3ra-929/22 — anularea actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual
- Temei legal
- recurs tardiv, termenul de depunere a recursului motivat
3ra-929/22 — anularea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-929/2022
2-19087098-01-3ra-13092022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, Gh. Mîra, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
14 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată formulată de
Ruslan Cojocaru împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță
Andrei Tankulevici cu privire la constatarea inexistenței raportului juridic și anularea
certificatului cu radierea înregistrării din Registrul de stat al obiectelor protejate de dreptul
de autor și drepturilor conexe,
la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Tankulevici împotriva Agenției de
Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Ruslan Cojocaru cu privire la anularea
actului administrativ individual,
împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată
hotărârea 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă
decizie prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ruslan Cojocaru și Andrei
Tankulevici împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
c o n s t a t ă :
La 04 aprilie 2019, Ruslan Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală solicitând rectificarea certificatului de înregistrare a obiectelor dreptului de
autor și drepturilor conexe.
În susținerea cererii de chemare în judecată a relatat că la 21 decembrie 2019, a
expediat în adresa Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cererea prealabilă nr.1
din aceeași dată, prin care a solicitat să fie exclus numele și prenumele din certificatul de
înregistrare a obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe seria AP nr.5776 din 28
decembrie 2017, ca fiind greșit indicate la rubricile „titularul drepturilor patrimoniale” și
„Autor”.
La 05 martie 2019, a recepționat răspunsul Agenției de Stat pentru Proprietatea
1
Intelectuală nr.166 din 21 ianuarie 2019, prin care i s-a comunicat că la 15 noiembrie 2017,
a fost depusă în format electronic cererea de înregistrare a operei de artă plastică cu
denumirea „Tucano Design” cu nr. de intrare 522, solicitant și titular al drepturilor
patrimoniale, fiind indicat Ruslan Cojocaru, IDNP XXXX, iar în calitate de reprezentant -
Iuri Gomeniuk. La cererea de înregistrare au fost anexate 55 fotografii color în 2 exemplare,
copia buletinului de identitate a solicitantului, autorului și titularului drepturilor patrimoniale
Ruslan Cojocaru, procura și nota de plată a taxei. Iar, procedura de anulare a certificatului
de înregistrare a obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe seria AP nr.5776 din 28
decembrie 2017, ține de competența instanței de judecată.
Reclamantul Ruslan Cojocaru a susținut că mandatarul autorizat Iuri Gomeniuk
conlucrează cu el din 2011 și i-a efectuat mai multe înregistrări de mărci, atât pe plan
național cât și internațional.
Ruslan Cojocaru a indicat că este unicul asociat și deținătorul a 100% din capitalul
social al SRL „Tucano Coffee”. Iar, Iuri Gomeniuk din greșeală a depus cererea de
înregistrare a obiectului „Tucano Design” din numele său.
Astfel, Iuri Gomeniuk a acționat eronat, cu depășirea împuternicirilor de reprezentare
acordate și a depus cererea de înregistrare a operei de artă plastică cu denumirea „Tucano
Design” cu nr. de intrare 522, în lipsa unor solicitări în acest sens din partea sa.
Astfel, prin înregistrarea eronată a certificatului de înregistrare a obiectelor dreptului
de autor și drepturilor conexe seria AP nr. 5776 din 28 decembrie 2017, i s-a încălcat dreptul
la nume prevăzut de art.29 din Codul civil.
De altfel, în opinia reclamantului, nu au fost respectate prevederile art.249 Cod civil,
care stipulează că dacă o persoană încheie un act juridic în numele unei alte persoane fără a
avea împuterniciri pentru reprezentare, sau cu depășirea împuternicirilor, actul juridic
produce efecte pentru reprezentat numai în cazul în care acesta îl ratifică ulterior. La caz,
actul juridic poate fi ratificat atât expres, cât și prin acțiuni concludente. Până la ratificare
actul juridic constituie un act juridic ineficient în raport cu reprezentatul.
