2ac-25/23 — Intentarea procesului de insolvabilitate

2ac-25/23 — Intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ac-25/23

2-18158790-01-2ac-23012023

Î N C H E I E R E

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

soluționând cererea depusă de Catan Marina, reprezentată de avocatul

Bondarenco Andrei cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad,

în cauza civilă intentată la Contestația Marinei Catan împotriva tabelului

definitiv al creanțelor creditorilor față de SA ,,Consam”, în procedura de

insolvabilitate, în privința neincluderii creanțelor sale în tabelul definitiv al

creanțelor,

c o n s t a t ă:

La 22 mai 2018, SA ,,Consam“ a depus cerere introductivă cu privire la

intentarea procesului de insolvabilitate față de societate.

Prin încheierea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a fost

admisă spre examinare cererea introductivă depusă de debitorul SA „Consam”

privind intentarea procedurii de insolvabilitate față de întreprindere.

La 16 iulie 2018, Pescari Liudmila, reprezentată de avocatul Ciumac Ion și la

17 iulie 2018, Crîșmaru Vladimir, reprezentat de avocatul Negura Ion au depus

cerere de alăturare la cererea introductivă a debitorului SA ,,Consam”, prin care a

solicitat intentarea procesului de insolvabilitate.

Prin hotărârea din 20 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a fost

admisă cererea introductivă depusă de SA „Consam” și cererile de alăturare la

cererea introductivă depuse de Victor Pescari, Cristina Rudei, Ludmila Pescari,

Cristina Cebanu, reprezentați de avocatul Ion Ciumac și cererea de alăturare depusă

de Vladimir Crîșmaru, reprezentat de avocatul Ion Negura. A fost constatată

insolvabilitatea debitorului SA „Consam” și intentat procesul de insolvabilitate față

de SA „Consam”, fiind desemnat în calitate de administrator al procesului de

insolvabilitate Veaceslav Timotin.

La 24 august 2018, creditorul Catan Marina a depus cerere prin care a solicitat

validarea creanței garantate față de creditorul SA „Consam” în valoare de 26 000 de

euro, ce constituie 100% din costul total achitat pentru apartamentul nr.1, amplasat

în blocul locativ nefinalizat, situat pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx în baza contractului

nr.77/15 din 16 aprilie 2015, contractului cu privire la investirea în construcția

imobilului nr.3400 din 16 mai 2015, notat la OCT Chișinău la data de 16 mai 2015.

La 20 octombrie 2018, Catan Marina a înaintat o contestație asupra neadmiterii

1

în tabelul definitiv al creanțelor din 18 septembrie 2018 a sumei de 26000 de euro,

prin care a solicitat admiterea contestației față de tabelul definitiv al creanțelor din

18 septembrie 2018, validarea creditorului Catan Marina ca creditor garantat față de

SA „Consam”, cu creanța în mărime de 26000 de euro ce constituie 100 % din costul

total achitat pentru apartamentul nr.Xx amplasat în blocul locativ nefinisat, situat pe

str. Xxxxx, mun. Xxxxx în baza contractului nr.77/15 din 16 aprilie 2015,

contractului cu privire la investirea în construcția imobilului nr.3400 din 16 mai

2015, notat la OCT Chișinău la 16 mai 2015 și a contractului de cesiune din 16 mai

2015, cu includerea în tabelul definitiv a creanțelor al SA „Consam”, pe Catan

Marina în calitate de creditor garantat.

Prin încheierea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) a fost

admisă cererea de demisie a administratorului insolvabilității debitorului SA

„Consam” în procedura de insolvabilitate, Tanasiev Sergiu din funcția de

administrator al debitorului SA „Consam”. În funcția de administrator al

insolvabilității debitorului SA „Consam” în procedură de insolvabilitate a fost

desemnat Cergă Mihail, deținătorul autorizației nr.67 din 14 ianuarie 2015.

Prin încheierea din 02 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul central),

contestația depusă de Catan Marina a fost declarată tardivă și a fost restituită fără

examinare.

Prin încheierea din 08 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul central)

fost admisă cererea din 16 octombrie 2019 și din 03 februarie 2020 înaintată de

comitetul creditorilor SA „Consam” privind destituirea administratorului

insolvabilității SA „Consam”, Cergă Mihail.

A fost destituit Cergă Mihail din funcția de administrator al insolvabilității

debitorului SA „Consam”, în proces de insolvabilitate.

A fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilității debitorului SA

„Consam”, în procedura de insolvabilitate Mamaliga Vitalii, deținătorul autorizației

nr.119 din 14 ianuarie 2015.

La 01 august 2019, Catan Marina a depus contestație prin care a solicitat

repunerea în termen a contestației cu validarea creditorului Catan Marina ca creditor

garantat față de SA „Consam” cu creanța în mărime de 26 000 de euro, ce constituie

100% din costul total achitat pentru apartament.

Prin încheierea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul central)

a fost respinsă cererea de repunere în termen a contestației formulată de creditorul

Catan Marina. A fost încetată examinarea contestației formulate de creditorul Catan

Marina împotriva tabelului definitiv al creanțelor creditorilor față de debitorul SA

„Consam” în procedura de insolvabilitate, în privința neincluderii creanțelor sale în

tabelul definitiv al creanțelor.

La 04 ianuarie 2022, Catan Marina, reprezentată de avocatul Bondarenco

Andrei a declarat recurs împotriva încheierii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău (sediul central), solicitând casarea acesteia, și trimiterea cauzei la

reexaminare.

Conform fișei de repartizare a dosarului, la 01 iulie 2022, cauza civilă enunțată

a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului Integrat

de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de recurs

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care face parte din completul

2

de judecată în următoarea componență: Eugeniu Clim (președinte), Ion Secrieru și

Steliana Iorgov (judecători).

La 31 octombrie 2022, Catan Marina, reprezentată de avocatul Bondarenco

Andrei a depus cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Eugeniu

Clim și Steliana Iorgov de la examinarea recursului împotriva încheierii din 27

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul central).

Prin încheierea din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea înaintată de Catan Marina, reprezentată de avocatul Bondarenco Andrei de

recuzare a judecătorilor Curții de Apel Chișinău – Eugeniu Clim și Steliana Iorgov

de la examinarea recursului împotriva încheierii din 27 decermbrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău (sediul central).

La 16 ianuarie 2023, Catan Marina, reprezentată de avocatul Bondarenco

Andrei a depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin.

(2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de

Apel Chișinău.

În motivarea cererii a invocat că, anterior judecătorii Eugeniu Clim și Steliana

Iorgov au participat la examinarea recursului declarat împotriva încheierii din 02

iulie 2016, iar prin încheierea din 19 decembrie 2019 și-au expus opinia asupra

cauzei care se judecă. Astfel, consideră că dat fiind faptul că anterior judecătorii

Clim Eugeniu și Steliana Iorgov și-au expus opinia, sunt aplicabile prevederile art.50

alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă.

Consideră că, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 03 noiembrie 2022

respingând cererea de recuzare înaintată judecătorilor Eugeniu Clim și Steliana

Iorgov pune la îndoială obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău la

soluționarea litigiului dedus judecății, anume în componența completului compus

din Eugeniu Clim, Steliana Iorgov și Secrieru Ion.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea

participanților la proces.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează

de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune

niciunei căi de atac.

Colegiul consideră că motivele, invocate de Catan Marina, reprezentată de

avocatul Bondarenco Andrei, în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub

incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. În

condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de

suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru

examinarea cererii de recurs, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se

întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică

acest fapt.

3

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul

participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute

la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor

judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,

instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă

instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține

prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se

va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o

manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că

judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca

înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o

predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,

judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul

în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în

rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie

2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire

la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3

acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care

cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă

absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în

diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16

decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci

când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este

imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo

împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

4

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire

sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține

că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat

demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la

proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta

cauză spre examinare în ordine de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale.

În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea

cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă

instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din

Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin

obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative

nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în

grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Catan Marina, reprezentată de avocatul

Bondarenco Andrei, nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la

îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Cahul.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

depusă de Catan Marina, reprezentată de avocatul Bondarenco Andrei cu privire la

strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad,

cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării în ordine de recurs la

Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Catan Marina, reprezentată de avocatul

Bondarenco Andrei privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în

grad.

Cauza civilă intentată la Contestația Marinei Catan împotriva tabelului definitiv

al creanțelor creditorilor față de SA ,,Consam”, în procedura de insolvabilitate, în

privința neincluderii creanțelor sale în tabelul definitiv al creanțelor, se restituie

Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de recurs, în același complet de

5

judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6