinău, prin Decizia din 28 decembrie 2018 i-a stabilit pensia în cuantum de 80% din salariul mediu lunar achitat procurorului șef al Procuraturii specializate, ținând cont de majorarea salariului procurorului, începând cu data de 09 noiembrie 2016. Astfel, a indicat reclamantul că, prin cererea de chemare în judecată înaintată la 16 ianuarie 2017, a solicitat stabilirea pensiei pentru vechime în muncă și recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului șef al Procuraturii specializate însă, reclamantul a omis și solicitarea de recalculare și achitare a pensiei pentru vechime în muncă, începând cu data de 05 aprilie 2013, după creșterea salariilor stabilite pentru persoanele care dețin funcții de demnitate publică (inclusiv și procurorii) cu 35%.

2 Totodată a menționat reclamantul că, prin cererea de chemare în judecată, interpretând greșit legea, în loc de 01 august 2016, data intrării legii în vigoare, a solicitat stabilirea și recalcularea pensiei procurorului, începând cu data adresării organelor de asigurări sociale – 09 noiembrie 2016. A reiterat reclamantul că, pentru exercitarea funcției de conducere, procurorul beneficiază de următorul spor calculat în raport procentual față de salariul său de funcție în cuantum de 15% pentru exercitarea funcției de adjunct al Procurorului General sau de procuror-șef al procuraturii specializate.

În legătură cu circumstanțele enunțate supra, a atras atenția instanței de judecată și la existența în prezent a unei practici judiciare constante în ceea ce ține de modul de examinare și soluționare a unor cereri de chemare în judecată cu pretenții identice înaintate de mai mulți procurori de diferite niveluri, cereri care, în majoritatea lor au fost admise de instanțele naționale. Ținând cont de circumstanțele enunțate, a indică reclamantul că la data de 15 ianuarie 2021 a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sect. Buiucani, mun.

Chișinău o cerere privind recalcularea și achitarea pensiei în plată, prin care a solicitat adoptarea actului administrativ individual - deciziei de recalculare și achitare lui Ivan Roșca a pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al Procuraturii specializate (Procuratura militară Chișinău), în exercițiu, începând cu data de 05 aprilie 2013, după creșterea salariului cu 35%, precum și pentru perioada de timp 01 august 2016 – 08 noiembrie 2016 inclusiv, pentru care pensia a rămas nerecalculată și neachitată după creșterea salariului potrivit art.60 din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, în vigoare de la 01 august 2016. A indicat reclamantul că, prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurării Sociale sect.

Buiucani, mun. Chișinău cu nr.451 din 27 ianuarie 2021 a fost informat că, conform documentelor din dosarul de pensionare s-a constatat că, începând cu 10 noiembrie 2009, reclamantul beneficiază de pensie pentru vechime în muncă ca procuror calculată în proporție de 80% față de salariul funcției de procuror care în urma indexărilor efectuate în anii 2012 - 2016 cuantumul pensiei a fost majorat și constituia de la 7969,76 de lei lunar legitim. În continuarea, răspunsului Casei Teritoriale de Asigurării Sociale sect. Buiucani, mun.

Chișinău se face referință la hotărârile judecătorești deja cunoscute, iar în ultimul alineat din răspuns se menționează că, la data de 01 decembrie 2018 a întrat în vigoare Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, prin care au fost abrogate normele Legii nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea Judecătorilor și procurorilor și respectiv a Legii nr.l52 din 01 iulie 2016. A considerat reclamantul că, argumentul enunțat în răspunsul Casei Teritoriale de Asigurării Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău, contestat, se încearcă justificarea respingerii cererii pe motiv că Legea nr.328 din 23 decembrie 2013 și Legea nr.152 din 01 iulie 2016 au fost abrogate însă, nu are nici o relevanță speței, or, în acest sens operează norma art.7 din Codul civil, potrivit căreia, legea civilă nu are caracter retroactiv.

Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații Juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații Juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații Juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă nu este aplicabilă situațiilor Juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. 3 Nefiind de acord cu răspunsul Casei Teritoriale de Asigurării Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău nr. 451 din 27 ianuarie 2021, la data de 08 februarie 2021, reclamantul s-a adresat cu o cerere prealabilă Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Buiucani, mun.

Chișinău nr.451 din 27 ianuarie 2021 ca fiind ilegal, emiterea actului administrativ individual și anume deciziei de recalculare și achitare lui Ivan Roșca a pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului- șef al Procuraturii specializate (Procuratura militară Chișinău), în exercițiu, începând cu data de 05 aprilie 2013, după creșterea salariului cu 35%, precum și pentru perioada de timp 01 august 2016 – 08 noiembrie 2016 inclusiv, pentru care pensia a rămas nerecalculată și neachitată după creșterea salariului potrivit art.60 din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, în vigoare de la 01 august 2016. A menționat reclamantul că, în aceeași zi de 08 noiembrie 2021 a depus personal cererea prealabilă la Secretariatul Casei Națională de Asigurări Sociale, aceasta fiind înregistrată cu nr.R-249/21 din 08 februarie 2021. Răspuns la cererea prealabilă însă, nu a primit deoarece la data de 19 februarie 2021, adică înăuntru termenului de 30 de zile pentru examinarea cererii de către Casa Națională de Asigurări Sociale a cererii prealabile, a fost testat pozitiv la Coronavirus SARS-2 și la data de 26 februarie 2021 a fost internat la tratament staționar la Spitalul „Toma Ciorbă”, unde s-a aflat până la data de 17 martie 2021. Fiind externat prematur, peste câteva zile,

