3ra-83/23 — privind anularea actelor

3ra-83/23 — privind anularea actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-83/2023

2-20083560-01-3ra-24012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, E. Palanciuc, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Buga, reprezentată de

avocatul Serghei Mocanu,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Buga împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță

Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și

s-a menținut hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 20 iulie 2020 Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, prin care a solicitat anularea autorizației de construire

nr.154-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată persoanei terțe Ghenadie Bîlba și încasarea

cheltuielile de judecată legate de examinarea prezentului litigiu.

În argumentarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietar al terenului situat în

mun. Chișinău, str. Spartacus nr. 27/1, într-un sector de case de locuit particulare, iar

Larisa Bîlba și Ghenadie Bîlba sunt proprietarii terenului vecin, situat în mun. XXXXX,

str. XXXXX nr.XX, unde se ridică în mod ilegal și accelerat o clădire cu birouri, cu

abateri de la documentația de proiect și prevederile autorizației de construcție.

A menționat că potrivit certificatului de urbanism pentru proiectare nr.23i/18 din 18

ianuarie 2018, a fost permisă elaborarea documentației de proiect, ținând cont de

următoarele cerințe: restricțiile minimale de 2,4/3,0 m de la hotarele laterale (distanța

respectivă poate fi micșorată pînă la 1.0 m doar cu acordurile autentificate ai

proprietarilor imobilelor învecinate); regimul de înălțime al construcției proiectate de la

cota „zero”- P+2E, numărul de nivele subterane vor fi stabilite de către proiectanți în

dependență de structura solului și relieful terenului; POT maxim - 35%; CUT - 0,90 mp.

ADC/mp teren.

1

A mai precizat că conform certificatului de urbanism pentru proiectare nr.23i/18

din 18 ianuarie 2018, au fost stabilite unele criterii la proiectarea și ridicarea construcției,

arhitectul A.Volimboschii a întocmit un proiectul de execuție nr.023/18-PG fără a ține

cont, astfel clădirea este edificată cu încălcarea hotarelor, nefiind obținute acorduri de la

proprietarii imobilelor învecinate, construcția ocupă o suprafață mai mare decât cea

admisă de documentația de proiect. Invocă că contrar prevederilor legislației proiectul de

execuție nr.023/18-PG fiind avizat de funcționarul public Alexei Țurcanu.

A notat că Primaria municipiului Chișinău a eliberat solicitantului Ghenadie Bîlba

autorizația de construire nr.151-c/18 din 29 martie 2018. Însă, ulterior contrar

prevederilor art.16 din Legea RM nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea lucrărilor

de construcție, anulează autorizația de construire nr.151-c/18 din 29 martie 2018 a

eliberat solicitantului Bîlba Ghenadie autorizația de construire nr.404-c/18 din 24 iulie

2018.

Prin urmare, a susținut că construcția pe terenul cu nr. cadastral 0100416140 situat

pe adresa Chișinău, str.Spartacus nr.29, este executată de către Larisa Bîlba și Ghenadie

Bîlba cu abateri de la proiectul inițial, deoarece la momentul adresării în instanța de

judecată deja s-a purces la edificarea nivelului ,,V” al construcție, deși potrivit

certificatului de urbanism pentru proiectare nr.23i/18 din 18 ianuarie 2018, a fost

permisă elaborarea documentației de proiect, ținând cont de următoarele cerințe:

restricțiile minimale de 2,4/3,0 m de la hotarele laterale (distanța respectivă poate fi

micșorată pînă la 1.0 m doar cu acordurile autentificate ale proprietarilor imobilelor

învecinate): regimul de înălțime ai construcției proiectate de la cota ,,zero” - P+2E,

numărul de nivele subterane vor fi stabilite de către proiectanți în dependență de

structura solului și relieful terenului: POT maxim-35 %; CUT-0,90 m.p. ADC/mp teren.

Totodată, a specificat că la data de 11 iunie 2018 de către inspectorii Agenției a fost

întocmită prescripția seria AST nr.000071, prin care se indică încălcările depistate:

documentația de proiect avizată și aprobată nu corespunde condițiilor certificatului de

urbanism și regulamentului local de urbanism, și anume: distanța minimală de la

parametri exteriori ai construcției până la hotar este de aproximativ de 1,5 m; la obiect

nu s-a executat subsolul conform documentației de proiect avizată și aprobată conform

prevederilor legale; groapa de fundație nu corespunde documentației de proiect și,

anume, cota de excavare nu a atins cea indicată în documentația de proiect, fapt prin ce a

fost evitat subsolul. Potrivit prescripției emise autoritatea a dispus sistarea lucrărilor de

construcție până la aducerea documentației de proiect și obiectivului în concordantă cu

condițiile certificatului de urbanism nr.23/i18.

De asemenea, a menționat că urmare a unui control repetat efectuat de inspectorii

Agenției la șantierul construcției, a fost constatat că consoanele pe axa F între axele 1-4

nu sunt indicate în documentația de proiect avizată și coordonată, ceea ce rezultă că

lucrările se execută cu abateri de la documentația de proiect, lui Ghenadie Bîlba i-a fost

întocmit și înmânat prescripția seria AST nr.001217 din 31 ianuarie 2019, potrivit căreia

ultimul a fost obligat la sistarea lucrărilor de construcție până la înlăturarea

neconformităților depistate, deoarece potrivit prescripții, proprietarul construcției a

demarat lucrările de construcție la obiectivul „clădire de birouri D+P+2E” în baza

autorizației de construire nr.404-C/18 din 24 iulie 2018 și certificat de urbanism

nr.23i/18 din 18 ianuarie 2018 și documentației de proiect, elaborat de către S.R.L.

„Gensisarch Group”. Însă, la data efectuării verificării faza de executare a lucrărilor era

la nivel 2E și, anume, lucrări de construcție montaj. În cadrul verificărilor autoritatea a

stabilit că consoanele pe axa F, între axele 1-4 nu sunt indicate în documentația de

proiect avizată și coordonată, ca rezultat lucrările se execută cu abateri de la

2

documentația de proiect. La fel, lucrările construcției de montaj se execută cu încălcarea

proiectului de organizare a șantierului și anume: nu există elementele de protecție a

obiectivelor învecinate(plasa) din care considerente s-a indicat sistarea lucrărilor de

construcție până la înlăturarea neconformităților depistate, despre înlăturarea cărora

urmează a fi informată Agenția pentru Supraveghere Tehnică. De asemenea, autoritatea

a stabilit, că nu sunt respectate distanțele minime permisive a hotarelor construcției.

A mai relevat că Ghenadie Bîlbă a fost recunoscut vinovat de încălcarea regulilor și

normelor de executare a lucrărilor de construcție la obiectul din litigiu, decizia

contravențională adoptată în acest sens fiind irevocabilă, iar contravenientul executând

sancțiunea aplicată.

La fel, a menționat că la edificarea construcției, nu au fost respectate prevederile

Legii nr.267-XIII din 09 noiembrie 1994 privind apărarea împotriva incendiilor,

Hotărârii Guvernului nr.1159 din 24 octombrie 2007 cu privire la aprobarea

Reglementării tehnice ,,Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica

Moldova” RT DSE 1.01-2005 și altor acte normative prinvind apărarea împotriva

incendiilor, și anume: nu se respectă spațiile de siguranță la foc față de construcțiile din

vecinătate.

Astfel, a susținut că urmare a încălcărilor admise prin dispoziția Primarului General

Interimar al mun.Chișinău nr.497d din 19 iulie 2019 în temeiul scrisorii Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr.252/AST din 06 februarie 2019; scrisorii Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr.654/AST din 21 martie 2019; scrisorii Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr.19/1565/AST din 20 iunie 2019, scrisorii Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr.19/1605/AST din 24 iunie 2019 și scrisorii Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr.19/1697/AST din 28 iunie 2019 a fost dispusă suspendarea

valabilității autorizația de construire nr.404-c/18 din 24 iulie 2018 eliberată lui Bîlba

Gheadie.

A mai indicat că pentru a reda o aparență de legalitate, verificatorul de proiecte

Vasile Isac a emis cu data anterioară un aviz de verificare și anume din 15 mai 2019 prin

care post factum aprobă modificari la proiectul inițial în baza modificărilor aprobate de

DGAURF ai Primăriei mun.Chișinău, la 26 iunie 2019, deși modificarea contravine

parametrilor indicate în certificatului de urbanism pentru proiectare nr.23i/18 din 18

ianuarie 2018 și prevederilor art.16 din Legea RM nr.163 din 09 iulie 2010. În mod

legal, pârâta urma să procedeze strict conform prevederilor art.16 din Legea RM nr.163

din 09 iulie 2010 privind autorizarea lucrărilor de construcție, care imperativ indică în

cazul în care, pe perioada executării lucrărilor de construcție, în documentația de proiect

se operează modificări care pot afecta prescripțiile stabilite în cadrul regimului

arhitectural - urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare (capacitatea

construcției, alinierea construcției față de străzile adiacente și distanțele între construcții,

înălțimea construcției, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a

terenului), este obligatorie obținerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare și

a unei noi autorizații de construire în condițiile prezentei legi, cu sistarea necondiționată

a lucrărilor până la obținerea noii autorizații.

În acest context a mai susținut că ulterior, contrar logicei juridice ce se impunea la

soluționarea speței autoritatea publica locală prin funcționarii Victor Chironda, Adrian

Talmaci și Svetlana Dogotaru în temeiul aviz de verificare din 15 mai 2019 și scrisorii

din 14 mai 2020 nr.19/1355/ASd emise de către funcționarii Agenției pentru

Supraveghere Tehnică și cererii lui Ghenadie Bîlba din 18 mai 2020, emit în mod de

urgență ilegal o altă autorizație de construire nr.154-c/20 din 02 iunie 2020 la solicitarea

lui Ghenadie Bîlba pentru a finaliza lucrările de construcție care contravin regimul

3

arhectural-urbanistic stabilit în certificatul de urbanism, deși urma să emită o nouă

autorizație de construcție pentru obiectivul ce îi edifică după un nou proiect întocmit în

temeiul unui nou certificat de urbanism.

Prin urmare a invocat că la acel moment, contrar prevederilor art.12 din Legea RM

nr.163 din 09 iulie 2010 pentru autorizarea lucrărilor la construcția pe terenul cu

nr.cadastral XXXXX situat pe adresa: XXXXXX, str. XXXXX nr. XX obiect unic, au

fost eliberate două autorizații de construire valabile. La fel, a relevat că este cert și

indubitabil că proprietarul imobilului efectuează lucrările de construcție cu încălcarea

condițiilor impuse anterior de administrația publică locală în actele permisive eliberate în

acest sens, deoarece imobilul construit nu corespunde condițiilor din aceste acte și,

anume: restricțiile minimale de 2,4/3,0 metri de la hotarele laterale (distanța respectivă

poate fi micșorată până la un metru doar cu acordurile autentificate ale proprietarilor

imobilelor învecinate); regimul de înălțime al construcției proiectate de la cota ,,zero”-

P+2E, numărul de nivele subterane vor fi stabilite de către proiectanți în dependență de

structura solului și relieful terenului; POT maxim - 35%; CUI - 0.90 m.p. ADC/mp

teren.

A mai menționat faptul că modificarea proiectului de Ghenadie Bîlba nu

echivalează automat cu schimbarea condițiilor impuse inițial de autoritatea publică

locală pentru executarea construcției. Or, după cum s-a indicat anterior, construcția nu

respectă: 1) distanta minimă dintre hotare; 2) cota procentuală impusă de norme ocupată

de construcție din suprafața terenului pe care este edificat imobilul; 3) numărul de nivele

a construcției; 4) asigurarea căilor de acces al serviciilor și autospecialelor, încălcări

existente, constatate și confirmate prin rezultatele verificărilor și actele emise/adoptate

de autoritățile de profil urmare a verificărilor efectuate, nu au fost înlăturate.

În același context a accentuat că în rezultatul verificării obiectului în litigiu de către

inspectorii Direcției supraveghere de stat a măsurilor contra incendiilor și protecției

civile s-a stabilit, că executantul lucrărilor nu respectă spațiile de siguranță la foc dintre

obiectul aflat în construcție și construcțiile învecinate, moment ce generează pericol

pentru siguranța și integritatea tuturor construcțiilor vizate.

A mai menționat reclamanta că prescripția seria AST nr.000071 din 11 iunie 2018

și prescripția seria AST nr.001217 din 31 ianuarie 2019 întocmite de către reprezentanții

Agenției pentru Supraveghere Tehnică nu au fost contestate potrivit legislației și pînă la

moment nu au fost executate de către Ghenadie Bîlba, fiind acte administrative

obligatorii pentru executare.

Astfel, a considerat că emiterea unei autorizații de construire în mod legal putea

avea loc, numai după executarea integrală a prescripției seria AST nr.000071 din 11

iunie 2018 și prescripției seria AST nr.001217 din 31 ianuarie 2019 întocmite de către

reprezentanții Agenției pentru Supraveghere Tehnică, care putea fi executate numai după

un nou proiect întocmit în temeiul unui nou certificat de urbanism.

A mai notat că la 09 iunie 2020 a depus o cerere prealabilă, la care până la

momentul adresări în instanța de judecată nu a primit răspuns.

Ca urmare, a celor expuse supra, a considerat că instanța urmează să anuleze

autorizația de construire nr.154-c/20 din 02 iunie 2020, eliberată solicitantului Bîlba

Ghenadie ca act administrativ emis contrar legii.

Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Elena Buga împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, persoană terță Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului

administrativ, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 septembrie 2021 Elena Buga,

4

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie admisă integral acțiunea. (f.d. 245, Vol.I)

La 23 noiembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin intermediul

poștei terestre, a expediat pentru notificare participanților la proces, copia hotărârii

motivate a primei instanțe (f.d. 19, Vol.II), iar la 08 decembrie 2021, prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Elena

Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus motivarea apelului (f.d.

24/30, Vol.II).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 10

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu cu

menținerea hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d.131; 132/141, Vol.II)

Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel, raportînd

cadrul legal la circumstanțele faptice ale pricinii, a menționat că argumente invocate

de apelant în susținerea poziției sale, nu pot fi reținute de instanța de apel, deoarece se

combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și

elucidate pe deplin de prima instanță, avînd la bază cumulul de probe, care au fost

administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de

normele de drept material.

Distinct de cele indicate, Completul specializat al instanței de apel a reținut că

anterior Elena Buga s-a adresat cu cerere de chemare în judecată prin care a invocat

încălcarea dreptului la proprietate de către proprietarii terenului învecinat Ghenadie

Bîlba și Larisa Bîlba, iar în calitate de terți au participat Agenția Supraveghere Tehnică

și Primăria mun. Chișinău.

Completul specializat al instanței de apel a constatat că de către instanțele

judecătorești a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Elena Buga împotriva

lui Bîlba Ghenadie, privind interzicerea ridicării construcției ilegale, astfel construcția

edificată pe terenul cu nr. cadastral XXXXXX asupra căreia au fost eliberate acte

permisive de către Autoritatea publică locală, a fost obiect al acțiunii în respectiva

cauză.

La caz, Completul specializat al instanței de apel a reținut că reclamanta invocă

pretenții conexe și subsidiare care deja au fost supuse judecării în instanțele

judecătorești, or, prin încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-737/20 din 27 mai

2020, s-a declarat inadmisibil recursul depus de Elena Buga împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 20 februarie 2020.

Prin urmare, cu referire la prevederile art.123 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Completul specializat al instanței de apel a relevat că puterea de lucru judecat a

unei hotărîri judecătorești semnifică faptul că o acțiune nu poate fi judecată în mod

definitiv decît o singură dată.

La 04 ianuarie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

5

hotătârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admise integral

cerințele Elenei Buga din cererea de chemare în judecată și anume de a anula

autorizația de construire nr.l54-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată de către Primăria

municipiului Chișinău solicitantului Ghenadie Bîlba, precum și încasarea de la

intimați în beneficiu recurentei toate cheltuielele de judecată ce ține de examinarea

prezentului litigiu.

În susținerea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei, suplimentar a învederat că instanțele de judecată ierarhic

inferioare au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar

probele prezentate de către participanții la proces, astfel concluziile instanțelor de

judecată ierarhic inferioare fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar aceste

încălcări au dus la soluționarea greșită a litigiului.

Suplimentar a invocat că soluția adoptată de către instanța de apel nu întrunește

condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, având în vedere faptul că

această soluție nu este motivată, în condițiile în care nu este analizat însăși ordinul

contestat prin prisma susținerilor, apărărilor și probelor din dosar, de altfel fiind

încălcat și principiul nemijlocirii. Or, în conformitate cu art. 25 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte

explicațiile părților, depozițiile martorilor, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze

probele materiale să emită hotărîrea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al

probelor cercetate și verificate în ședință de judecată.

A mai menționat că un aspect important prezintă și faptul că instanța care judecă

pricina își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru

exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a

circumstanțelor reale ale pricinii.

La 25 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa intimatei Primaria

municipiului Chișinău, precum și persoanelor terțe Ghenadie Bîlba și Larisa Bîlba,

copia cererii de recurs depus de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței. (f.d.158, Vol.II)

Prin referința depusă la data de 01 februarie 2023, Primaria municipiuli Chișinău

a solicitat ca recursul depus de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău să fie considerat

inadmisibil, iar în cazul în care instanța de recurs va considera că este admisibil, pe

fond să fie respins ca neîntemeiat. (f.d.161/164, Vol.II)

Însă, persoanele terțe Ghenadie Bîlba și Larisa Bîlba, deși, la 24 decembrie

2021, au recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție

DSXXXXXXXXAS (f.d.49), aceștia nu și-a valorificat dreptul procedural de

depunere a referinței, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depus de

Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Buga, reprezentată de

avocatul Serghei Mocanu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

6

al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termeni, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

7

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei cert rezultă că, la 27 septembrie 2022, Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate.

Actele dosarului atestă că dispozitivul deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, a fost notificat Elenei Buga la data de 05 octombrie 2022, fapt

confirmat prin semnătura olografă aplicată pe recipisa anexată la materialele cauzei.

(f.d.143, Vol.II)

Tot din actele cauzei denotă că, la 08 iulie 2020 Elena Buga a încheiat contract

de asistență juridică cu avocatul Serghei Mocanu, fapt confirmat prin mandatul seria

MA nr.1272194 din 08 iulie 2020, anexat la actele cauzei. (f.d.2, Vol.I)

Potrivit extrasului din poșta electronică de expediere a actului judecătoresc din

07 octombrie 2022, ora 14:17, Curtea de Apel Chișinău a remis la adresa electronică

a avocatului Serghei Mocanu, care acționează în interesele Elenei Buga, copia

dispozitivului deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 144,

Vol.II)

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că adresa respectivă este indicată în mandatul avocațional

(f.d.2, Vol.I), precum și în extrasul din poșta electronică anexat la cererea cu privire

la solicitarea de a face cunoștință cu materialele prezentei cauze înregistrată sub

nr.732 din 13 februarie 2023 (f.d.168/169, Vol. II).

La acest capitol completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că pornind de la prevederile art.1101 alin. (1) din

Codul administrativ, Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a

persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de

notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de

persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică

se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată.

Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin

introducerea în cutia poștală.

8

Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind

comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea

doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea

prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră

executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în

ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită

de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în

formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o

poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu

prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică

și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor;

de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,

inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al

alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar

ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod

special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu

privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la

„Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail

delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la

baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că

transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu

poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la

materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează

incontestabil că dipozitivul deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

a fost notificat avocatului Serghei Mocanu, care acționează în interesele Elenei Buga

cu data de 07 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în

rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2022, a fost

notificată avocatului Serghei Mocanu, care acționează în interesele Elenei Buga prin

intermediul poștei electronice la 15 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.146, Vol.II), iar la 04 ianuarie

2023, Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus recurs împotriva

decizieii instanței de apel (f.d.151/155, Vol.II).

Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la

art.245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului, a început să

curgă începând cu 08 octombrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării

9

avocatului Serghei Mocanu, care acționează în interesele Elenei Buga a dispozitivului

deciziei a instanței de apel.

Însă, distinct acestor circumstanțe, avocatul Serghei Mocanu acționând în

interesele Elenei Buga a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 27

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la 04 ianuarie 2023, fără a respecta

termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ.

Astfel, avocatul Serghei Mocanu, începând cu 07 octombrie 2022, a dispus de

suficient timp de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul în interiorul termenului

legal prevăzut la art.245 alin. (1) din Codul administrativ.

Or, avocatul fiind o persoană abilitată și calificată, conform art.1 al Legii cu

privire la avocatură, să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice

dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în

materie juridică clienții săi, urma să fie cel interesat de soluționarea cauzei în ordine

de recurs, și trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului

de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea

recursului în conformitate cu art.245 din Codul administrativ. Ca și consecință,

intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.d) din Codul

administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

La acest capitol, instanța de recurs menționează că în conformitate cu

dispozițiile art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din

Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată

urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să

dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al avocatului Serghei Mocanu,

care acționează în interesele Elenei Buga, care trebuiau să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate

duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a Drepturilor

Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

10

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei],

în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce

guvernează accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli

să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume

să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe

eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai

dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele

ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în

urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care

ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza

Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată

și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară

de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Elena Buga, reprezentată

de avocatul Serghei Mocanu, ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. Or,

certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă și contencios administrativ, în

calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile

recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de

a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură

civilă în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul

înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu ca inadmisibil.

11

În conformitate cu art. 230, 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

12