3ra-50/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-50/22

2-21175344-01-3ra-18012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Nagoltrans”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” împotriva Serviciului Fiscal de

Stat privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat anularea

actelor administrative cu caracter individual.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 8 septembrie 2021, Societatea cu

Răspundere Limitată „Nagoltrans” a recepționat decizia nr. 654/3451 din 8

septembrie 2021, prin care i-a fost aplicată amendă în mărime de 5000 lei în

temeiul art. 254 alin. (1) din Codul fiscal.

A indicat că decizia menționată a fost emisă prin examinarea actului de

control fiscal nr. 5-711789 din 20 august 2021 întocmit în rezultatul controlului

fiscal efectuat prin metoda verificării parțiale operative conform controlului

planificat. În urma examinării, s-a constatat că au fost efectuate încasări în sume

bănești în sumă de 5880 lei, fără utilizarea echipamentului de casă și de control

existent, și anume că întreprinderea a reflectat în evidența contabilă operațiunea de

livrare în adresa lui Igor Vieru, conform dispoziției de încasare nr. 52 din 13 martie

2021, astfel fiind admisă încălcarea art. 8 alin. 2 lit. c) din Codul fiscal, pct. 3, cap.

II, subpct. l și cap. VI din anexa nr. 3 al Regulamentului cu privire la exploatarea

echipamentelor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar sau

prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27

februarie 2019.

1

Nefiind de acord cu decizia nr. 654/3451 din 8 septembrie 2021 al Serviciului

Fiscal de Stat, la 4 octombrie 2021, în temeiul art. 268, art. 269 din Codul fiscal,

reclamanta a contestat-o în temeiul Legii privind controlul de stat asupra activității

de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie 2012.

Iar conform art. 19, alin. (1) și alin. (2) al Legii privind controlul de stat

asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie 2012, organul de control

poate decide efectuarea controalelor inopinate asupra unei persoane, în baza

evaluării riscurilor, precum și poate emite inspectorului delegație de control, doar

în cazul deținerii informațiilor susținute prin probe aflate în posesia organelor de

control, despre existența situațiilor de avarie, incident sau încălcare gravă a

regulilor de securitate ori siguranță care prezintă un pericol iminent și imediat

pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanelor.

Așadar, reclamanta a susținut că argumentul autorității publice precum că, în

cadrul controlului fiscal la fața locului prin metoda verificării parțiale la societate,

funcționarii fiscali au stabilit că entitatea la 13 martie 2021 a încasat mijloace

bănești în numerar în sumă de 5880 lei este eronat, deoarece inspectorii fiscali nu

au respectat dispozițiile art. 247 a), lit. c), art. 233 și art. 239 din Codul fiscal,

potrivit cărora persoanele care examinează cazul de încălcare fiscală sunt obligați

să clarifice dacă a avut loc o încălcare fiscală și există alte circumstanțe importante

pentru soluționarea justă a cazului fără utilizarea echipamentului de casă și control.

A menținut că scopul procedurii de examinare a cazului de încălcare fiscală,

precum și condițiile generale de tragere la răspundere pentru încălcarea fiscală

constă în clarificarea promptă, exhaustivă și obiectivă a circumstanțelor în care s-a

produs fapta, precum și stabilirea cauzelor și condițiilor în care au contribuit la

comiterea încălcării fiscale în timpul și la locul săvârșirii încălcării.

Reclamanta a explicat că conform cap. VI al anexei nr. 3 din Regulamentul cu

privire la exploatarea echipamentelor de casă și control pentru efectuarea

decontărilor în numerar, în momentul încasării mijloacelor financiare se eliberează

bon de plată și operațiunea economică se înregistrează în echipamentul de casă și

control. Însă, având în vedere că reclamanta și locatarul, Igor Vieru, au încheiat

contractul de locațiune la 12 martie 2021, inspectorii urmau, la examinarea cazului,

să clarifice cu certitudine au fost sau nu achitați banii de către locatar la momentul

semnării contractului de locațiune sau la data de 13 martie 2021, după cum se

reflectă în contabilitate. Așadar, în opinia reclamantei nu poate fi pusă la baza unei

decizii de sancționare faptul că, la 13 martie 2021, s-au achitat banii și nu a fost

utilizat echipamentul de casă, fără ca să fie urmat de alte probe pertinente și

concludente.

Prin urmare, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a susținut că

decizia nr. 654/3451 din 8 septembrie 2021 a fost întocmită în rezultatul

controlului fiscal efectuat prin metoda verificării parțiale și nu integrale, prin ce se

denotă că actul administrativ a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 233 și art.