la data de 26 martie 2021 a fost reinternat din nou pentru continuarea tratamentului la Spitalul „Sfânta Treime” , unde s-a aflat la tratament staționar până la data de 05 aprilie 2021. Din motivele invocate mai sus, a fost în imposibilitate de a se adresa cu prezenta cerere în judecată în termen de 30 de zile prevăzut de lege, iar răspunsul la cererea prealabilă de la Casa Națională de Asigurării Sociale nu l-a recepționat din motive neimputabile. În contextul circumstanțelor enunțate, conform art. 116 din Codul de procedură civilă, art. 65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, solicită adoptarea unei încheieri de repunere în termenul procedural de adresare în judecată cu cererea de chemare în judecată, anularea ca fiind ilegal al răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Buiucani, mun. Chișinău cu nr.451 din 27 ianuarie 2021, repunerea în dreptul lezat prin obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual, prin care să-i fie recalculată și achitată pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al Procuraturii specializate (Procuratura militară Chișinău), ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu, începând cu data de 05 aprilie 2013, după creșterea salariului cu 35% și pentru perioada de timp 01 august 2016 – 08 noiembrie 2016, inclusiv, după creșterea salariului potrivit art.60 din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, în vigoare de la 01 august 2016. Prin hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ivan Roșca.

A fost anulat răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău nr. 451 din 27 ianuarie 2021 și a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula și achita reclamantului Ivan Roșca pensie pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al Procuraturii specializate, ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu, pentru perioada 05 aprilie 2013 – 08 noiembrie 4 2016, inclusiv, conform Legii. În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d.75, 82-87) Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 28 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

(f.d.80,81) La 14 septembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru notificare Casei Naționale de Asigurări Sociale copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.88), care a fost recepționată de către apelantă la data de 21 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.90), iar la 19 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.92/95). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale.

A fost casată parțial hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie în partea casată prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ivan Roșca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău privind anularea răspunsului nr. 451 din 27 ianuarie 2021, recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului - șef al Procuraturii specializate, Procuratura Militară mun. Chișinău. În rest, hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost mențină.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel analizând prevederile art. 11 alin.(1) și (2), art.2, art.9, art.10, art.11 alin.(1) și (2), art. 30 alin.(1) – (3), art.31 alin.(1), art. 33 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, a conchis că legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei și reexaminarea acestora.

Sub acest aspect, instanța de apel având în vedere că, începând cu data 24 martie 2009 până pe data de 09 noiembrie 2016, Ivan Roșca a fost beneficiar de pensie pentru vechime în muncă stabilită de Ministerul Apărării în conformitate cu Legea nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, iar ca urmare a emiterii hotărârii din 19 mai 2017 de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost stabilită pensia lui Ivan Roșca pentru vechime în muncă ca procuror în conformitate cu prevederile art.73 alin.(1) și (8) din Legea nr.294/2008 cu privire la Procuratură, începând cu data de 09 noiembrie 2016. Astfel, instanța de apel a menționat că prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că prima instanța, examinând cauza, greșit a concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii lui Ivan Roșca.

Or, ultimului i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă ca procuror în conformitate cu prevederile art.73 alin.(1) și (8) din Legea nr.294/2008 cu privire la Procuratură, doar începând cu data de 09 noiembrie 2016. Astfel, instanța de apel a conchis că nu se poate efectua vre- 5 o recalculare a unei pensii pe o perioadă anterioară depunerii cererii de stabilire a pensiei. Instanța de apel, reieșind din normele legale menționate supra în coraport cu materialele cauzei, cât și explicațiile expuse de participanții la proces și în formă scrisă, a constatat că, la emiterea răspunsului nr. 451 din 27 ianuarie 2021, autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat de lege, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și cu prevederile legale.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că nu poate servi drept temei pentru admiterea acțiunii argumentele intimatului din acțiunea înaintată, or, dezacordul reclamantului/intimat cu actul contestat nu justifică de la sine legalitatea pretenției, iar răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău, nr. 451 din 27 ianuarie 2021 este unul legal, bazat corect și întemeiat pe normele materiale și procedurale.

Din considerentele menționate și având în vedere că, prima instanța eronat a apreciat circumstanțele de fapt din probele administrate și tot eronat a interpretat normele de drept material care reglementează obiectul acțiunii în contencios administrativ, instanța de apel a concluzionat necesitatea admiterii cererii de apel în sensul declarat, casării hotărârii primei instanțe în partea contestată și emiterii unei noi hotărâri în această parte, prin care acțiunea înaintată de Ivan Roșca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea răspunsului nr. 451 din 27 ianuarie 2021, recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al Procuraturii specializate, Procuratura Militară mun.

Chișinău, urmează a fi respinsă, iar hotărârea primei instanțe în partea în care a respins acțiunea lui Ivan Roșca a o menține. La 21 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ivan Roșca a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 16 martie 2022, prin intermediul secției documentare procesuală a cauzelor civile a Curții Supreme de Justiție a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 ianuarie 2022, în ședință publică.

(f.d.113) 6 Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice la 18 ianuarie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.127) Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2022, a fost notificată lui Ivan Roșca prin intermediul oficiului poștal la 21 martie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.132) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 15 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău, copia cererii de recurs depusă de Ivan Roșca, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.140). Însă, până la examinarea recursului nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referințe referitor la argumentele recursului. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Ivan Roșca inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest 7 argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ivan Roșca.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ivan Roșca se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca -Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 8