Având în vedere cele enunțate, reclamantul a solicitat radierea IDNP-ului XXXX,
numelui și prenumelui, „Ruslan Cojocaru” din certificatul de înregistrare a obiectelor
dreptului de autor și drepturilor conexe seria AP nr.5776 din 28 decembrie 2017 (f.d. 2-3,
vol.I).
La 02 august 2019, Andrei Tankulevici a depus cerere, prin care a solicitat atragerea sa
în proces (f.d.27-28, vol.I).
Prin încheierea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Andrei
Tankulevici s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.52-53, vol.I).
Pe parcursul examinării cauzei, Andrei Tankulevici a depus cerere cu privire la fondul
cauzei, prin care a solicitat admiterea acțiunii formulată de Ruslan Cojocaru și anularea
Certificatului de înregistrare a obiectelor dreptului de autor și a drepturilor conexe Seria AP
5776 din 28 decembrie 2017, în conformitate cu art.206 alin.(1) lit.a) Cod administrativ
(f.d.69, vol.I).
Ulterior, Ruslan Cojocaru, reprezentat de avocatul Ion Țîganaș, a depus cerere de
concretizare a acțiunii, prin care a solicitat constatarea inexistenței raportului juridic, pe
motivul înregistrării cu încălcarea prevederilor legale a operelor, conform certificatului
nr.5776 din 28 decembrie 2017, anularea certificatului nr.5776 din 28 decembrie 2017 și
radierea înregistrării respective din Registrul de Stat al obiectelor protejate de dreptul de
2
autor și drepturile conexe (f.d. 70-71, vol.I).
În motivarea cererii înaintate, reclamantul a relevat că procedura de înregistrare a
operelor de artă plastică se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu
privire la înregistrarea obiectelor dreptului de autor și a drepturilor conexe, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.89 din 10 februarie 2012.
Potrivit pct.3 al Regulamentului nominalizat, cererea de înregistrare a unei opere se
depune la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală de către solicitant personal sau prin
intermediul unei persoane împuternicite prin procură, eliberată în condițiile legii.
Aici, reclamantul a subliniat că nu a depus spre înregistrare operele, conform
certificatului nr.5776 din 28 decembrie 2017, și nici nu a împuternicit vreo persoană să
realizeze aceste acțiuni. Astfel, în rezultatul examinării materialelor dosarului de înregistrare
la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, a constatat că cererea de înregistrare a fost
semnată și depusă de către Iuri Gomeniuk, care a confirmat acest fapt în cadrul ședinței din
27 ianuarie 2020.
Mai mult, la dosarul de înregistrare la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală,
a depistat două procuri atașate, din titlul cărora rezultă că sunt pentru înregistrarea mărcilor,
pe când în conținutul acestora se face referire la o cerere de operă de artă plastică.
În context, reclamantul a menționat că deosebirea dintre procuri constă în faptul că
prima procură nu are număr și dată de intrare la sediul Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală, pe când pe cea de-a doua procură este aplicat sigiliul de intrare al Agenția de
Stat pentru Proprietate Intelectuală. Totodată, prima procură face referire la o cerere a operei
de artă plastică, pe când în cea de-a doua se menționează despre o cerere a operei de artă
plastică cu nr.522. În ambele procuri, în dreptul numelui lui Ruslan Cojocaru a fost aplicată
câte o semnătură, care la prima vedere par a fi identice și că au fost preluate din alte
documente.
Aici, reclamantul a reiterat că nu a semnat vreo procură pentru înregistrarea operelor,
conform certificatului nr.5776 din 28 decembrie 2017 și nu poate explica prezența acelor
două procuri în materialele dosarului de înregistrare la Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală.
Conform pct.6 al Regulamentului enunțat, la cererea de înregistrare se anexează opera
propriu-zisă în două exemplare identice, cu semnătura autorilor pe fiecare pagină.
