3ra-83/23 — privind anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-83/2023

2-20083560-01-3ra-24012023

Î N C H E I E R E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Maria Ghervas, Aliona Miron, Mariana Pitic, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru,

Nicolae Craiu și Tamara Chișca-Doneva, depusă de către avocatul Serghei Mocanu în

interesele Elenei Buga,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Buga împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță

Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă :

La 20 iulie 2020 Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, prin care a solicitat anularea autorizației de

construire nr.154-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată persoanei terțe Ghenadie Bîlba și

încasarea cheltuielile de judecată legate de examinarea prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Elena Buga împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, persoană terță Ghenadie Bîlbă privind contestarea actului

administrativ, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 septembrie 2021 Elena Buga,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie admisă integral acțiunea. (f.d. 245, Vol.I)

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu cu

menținerea hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d.131; 132/141, Vol.II)

La 04 ianuarie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotătârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admise integral

1

cerințele Elenei Buga din cererea de chemare în judecată și anume de a anula

autorizația de construire nr.l54-c/20 din 02 iunie 2020 eliberată de către Primăria

municipiului Chișinău solicitantului Ghenadie Bîlba, precum și încasarea de la

intimați în beneficiu recurentei toate cheltuielele de judecată ce ține de examinarea

prezentului litigiu.

Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza civilă nr.3ra-83/23 a fost

repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, judecătorului raportor Iurie Bejenaru, iar membrii completului fiind

desemnați judecătorii: Tamara Chișca-Doneva (președinte), Aliona Miron (judecător).

Prin încheierea din 23 martie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție, a fost constituit completul nr. 1, compus din magistrații Tamara Chișca-

Doneva (președinte), Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu (judecători) pentru examinarea

recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra

admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel

și în vederea soluționării cererilor de strămutare în cauzele de contencios

administrativ, în perioada 27 martie - 31 martie 2023.

Ședința de judecată cu privire la examinarea admisibilității recursului depus de

Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost stabilită pentru data de 29 martie

2023.

La 28 martie 2023, avocatul Serghei Mocanu în interesele Elenei Buga, a înaintat

cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva,

Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, de la examinarea admisibilității recursului depus de

Elena Buga, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva deciziei din 27

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Drept motive de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara

Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, a indicat că la momentul actual în

privința judecătorilor nominalizați planează o bănuială rezonabilă că nu pot fi

imparțiali și obiectivi făcînd partea dint-un organul de stat considerat prin Hotărîrea

Parlamnentului RM nr.8 din 08 iunie 2019 acăparat și care fucționează în detrimentul

drepturilor și libertăților omului.

A mai susținut că Plenul CSM în Hotărîrea nr.211/13 din 25 iunie 2019 a relevat

că la 08 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova, ales la 24 februarie 2019, a

adoptat Hotărîrea nr. 39 pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova, prin care deputații din noul

Parlament au constatat oficial existența unei situații de criză socială, economică și

politică gravă, acutizată de corupția generalizată și agravată prin uzurparea puterii de

stat. în aceste condiții, Parlamentul Republicii Moldova a denunțat actualul regim

oligarhic, care se face vinovat de controlul ilegal și anticonstituțional exercitat asupra

Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra

altor autorități care trebuie să funcționeze în mod autonom, independent de factorul

politic, fiind monitorizate în mod democratic.

Ca urmare, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesuale instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reglementează dreptul la un proces

echitabil, se impune admiterea recuzării acestor magistrați. Or, examinarea în

2

continuare a cererii de recurs de judecătorii nominalizați ar leza dreptul său la un

proces echitabil garantat de art.6 al Convenției privind Drepturile Omului.

În sprijinul celor expuse menționează că urmează de reținut faptul că

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului stipulează că, judecătorii trebuie

nu numai să îndeplinescă criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca

fiind imparțiali. Or, miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire

justițiabililor dintr-o societate democratică.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, depusă de către avocatul

Serghei Mocanu în interesele Elenei Buga, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de

recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la

încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(5) din Codul administrativ se

înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter

exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu dispozițiile art.202 alin.(4) din Codul administrativ,

recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Astfel, potrivit normei de drept procesuale civile invocate în recuzare – art. 50

alin. (1) lit. e) în coroborare cu art. 195 din Codul administrativ, judecătorul care

judecă cauza urmează a fi recuzat dacă există împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

La rândul său, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate

fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

3

Totodată, pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depusă de către

avocatul Serghei Mocanu în interesele Elenei Buga, judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a

Curții Europene a Drepturilor Omului. În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, §

121, ECHR 2005).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și,

în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy,

hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau

absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare

obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice

îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982

și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono

și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui

că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și

Wettstein v. Switzerland).

Astfel, cu referire la argumentele invocate de către avocatul Serghei Mocanu

care acționează în interesele Elenei Buga privind imparțialitatea judecătorilor recuzați

la examinarea cereri de recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, simpla citare a normei

legale, cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea și nepărtinirea

magistraților nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea acestora, atâta timp

cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea lor.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorilor, care au dreptul de a exista într-o societate

democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistraților de a

participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de

probe suficiente.

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

4

de Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorilor,

Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu și Iurie Bejenaru nu cad sub incidența art. 50

din Codul administrativ în coroborare cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu

constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în

sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența

sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în

afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica

îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției,

hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că din sensul art. 50 alin. (1) și art. 52 alin. (5) din

Codul de procedură civilă rezultă cert că, poate fi recuzat doar judecătorul care judecă

cauza. În proces nu se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în

examinarea cauzei.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu și Iurie Bejenaru.

În conformitate cu art. 50-53 și 270 din Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu și Iurie Bejenaru, depusă de către

avocatul Serghei Mocanu în interesele Elenei Buga, în cauza de contencios

administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Buga

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță Ghenadie Bîlbă privind

contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Statulat

Mariana Pitic

5