239 din Codul fiscal, și anume nu au fost examinate obiectiv toate circumstanțele

cauzei. Or, fapta prevăzută la art. 254 alin. (1) din Codul fiscal poate fi imputată

numai la momentul achitării sumei de bani, dar nu după ce au trecut 6 luni și fără

careva probe pertinente, concludente și utile, care ar confirma că locatarul, Igor

Vieru, a transmis suma de 5880 lei la 13 martie 2021.

2

Reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 654/3451 din 8 septembrie 2021 a

Direcției Generale Control Post Operațional a Serviciului Fiscal de Stat și a

deciziei nr. 645/319 din 21 octombrie 2021 a Serviciului Fiscal de Stat.

Prin hotărârea din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

La 12 aprilie 2022, cu respectarea termenului prevăzut în art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a depus

cerere de apel nemotivat, iar la 20 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la

232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus motivarea acesteia împotriva

hotărârii din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”.

La 31 octombrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a

depus recurs nemotivat, care ulterior, la 9 ianuarie 2023, a fost completat cu

motivare împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu

emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna

examinarea acesteia, acordând recurentei termen pentru înlăturarea neajunsurilor

stabilite la depunerea cererii de recurs, din motivele ce succed.

Instanța de recurs învederează că, potrivit art. 244 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din Codul administrativ

reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin

urmare, față de cererea de recurs.

În înțelesul dispozițiilor art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 233 alin.(2) din

Codul administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de

reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Potrivit art.235 în coroborare cu art. 244 alin.(2) din Codul administrativ,

dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin.(1), (2) și

art. 234 alin.(1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție atestă că recurenta, Societatea cu Răspundere Limitată

„Nagoltrans”, a depus cererea de recurs prin e-mail, nefiind semnată

corespunzător.

La acest capitol sunt relevante prevederile art. 72 alin.(3) din Codul

administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția

trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic. Se

reține că regula privind modul de depunere a petiției în formă electronică se aplică

corespunzător și situației când cererea de chemare în judecată, apel sau recurs, este

transmisă în formă electronică.

3

Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic,

poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care

aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor

față de valabilitatea acestora.

În acest sens, la caz sunt incidente dispozițiile art.13 alin.(1) și (2) din Legea

nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic,

care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică

avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe

suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu

semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată

este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat

cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de

acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea

condițiilor stipulate la art.16 alin. (1).

Totodată, conform art. 15 din Legea privind semnătura electronică și

documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor

cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat

și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină,

pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice

ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și

utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să

fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art.16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul

electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură

olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura

electronică autentică a semnatarului indicat în document.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că întru respectarea modalității de semnare electronică

a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de

semnătură electronică (MSign), care potrivit pct. 3 subpct.1 și 2 din Regulamentul

privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică

(MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 2 iunie 2014, are

următoarele funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de

către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale

beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii

electronice aplicate.

Iar, conform pct.4 din același Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi

utilizate doar mijloacele semnăturii electronice avansate calificate în conformitate

cu legislația.

Din cele menționate supra, rezultă că, la depunerea cererii de recurs împotriva

deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în format electronic,

recurenta, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”, nu a respectat cerințele

față de documentul electronic stabilite în Legea nr. 91 din 29 mai 2014.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când cererea

4

de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de documentul

digital, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen

rezonabil pentru înlăturarea acestuia, prin depunerea cererii de recurs, pe suport de

hârtie, semnată olograf de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după

caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată.

Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva

deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost depusă prin

intermediul poștei electronice de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Nagoltrans”, însă cu omiterea cerințelor față de documentul electronic stabilite în

Codul administrativ în coroborare cu Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind

semnătura electronică și documentul electronic, în conformitate cu art.72 alin.(3),

art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (2), art. 235 și art.195 din Codul administrativ în

coroborare cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul specializat

consideră necesar de a amâna examinarea recursului cu acordarea recurentei a unui

termen pentru prezentarea cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf de

către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură

electronică avansată calificată.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de-a explica

recurentei Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” că în cazul neînlăturării

în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea

cererii de recurs, în temeiul art. 246 alin. (1) lit. f) și art. 236 alin. (2) lit. f) din

Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 72 alin. (3), art.244 alin.(2), art. 233 alin.(2), art. 235 și art. 195

din Codul administrativ în coroborare cu art. 208 din Codul de procedură civilă,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se amână examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu

Răspundere Limitată „Nagoltrans” împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, pentru data de 1 martie 2023.

Se acordă recurentei, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”, termen

până la 27 februarie 2023, inclusiv, pentru prezentare la Curtea Supremă de Justiție

(cu sediul situat în mun. Chișinău, str. P. Rareș, 18), a cererii de recurs, pe suport

de hârtie, semnată olograf de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau

după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5