2ra-737/20 — cu privire la interzicerea efectuarii lucrarilor de constructie si demolarea constructiei efectuate ilegal

Dosarul nr. 2ra-737/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Sîrbu, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Elena

Buga

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Buga împoriva lui

Ghenadie Bîlba și Larisei Bîlba cu privire la interzicerea efectuării lucrărilor de

construcție și demolarea construcției efectuate ilegal și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Elena Buga și menținută hotărârea din 27 iunie 2019

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 21 ianuarie 2019, Elena Buga a depus cerere de chemare în judecată

împoriva lui Ghenadie Bîlba și Larisei Bîlba, intervenienți accesorii Agenția pentru

Supraveghere Tehnică și Primarul mun. Chișină cu privire la interzicerea efectuării

lucrărilor de construcție și demolarea construcției efectuate ilegal și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este proprietar al terenului, situat în

mun. XXXXX str. XXXXX, cu nr.cadastral XXXXX, iar Larisa Bîlba și Ghenadie

Bîlba sunt proprietarii terenului vecin, situat în mun. XXXXX str. XXXXX, cu

nr.cadastral XXXXX.

A precizat că pârâții pe terenul menționat, situat într-un sector de case de

locuit particulare, ridică în mod fraudulos și accelerat, o clădire cu birouri, clădirea

fiind edificată cu abateri de la documentația de proiect și prevederile autorizației de

construcție, iar la moment, au purces la edificarea nivelului II al construcției.

Potrivit certificatului de urbanism pentru proeictare nr. 23i/18 din 18 ianuarie

2018, a fost permisă elaborarea documentației de proiect, ținând cont de restricțiile

minimale de 2,4/3,0 m de la hotarele laterale (distanța respectivă poate fi micșorată

până la 1,0 m doar cu acordurile autentificate ale proprietarilor imobilelor

învecinate) și regimul de înălțime al construcției proiectate de la cota „zero” - P+2E,

numărul de nivele subterane vor fi stabilite de către proiectanți în dependență de

structura solului și relieful terenului, POT maxim – 35 %, CUT – 0,90 m2 ADC/m2

teren.

A evidențiat că, deși conform documentației de proiect au fost stabilite unele

criterii la proiectarea și ridicarea construcției, de acestea nu se ține cont la executarea

lucrărilor de construcție a imobilului în litigiu, astfel clădirea este edificată cu

încălcarea hotarelor, nefiind obținute acorduri de la proprietarii imobilelor

învecinate, iar suprafața acesteia ocupă o arie mai mare decât cea admisă în

documentația de proiect.

A mai notat că construcția va fi edificată cu balcoane, urmare a cărui fapt linia

exterioară a construcției va merge pe linia exterioară a balconului, de la care și va fi

calculată distanța până la hotar, din care cauză distanța reală dintre construcție și

hotar va fi mai mică de 1 m.

A considerat că edificarea în continuare a acestei clădiri atentează în mod

inadmisibil asupra proprietății sale compuse din terenul și construcția existentă pe

acest teren.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 377, 379, 389 Cod civil,

art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, interzicerea ridicării construcției ilegale din

mun. XXXXX str. XXXXX, pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu demolarea

acesteia și încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâților.

Prin hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea.

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Elena Buga și menținută hotărârea primei instanțe.

Prima instanță și instanța de apel au constatat că la materialele dosarului se

regăsește proiectul de execuție nr. 023/18-PG, prin intermediul căruia a avut loc

corectarea proiectului de execuție privind construcția unei clădiri cu birouri cu regim

de înălțime D+P+2E din str. XXXXX mun. XXXXX, efectuat de SRL „Arhibas

AV”.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că Agenția pentru

Supraveghere Tehnică a informat reclamanta despre înlăturarea de către proprietarul

construcției a neajunsurilor identificate și expuse în prescripție, deoarece acesta a

prezentat proiectul construcției modificat.

Asfel, au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că o atentare

inadmisibilă nu poate fi doar invocată, urmând în mod obligatoriu a fi însoțită de

suportul probator corespunzător, care să demonstreze cert că această încălcare nu

poate fi înlăturată în alt mod, decât prin demolarea izvorului acesteia.

