2r-436/21 — interzicererea efectuarii lucrarilor de constructie și demolarea constructiei efectuate ilegal

Dosarul nr. 2r-436/21 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Dutca) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai) D E C I Z I E 30 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând recursul declarat de către reprezentantul legal al recurentului, Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Buga împotriva lui Ghenadie și Larisa Bîlba, intervenienți accesorii Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Primăria mun.

Chișinău cu privire la interzicerea efectuării lucrărilor de construcție, demolarea construcției efectuate ilegal și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea depusă de către reprezentantul legal al intimatului Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 21 ianuarie 2019, Elena Buga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie și Larisa Bîlba, intervenienți accesorii Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Primăria mun. Chișinău cu privire la interzicerea efectuării lucrărilor de construcție, demolarea construcției efectuate ilegal și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 iulie 2019 și, suplimentar, la 15 august 2019, Elena Buga, a declarat apel împotriva hotărârii din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia, cu adoptarea unei noi soluții, de admitere integrală a acțiunii. 1 Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de apelanta Elena Buga, fiind menținută integral hotărârea primei instanțe. Prin încheierea din 27 mai 2020 a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Elena Buga, a fost considerat inadmisibil.

Ulterior, la 05 noiembrie 2020, reprezentantul legal al intimatului Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm, a depus cerere cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în privința încasării de la Elena Buga în beneficiul lui Ghenadie Bîlba a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8 000 lei. A invocat faptul că, prin decizia instanței de apel din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus încasarea cheltuielilor de judecată, dar fără indicarea sumei exacte, motiv din care, acesta, nu poate obține titlu executoriu pentru a-l depune spre executare.

Prin încheierea din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea depusă de către reprezentantul legal al intimatului Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în privința încasării cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. La 19 mai 2021, reprezentantul legal al recurentului, Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a încheierii respective, repunerea în termenul legal de declarare a recursului și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată din contul intimatei Elena Buga în mărime de 8000 lei.

În motivare, a indicat că, soluția instanței de apel este una ilegală, instanța interpretând în mod eronat legea. Reprezentantul recurentului a reiterat că, prin încheierea dată au fost încălcate drepturile procedurale ale acestuia. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că, încheierea de respingere a cererii cu privire la emiterea unei decizii suplimentare în privința încasării cheltuielilor de judecată, a fost emisă la 11 februarie 2021. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților la 06 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.230, V.I), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc.

Astfel, se constată că, reprezentantul legal al recurentului s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 19 mai 2021 prin intermediul oficiului poștal, în termenul legal. Până la examinarea cererii de recurs, nu a fost depusă nici o referință. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe 2 baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul legal al recurentului, Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm, este neîntemeiat și necesită a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Iar potrivit art. 249 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice. Din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că, la 21 ianuarie 2019, Elena Buga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie și Larisa Bîlba, intervenienți accesorii Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Primăria mun. Chișinău cu privire la interzicerea efectuării lucrărilor de construcție, demolarea construcției efectuate ilegal și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea depusă de apelanta Elena Buga, fiind menținută integral hotărârea primei instanțe.

Este cert faptul că, prin încheierea din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea depusă de către reprezentantul legal al intimatului Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în privința încasării cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată, or, instanța de apel s-a expus destul de explicit asupra tuturor pretențiilor formulate, inclusiv și în privința cheltuielilor de judecată, nefiind astfel necesară emiterea unei decizii suplimentare.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe prevederile art. 250 alin. (1) Cod de procedură civilă, care stipulează că, instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul principal; b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

În conformitate cu art. 90 lit. i) Cod de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte și cheltuielile de asistență juridică, iar potrivit art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a 3 pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. Prin urmare, potrivit art. 96 alin. (1) și alin. (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. La caz, Colegiul a constatat reieșind din materialele dosarului că, până la data pronunțării hotărârii primei instanțe și anume la 27 martie 2019 (f.d. 131, V. I) recurentul Ghenadie Bîlba a achitat avocatului său, Anatolie Bacalâm, suma de 8000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru serviciile de asistență juridică. În acest context, Colegiul nu poate reține argumentul din recurs precum că instanța de apel deși a admis cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată, a omis să specifice suma exactă, or, din materialele cauzei, reiese cert faptul că o astfel de cerere, nu a fost examinată nici în prima instanță și nici în instanța de apel.

Mai mult, Colegiul constată că, decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău nu conține omisiuni în sensul invocat în speță, or, Colegiul repetat reiterează că, instanța de apel a dispus respingerea cererii depuse de apelanta Elena Buga, menținerea integrală a hotărârii primei instanțe și încasarea cheltuielilor de judecată în condițiile speței. Date fiind cele relatate, instanța de recurs consideră că, solicitarea reprezentantului legal al recurentului, Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în prevederile art. 250 din Codul de procedură civilă, circumstanțe ce indică direct la netemeinicia cererii respective.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul legal al recurentului sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către reprezentantul legal al recurentului, Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm și de a menține încheierea din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către reprezentantul legal al recurentului, Ghenadie Bîlba, Anatolie Bacalâm.

4 Se menține încheierea din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Buga împotriva lui Ghenadie și Larisa Bîlba, intervenienți accesorii Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Primăria mun. Chișinău cu privire la interzicerea efectuării lucrărilor de construcție, demolarea construcției efectuate ilegal și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5