3ra-83/23 — privind anularea actului administrativ

3ra-83/23 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-83/2023

2-20083560-01-3ra-24012023

Î N C H E I E R E

06 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Aliona Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Victor

Burduh, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena

Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, depusă de Elena

Buga,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Buga împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță

Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă :

La 20 iulie 2020 Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a

depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, prin care a solicitat anularea

autorizației de construire nr.154-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată persoanei terțe

Ghenadie Bîlba și încasarea cheltuielile de judecată legate de examinarea

prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Elena Buga împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, persoană terță Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului

administrativ, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 septembrie 2021 Elena

Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea. (f.d. 245, Vol.I)

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu cu

menținerea hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. (f.d.131; 132/141, Vol.II)

1

La 04 ianuarie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotătârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admise

integral cerințele Elenei Buga din cererea de chemare în judecată și anume de a

anula autorizația de construire nr.l54-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată de către

Primăria municipiului Chișinău solicitantului Ghenadie Bîlba, precum și încasarea

de la intimați în beneficiu recurentei toate cheltuielele de judecată ce ține de

examinarea prezentului litigiu.

Ședința de judecată cu privire la examinarea admisibilității recursului depus

de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva hotărârii din

27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost stabilită pentru data de 01

martie 2023, în componența completului de judecată compus din magistrații

Tamara Chișca-Doneva (președinte), Aliona Miron și Iurie Bejenaru (judecători),

constituit prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.

149 din 27 decembrie 2022 „Cu privire la constituirea completelor de judecată

pentru anul 2023”, în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție .

La 01 martie 2023, recurenta Buga Elena în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din

Codul de procedură civilă și art.6 din CEDO, a înaintat cerere de recuzare

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru

Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana

Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie

Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala

Cobăneanu, de la examinarea admisibilității recursului depus de Elena Buga,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva deciziei din 27 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

Drept motive de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona

Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh, Maria

Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol

Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan,

Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, a indicat că la momentul actual

judecătorii nominalizații nu întrunesc condițiile obligatorii că nu sunt integri

profesional și etic, deoarece avînd statut de judecători în privința cărora s-au admis

cererile de demisie, probabil pentru a nu fi supuși evaluării extraordinare, i-ar în

privința la doi judecătorii fiind emise hotărîri al Comisiei.

Susține că nu poate avea încredere într-un magistrat care deja este în demisie

care este garantul că el î-și va păstra imparțialitatea, ori deja magistratul a obținut

scopul său, adică demisia onorabilă. Or, reieșind din condițiile expuse mai

consideră că nu mai este valabilă obligația magistratului sub pericolul de a tras la

răspundere disciplinară și de a fi eliminat din corpul judecătoresc pe motive

reproșabile.

Ca urmare, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesuale instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reglementează dreptul la un

2

proces echitabil, se impune admiterea recuzării acestor magistrați. Or, examinarea

în continuare a cererii de recurs de judecătorii nominalizați ar leza dreptul său la un

proces echitabil garantat de art.6 al Convenției privind Drepturile Omului.

Totodată, Elena Buga a solicitat examinarea cererii de recuzare cu

participarea ei, cerere pe care completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție o respinge. Or, criticele invocate de

Elena Buga au fost expuse cu suficientă claritate în cererea de recuzare.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără participanții

la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Aliona Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh,

Maria Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac,

Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma, Liliana

Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, depusă de către Elena

Buga, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează

a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit

al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod

ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până

la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că

recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

3

Totodată, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea

poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către

instanță.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Elena Buga,

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru

Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana

Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie

Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala

Cobăneanu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră imperioasă analiza ce lor invocate prin prisma

jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului. În hotărârea

Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a

constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și

o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1

octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind

că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

Cu referire la argumentele invocate de Elena Buga privind imparțialitatea

judecătorilor recuzați la examinarea cereri de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, simpla

citare a normei legale, cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea

și nepărtinirea magistraților nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea

acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în

ceea ce privește imparțialitatea lor.

4

Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorilor, care au dreptul de a exista într-o societate

democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistraților de a

participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite

de probe suficiente.

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorilor,

Alioan Miron și Iurie Bejenaru nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea judecătorilor pe cauza

dedusă justiției, care într-un mod sau altul ar dezavantaja un participant la proces

față de altul, nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în prevederile art. 50 al

Codului de procedură civilă.

Cu referire la cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție

Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh, Maria Ghervas, Galina Stratulat,

Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie

Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir Timofti,

Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, aceasta urmează a fi respinsă pe motiv că

judecătorii recuzați nu fac parte din completul de judecată nr. 1, format prin

dispoziția nr. 149 din 27 decembrie 2022 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție.

Or, din sensul art. 50 alin. (1) și art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă

rezultă cert că, poate fi recuzat doar judecătorul care judecă cauza. În proces nu se

admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu

constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici

în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de

evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind

imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest

context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că, în

fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a

judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie

2000, definitivă din 21 martie 2001).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona

Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh, Maria

Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol

Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan,

Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu.

5

În conformitate cu art. 50-53 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea Elenei Buga de examinare în ședință publică a cererii de

recuzare.

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Aliona Miron și Iurie Bejenaru, depusă de Elena Buga, în cauza de

contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena

Buga împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță Ghenadie Bîlbă

privind contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

6