La acest capitol, Ruslan Cojocaru, reprezentat de avocatul Ion Țîganaș, a indicat că
fiecare pagină a operei a fost semnată de către Iuri Gomeniuk, ceea ce constituie o altă
abatere de la norma legală. Iar, cele relatate confirmă faptul că Ruslan Cojocaru nu a avut
nicio intenție de a se declara autor al operelor, conform certificatului nr.5776 din 28
decembrie 2017, chiar dacă a fost cel care a definit conceptul „Tucano Coffee” și a participat
plenar la elaborarea și definitivarea unor opere.
De altfel, reclamantul a susținut că nu l-a împuternicit și nu i-a dat indicații lui Iuri
Gomeniuk, în vederea indicării sale în calitate de autor, fapt confirmat de declarațiile
acestuia date în cadrul ședinței de judecată. Mai mult, odată ce a aflat despre conținutul
certificatului nr.5776, la data de 21 decembrie 2018, a depus o cerere către Agenția de Stat
pentru Proprietate Intelectuală, prin care a informat autoritatea despre faptul că în mod
eronat a fost menționat în calitate de autor al operelor respective. Totodată, a solicitat că în
cazul în care există o procedură de corectare a prezentelor erori, să îi comunice printr-o
scrisoare oficială. Iar, în cazul în care nu există o posibilitate de a corecta prezenta eroare,
3
să anuleze certificatul de înregistrare nr.5776 din 28 decembrie 2017.
În context, reclamantul a opinat că cererea de constatare și de corectare a erorilor
depistate în certificat, confirmă buna - credință a sa și faptul că nu a avut intenția de a-și
atribui calitatea de autor.
De altfel, Ruslan Cojocaru, reprezentat de avocatul Ion Țîganaș, a punctat că procedura
de înregistrare a operelor de artă plastică la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală
s-a realizat cu încălcarea mai multor prevederi ale Regulamentului cu privire la înregistrarea
obiectelor dreptului de autor și a drepturilor conexe, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.89 din 10 februarie 2012, fapt ce atestă inexistența raportului juridic pe motivul
înregistrării eronate a operelor de către Iuri Gomeniuk, ceea ce constituie temei pentru
declararea nulității actului administrativ individual, adică a certificatului nr.5776 din 28
decembrie 2017.
La 20 septembrie 2019, Andrei Tankulevici, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală, prin care a solicitat anularea în întregime, ca fiind ilegală și neîntemeiată, a
deciziei Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.1799 din 21 august 2019, prin
care s-a respins cererea lui Andrei Tankulevici, nr.1172 din 28 iunie 2019, de înregistrare a
operei de artă plastică cu denumirea „Этно Мотивы” și obligarea Agenției de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală să admită cererea lui Andrei Tankulevici nr.1172 din 28 iunie 2019
și să înregistreze operele de artă plastică cu denumirea „Этно Мотивы”.
În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la 01 februarie
2012, a încheiat cu S.R.L. „Universul Restaurantelor” contractul individual de muncă, în
temeiul căruia a fost angajat în funcția de designer.
La 03 octombrie 2016, a încheiat contractul individual de muncă nr.019 cu S.R.L.
„Tucano Coffee”, asociatul căruia este Ruslan Cojocaru.
Astfel, pe parcursul derulării raporturilor de serviciu, a realizat la comanda S.R.L.
„Universul Restaurantelor”, S.R.L. „Tucano Coffee” și personal a lui Ruslan Cojocaru mai
multe opere de artă plastică și alte obiecte de proprietate intelectuală, o parte considerabilă
dintre care, au fost destinate la formarea stilului caracteristic al viitoarei rețele de cafenele
„Tucano Coffee”, la aranjarea interiorului locațiilor, la decorarea obiectelor și mobilierului
cafenelelor, etc.
Reclamantul a menționat că pe parcursul desfășurării raporturilor de muncă, sau
ulterior, niciodată nu i-a fost solicitat acordul la transmiterea operelor sale către alte
persoane. La fel, în toată această perioadă, niciodată nu a fost informat despre dorința sau
intenția S.R.L. „Tucano Coffee” de înregistrare a operelor sale de serviciu la Agenția de Stat
pentru Proprietate Intelectuală.
Andrei Tankulevici, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a indicat că la 28 iunie
2019, a depus la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală cerere de înregistrare a
Operei de artă plastică (80 de opere de artă plastică), printre care și opere ce au fost create
în perioada activității sale la S.R.L. „Universul Restaurantelor” și la S.R.L. „Tucano
Coffee”.
La 26 iulie 2019, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a expediat în adresa sa
o notificare, prin care l-a informat despre imposibilitatea înregistrării operelor sale
prezentate, pe motiv că acestea au fost deja înregistrate pe numele lui Ruslan Cojocaru și
constituie obiectul unui litigiu în instanța de judecată.
4
Astfel, la 02 august 2019, Andrei Tankulevici a depus la Agenția de Stat pentru
Proprietate Intelectuală cerere, prin care a solicitat să i se confirme sau infirme că, absolut
toate operele care au fost depuse spre înregistrare, prin cererea de înregistrare a Operei de
artă plastică nr.1172 din 28 iunie 2019, au fost deja înregistrate pe numele titularului Ruslan
Cojocaru; În cazul în care, nu toate operele anexate la cererea de înregistrare a Operei de
artă plastică nr.1172 din 28 iunie 2019 au fost înregistrate pe numele titularului Ruslan
Cojocaru, acestea să fie înregistrate pe numele solicitantului, sau să i se comunice motivul
refuzului de a înregistra aceste opere; să i se comunice dacă refuzul de înregistrare a
operelor, expus în notificarea din nr.8709 din 26 iulie 2019 poate sau nu fi contestat, care
este calea și termenul de contestare; în cazul în care notificarea nr.8709 din 26 iulie 2019
este definitivă, să i se comunice care este soarta operelor transmise către Agenția de Stat
pentru Proprietate Intelectuală, în vederea înregistrării taxei de stat achitate de către
solicitant și să i se expedieze o copie a certificatului de înregistrare a operei de artă plastică
nr. 5776 din 28 decembrie 2017, emis pe numele titularului Ruslan Cojocaru, la care se face
referire în notificarea din nr.8709 din 26 iulie 2019, cu anexarea operelor înregistrate, care
se pretind a fi identice cu operele depuse spre înregistrare de către solicitantul Andrei
Tankulevici.
Iar, la 21 august 2019, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a expediat în
adresa sa, decizia de respingere a înregistrării, nr.1799, motivându-și soluția prin faptul că
operele prezentate spre înregistrare au fost deja înregistrate pe numele lui Ruslan Cojocaru
și aceasta constituie obiectul unui litigiu în instanța de judecată.
În opinia reclamantului, decizia Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală nr.1799
din 21 august 2019 este neîntemeiată, ilegală și urmează a fi anulată. Or, este imposibil ca
toate operele, care au fost depuse spre înregistrare de către Andrei Tankulevici, prin cererea
din 28 iunie 2019 să se regăsească și în certificatul de înregistrare a operelor, emis pe numele
lui Ruslan Cojocaru.
Așadar, în susținerea concluziei enunțate, Andrei Tankulevici a făcut referire la
dispozițiile art.4, 9 din Legea nr.139 din 02 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile
conexe și ale Regulamentului cu privire la înregistrarea obiectelor dreptului de autor și a
drepturilor conexe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.89 din 10 februarie 2012,
menționând că este autorul personal și exclusiv al operelor care au fost depuse spre
înregistrare prin cererea din 28 iunie 2019. Iar, Ruslan Cojocaru în mod fraudulos, fără știrea
și acordul său a înregistrat aceste opere după sine.
Prin încheierea din 04 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Ruslan
Cojocaru s-a atras în proces în calitate de persoană terță (f.d.20-21, vol.II).
