3ra-50/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-50/22 2-21175344-01-3ra-18012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 26 noiembrie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat anularea actelor administrative cu caracter individual.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 8 septembrie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a recepționat decizia nr. 654/3451 din 8 septembrie 2021, prin care i-a fost aplicată amendă în mărime de 5000 lei în temeiul art. 254 alin. (1) din Codul fiscal. A indicat că decizia menționată a fost emisă prin examinarea actului de control fiscal nr. 5-711789 din 20 august 2021 întocmit în rezultatul controlului fiscal efectuat prin metoda verificării parțiale operative conform controlului planificat. În urma examinării, s-a constatat că au fost efectuate încasări în sume bănești în sumă de 5880 lei, fără utilizarea echipamentului de casă și de control existent, și anume că întreprinderea a reflectat în evidența contabilă operațiunea de livrare în adresa lui Igor Vieru, conform dispoziției de încasare nr. 52 din 13 martie 2021, astfel fiind admisă încălcarea art. 8 alin. 2 lit. c) din Codul fiscal, pct. 3, cap. II, subpct.

l și cap. VI din anexa nr. 3 al Regulamentului cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019. 1 Nefiind de acord cu decizia nr. 654/3451 din 8 septembrie 2021 al Serviciului Fiscal de Stat, la 4 octombrie 2021, în temeiul art. 268, art. 269 din Codul fiscal, reclamanta a contestat-o în temeiul Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie 2012. Iar conform art. 19, alin. (1) și alin. (2) al Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie 2012, organul de control poate decide efectuarea controalelor inopinate asupra unei persoane, în baza evaluării riscurilor, precum și poate emite inspectorului delegație de control, doar în cazul deținerii informațiilor susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, despre existența situațiilor de avarie, incident sau încălcare gravă a regulilor de securitate ori siguranță care prezintă un pericol iminent și imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanelor.

Așadar, reclamanta a susținut că argumentul autorității publice precum că, în cadrul controlului fiscal la fața locului prin metoda verificării parțiale la societate, funcționarii fiscali au stabilit că entitatea la 13 martie 2021 a încasat mijloace bănești în numerar în sumă de 5880 lei este eronat, deoarece inspectorii fiscali nu au respectat dispozițiile art. 247 a), lit. c), art. 233 și art. 239 din Codul fiscal, potrivit cărora persoanele care examinează cazul de încălcare fiscală sunt obligați să clarifice dacă a avut loc o încălcare fiscală și există alte circumstanțe importante pentru soluționarea justă a cazului fără utilizarea echipamentului de casă și control.

A menținut că scopul procedurii de examinare a cazului de încălcare fiscală, precum și condițiile generale de tragere la răspundere pentru încălcarea fiscală constă în clarificarea promptă, exhaustivă și obiectivă a circumstanțelor în care s-a produs fapta, precum și stabilirea cauzelor și condițiilor în care au contribuit la comiterea încălcării fiscale în timpul și la locul săvârșirii încălcării. Reclamanta a explicat că conform cap. VI al anexei nr. 3 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, în momentul încasării mijloacelor financiare se eliberează bon de plată și operațiunea economică se înregistrează în echipamentul de casă și control.

Însă, având în vedere că reclamanta și locatarul, Igor Vieru, au încheiat contractul de locațiune la 12 martie 2021, inspectorii urmau, la examinarea cazului, să clarifice cu certitudine au fost sau nu achitați banii de către locatar la momentul semnării contractului de locațiune sau la data de 13 martie 2021, după cum se reflectă în contabilitate. Așadar, în opinia reclamantei nu poate fi pusă la baza unei decizii de sancționare faptul că, la 13 martie 2021, s-au achitat banii și nu a fost utilizat echipamentul de casă, fără ca să fie urmat de alte probe pertinente și concludente.

Prin urmare, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a susținut că decizia nr. 654/3451 din 8 septembrie 2021 a fost întocmită în rezultatul controlului fiscal efectuat prin metoda verificării parțiale și nu integrale, prin ce se denotă că actul administrativ a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 233 și art. 239 din Codul fiscal, și anume nu au fost examinate obiectiv toate circumstanțele cauzei. Or, fapta prevăzută la art. 254 alin. (1) din Codul fiscal poate fi imputată numai la momentul achitării sumei de bani, dar nu după ce au trecut 6 luni și fără careva probe pertinente, concludente și utile, care ar confirma că locatarul, Igor Vieru, a transmis suma de 5880 lei la 13 martie 2021. 2 Reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 654/3451 din 8 septembrie 2021 a Direcției Generale Control Post Operațional a Serviciului Fiscal de Stat și a deciziei nr. 645/319 din 21 octombrie 2021 a Serviciului Fiscal de Stat.

Prin hotărârea din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. La 12 aprilie 2022, cu respectarea termenului prevăzut în art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a depus cerere de apel nemotivat, iar la 20 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus motivarea acesteia împotriva hotărârii din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”.

La 31 octombrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 9 ianuarie 2023, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată. Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea acesteia, acordând recurentei termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din motivele ce succed.

Instanța de recurs învederează că, potrivit art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin urmare, față de cererea de recurs. În înțelesul dispozițiilor art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 233 alin.(2) din Codul administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Potrivit art.235 în coroborare cu art. 244 alin.(2) din Codul administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin.(1), (2) și art. 234 alin.(1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că recurenta, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”, a depus cererea de recurs prin e-mail, nefiind semnată corespunzător. La acest capitol sunt relevante prevederile art. 72 alin.(3) din Codul administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic. Se reține că regula privind modul de depunere a petiției în formă electronică se aplică corespunzător și situației când cererea de chemare în judecată, apel sau recurs, este transmisă în formă electronică.

3 Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic, poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora. În acest sens, la caz sunt incidente dispozițiile art.13 alin.(1) și (2) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.

Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.16 alin. (1). Totodată, conform art. 15 din Legea privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art.16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică (MSign), care potrivit pct. 3 subpct.1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 2 iunie 2014, are următoarele funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

Iar, conform pct.4 din același Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi utilizate doar mijloacele semnăturii electronice avansate calificate în conformitate cu legislația.

Din cele menționate supra, rezultă că, la depunerea cererii de recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în format electronic, recurenta, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”, nu a respectat cerințele față de documentul electronic stabilite în Legea nr. 91 din 29 mai 2014. În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când cererea 4 de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de documentul digital, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia, prin depunerea cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată.

Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost depusă prin intermediul poștei electronice de către Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”, însă cu omiterea cerințelor față de documentul electronic stabilite în Codul administrativ în coroborare cu Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, în conformitate cu art.72 alin.(3), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (2), art. 235 și art.195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul specializat consideră necesar de a amâna examinarea recursului cu acordarea recurentei a unui termen pentru prezentarea cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de-a explica recurentei Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” că în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 246 alin. (1) lit. f) și art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 72 alin. (3), art.244 alin.(2), art. 233 alin.(2), art. 235 și art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se amână examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 1 martie 2023. Se acordă recurentei, Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans”, termen până la 27 februarie 2023, inclusiv, pentru prezentare la Curtea Supremă de Justiție (cu sediul situat în mun.

Chișinău, str. P. Rareș, 18), a cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 5