La 26 februarie 2020, Elena Buga a declarat recurs împotriva deciziei din

20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că construcția pe terenul din mun. XXXXX

str. XXXXX, este executată de către Larisa Bîlba și Ghenadie Bîlba cu abateri de la

proectul inițial, fapt ce se confirmă prin prescripția seria AST nr. 000071 din 11

iunie 2018 și prescripția seria AST nr. 001217 din 31 ianuarie 2019 întocmite de

către reprezentanții Agenției pentru Supraveghere Tehnică, astfel modificând

regimul arhectural-urbanistic stabilit în certificatul de urbanism și anume,

capacitatea construcției, alinierea construcției față de străzile adiacente și distanțele

între construcții, înălțimea construcției, procentul de ocupare a terenului,

coieficientul de utilizare a terenului, pentru continuiarea lucrărilor de construcție în

mod legal era obligatorie obținerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare

și a unei noi autorizații de construire.

A menționat că prescripția seria AST nr. 000071 din 11 iunie 2018 și

prescripția seria AST nr.001217 din 31 ianuarie 2019 întocmite de către

reprezentanții Agenției pentru Supraveghere Tehnică nu au fost contestate și până la

moment nu au fost executate de către Larisa Bîlba și Ghenadie Bîlba, deși sunt

obligatorii pentru executare.

Prin urmare, a remarcat că construcția a fost edificată cu abateri de la

documentația de proiect și prevederile autorizației de construcție.

La edificarea construcției nu sunt respectate prevederile Legii nr. 267-XIII din

9 noiembrie 1994 privind apărarea împotriva incendiilor, Hotărîrii Guvernului

nr. 1159 din 24 octombrie 2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice

„Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE

1.01-2005 și altor acte normative prinvind apărarea împotriva incendiilor, or nu sunt

respectate spațiile de siguranță la foc față de construcțiile din vecinătate, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 3128/AST din

7 octombrie 2020.

Având în vedere prevederile art. 16 din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind

autorizarea lucrărilor de construcție, care imperativ indică că în cazul în care, pe

perioada executării lucrărilor de construcție, în documentația de proiect se operează

modificări care pot afecta prescripțiile stabilite în cadrul regimului arhitectural-

urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare (capacitatea construcției,

alinierea construcției față de străzile adiacente și distanțele între construcții,

înălțimea construcției, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a

terenului), este obligatorie obținerea unui nou certificat de urbanism pentru

proiectare și a unei noi autorizații de construire în condițiile prezentei legi, cu

sistarea necondiționată a lucrărilor până la obținerea noii autorizații, a considerat că

construcția edificată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX

str. XXXXX este o construcție ilegală, adică executată în lipsa certificatului de

urbanism și autorizației de construire valabile, fapt ce se confirmă prin scrisorile

Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 19/1565/AST din 20 iunie 2019,

nr. 19/1605/AST din 24 iunie 2019, nr. 19/1697/AST din 28 iunie 2019 și dispoziția

Primarului General Interimar al mun. Chișinău nr. 497 din 19 iulie 2019.

Construcția menționată a fost efectuată direct pe hotarul dintre terenurile

vecine, contrar art. 598 alin.(1) Codul civil, fără a fi respectată distanța față de linia

de hotar, în lipsa actelor necesare (proiect, certizicat de urbanism și autorizație de

construire valabile).

Respectiv, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, aceasta reprezintă o construcție neautorizată.

Reieșinid din faptul că intimații au efectuat o construcție neautorizată, care nu

este înregistrată în Registrul cadastral al bunurilor imobile, ultimii nu a dobândit

dreptul de proprietate asupra construcției, astfel că nu beneficiază de modalitățile de

apărare ce rezultă din dreptul de proprietate.

A obiectat că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate în

apel precum că Ghenadie Bîlba și dirigintele de șantier Viorel Haiu sunt urmăriți

penal, având statut de bănuiți în cauza penală pornită pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 257 alin. (2) Cod penal și anume, de executarea necaliativă a

construcțieiilor.

La 25 martie 2020, în adresa Larisei Bîlba, Ghenadie Bîlba, Agenției pentru

Supraveghere Tehnică și Primăriei mun. Chișinău a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Elena Buga, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 183 vol. II), fiind recepționată de către Larisa Bîlba, Ghenadie Bîlba și Primăria

mun. Chișinău la 7 aprilie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la

actele cauzei (f. d. 184-186 vol. II), corespondența menționată expediată în adresa

Agenției pentru Supraveghere Tehnică a fost returnată de către Oficiul Poștal cu

mențiunea „nereclamat” (f. d. 187 vol. II).

La 14 aprilie 2020, 4 mai 2020 și 18 mai 2020, prin intermediul poștei

electronice, Ghenadie Bîlba, reprezentat de avocatul Anatolie Bacalâm a depus

referință la recursul declarat de Elena Buga, solicitând respingerea recursului ca fiind

inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 26 februarie 2020 împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Elena Buga, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Buga, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Elena Buga urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Elena Buga.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu