3ra-83/23 — privind anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-83/2023

2-20083560-01-3ra-24012023

Î N C H E I E R E

16 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina

Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan, Aliona Miron, Anatol Țurcan,

Ghenadie Plămădeală, Ion Guzun, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir Timofti și

Nicolae Craiu, depusă de Elena Buga,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Buga împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță

Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă :

La 20 iulie 2020 Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, prin care a solicitat anularea autorizației de

construire nr.154-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată persoanei terțe Ghenadie Bîlba și

încasarea cheltuielile de judecată legate de examinarea prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Elena Buga împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, persoană terță Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului

administrativ, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 septembrie 2021 Elena Buga,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie admisă integral acțiunea. (f.d. 245, Vol.I)

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu cu

menținerea hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d.131; 132/141, Vol.II)

La 04 ianuarie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotătârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admise integral

1

cerințele Elenei Buga din cererea de chemare în judecată și anume de a anula

autorizația de construire nr.l54-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată de către Primăria

municipiului Chișinău solicitantului Ghenadie Bîlba, precum și încasarea de la

intimați în beneficiu recurentei toate cheltuielele de judecată ce ține de examinarea

prezentului litigiu.

Ședința de judecată cu privire la examinarea admisibilității recursului depus de

Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost stabilită pentru data de 15 martie

2023, în componența completului de judecată compus din magistrații Tamara Chișca-

Doneva (președinte), Aliona Miron și Iurie Bejenaru (judecători), constituit prin

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 149 din 27

decembrie 2022 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2023”,

în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție .

La 14 martie 2023, recurenta Buga Elena în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din

Codul de procedură civilă și art.6 din CEDO, a înaintat cerere de recuzare

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Maria

Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan,

Aliona Miron, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Ion Guzun, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Vladimir Timofti și Nicolae Craiu, de la examinarea admisibilității

recursului depus de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva

deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Drept motive de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Dumitru

Mardari, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Tamara

Chișca-Doneva, Nina Vascan, Aliona Miron, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală,

Ion Guzun, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir Timofti și Nicolae Craiu, a

indicat că la momentul actual în privința judecătorilor nominalizați planează o

bănuială rezonabilă că nu pot fi imparțiali și obiectivi, ori au fost numiți în calitate de

judecatori la Curtea Supremă de Justiție pe timpul statului capturat.

Ca urmare, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesuale instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reglementează dreptul la un proces

echitabil, se impune admiterea recuzării acestor magistrați. Or, examinarea în

continuare a cererii de recurs de judecătorii nominalizați ar leza dreptul său la un

proces echitabil garantat de art.6 al Convenției privind Drepturile Omului.

În sprijinul celor expuse menționează că urmează de reținut faptul că

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului stipulează că, judecătorii trebuie

nu numai să îndeplinescă criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca

fiind imparțiali. Or, miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire

justițiabililor dintr-o societate democratică.

Totodată, Elena Buga a solicitat examinarea cererii de recuzare cu participarea

ei, cerere pe care completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție o respinge. Or, criticele invocate de Elena Buga au fost expuse cu

suficientă claritate în cererea de recuzare.

2

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără participanții la

proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat,

Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan, Aliona Miron, Anatol Țurcan, Ghenadie

Plămădeală, Ion Guzun, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir Timofti și Nicolae

Craiu, depusă de către Elena Buga, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la

încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct

sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Totodată, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate

fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Elena Buga,

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Maria

Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan,

Aliona Miron, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Ion Guzun, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Vladimir Timofti și Nicolae Craiu, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

3

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră imperioasă analiza ce

lor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor

Omului. În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și,

în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy,

hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau

absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare

obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice

îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982

și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono

și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui

că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și

Wettstein v. Switzerland).

Cu referire la argumentele invocate de Elena Buga privind imparțialitatea

judecătorilor recuzați la examinarea cereri de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, simpla citare a

normei legale, cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea și

nepărtinirea magistraților nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea

acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea

ce privește imparțialitatea lor.

Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorilor, care au dreptul de a exista într-o societate

democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistraților de a

participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de

probe suficiente.

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorilor, Tamara Chișca-

Doneva, Alioan Miron și Iurie Bejenaru nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea judecătorilor pe cauza dedusă

justiției, care într-un mod sau altul ar dezavantaja un participant la proces față de altul,

4

nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în prevederile art. 50 al Codului de

procedură civilă.

Cu referire la cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție

Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Nina Vascan,

Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Ion Guzun, Nadejda Toma, Liliana Catan,

Vladimir Timofti și Nicolae Craiu, aceasta urmează a fi respinsă pe motiv că

judecătorii recuzați nu fac parte din completul de judecată nr. 1, format prin dispoziția

nr. 149 din 27 decembrie 2022 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție.

Or, din sensul art. 50 alin. (1) și art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă

rezultă cert că, poate fi recuzat doar judecătorul care judecă cauza. În proces nu se

admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie

circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul

definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența

sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în

afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica

îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției,

hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-

Doneva, Aliona Miron și Iurie Bejenaru.

În conformitate cu art. 50-53 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea Elenei Buga de examinare în ședință publică a cererii de

recuzare.

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Aliona Miron și Iurie Bejenaru, depusă de Elena

Buga, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Buga împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță

Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Statulat

Dumitru Mardari

5