La 04 noiembrie 2019, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a depus cerere,
prin care a solicitat conexarea pentru a fi examinată într-un singur proces, a cauzei la cererea
de chemare în judecată depusă de Andrei Tankulevici, reprezentat de avocatul Boris
Malachi, împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Ruslan
Cojocaru privind anularea actului administrativ și obligarea de a înregistra operele de artă
(nr.3-3946/19), cu cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Cojocaru
împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, terț Andrei Tankulevici privind
constatarea inexistenței raportului juridic și anularea certificatului cu radierea înregistrării
din Registrul de Stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturilor conexe (f.d.30,
vol.II).
5
Prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
conexat cauza nr.3-3946/2019 intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei
Tankulevici împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind anularea
actului administrativ și obligarea de a înregistra operele de artă, cu cauza nr.3-1115/2019
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Cojocaru împotriva Agenției
de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, terț Andrei Tankulevici privind constatarea
inexistenței raportului juridic și anularea certificatului cu radierea înregistrării din Registrul
de Stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturilor conexe, fiindu-le atribuit
numărul unic 3-1115/2019 (f.d.58-59, vol.I).
Prin încheierea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de Andrei Tankulevici împotriva Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea autorității de a înregistra operele de artă plastică (f.d.108-109, vol.I).
Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a
respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Cojocaru
împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, terț Andrei Tankulevici cu
privire la constatarea inexistenței raportului juridic pe motivul înregistrării cu încălcarea
prevederilor legale a operelor, conform certificatului nr.5776 din 28 decembrie 2017,
anularea certificatului nr.5776 din 28 decembrie 2017 și radierea înregistrării respective din
Registrul de Stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturile conexe (f.d.110,
vol.I).
La 11 noiembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art.242 și art.232 Cod
administrativ, Andrei Tankulevici, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a depus recurs
împotriva încheierii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și apel,
iar la 22 februarie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 octombrie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând anularea încheierii primei instanțe
cu emiterea unei noi încheieri pe fondul cauzei și casarea hotărârii instanței de fond cu
pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii lui Ruslan Cojocaru (f.d.117-125, 167-
172, vol.I).
Prin încheierea din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cauza s-a ridicat de la
examinare în ordine de apel și s-a transmis în instanța competentă jurisdicțional pentru
examinare, cu întâietate, a cererii de recurs depuse de Andrei Tankulevici împotriva
încheierii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.149-151, vol.I).
Prin decizia din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul depus de
Andrei Tankulevici, reprezentat de avocatul Boris Malachi, împotriva încheierii din 27
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.159-165, vol.I).
Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de
Andrei Tankulevici, reprezentat de avocatul Boris Malachi, și s-a menținut hotărârea din 27
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.197-212, vol.I).
La 08 iulie 2021, Andrei Tankulevici, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a depus
recurs, iar la 29 octombrie 2021, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 15
iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind anularea certificatului de înregistrare a
dreptului de autor și drepturilor conexe, emis de Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală Seria AP 5776 din 28 decembrie 2017, în conformitate cu art.206 alin.(1) lit.a)
6
Cod administrativ.
Prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 15 decembrie 2021, s-a casat integral
decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ruslan Cojocaru împotriva
Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, terț Andrei Tankulevici privind constatarea
inexistenței raportului juridic și anularea certificatului cu radierea înregistrării din Registrul
de Stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturilor conexe, și la cererea de
chemare în judecată depusă de Andrei Tankulevici împotriva Agenției de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală, persoană terță Ruslan Cojocaru privind anularea actului
administrativ individual, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în
alt complet de judecată (f.d.244-263, vol.I).
Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima instanță și instanța de apel au judecat
cauza și au ajuns la o concluzie pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii
juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației
de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material.
Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, a conchis că concluziile instanței de apel și ale primei
instanțe expuse în hotărârile judecătorești sunt în contradicție cu materialele cauzei, iar
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate, conform
cerințelor legislației în vigoare și eronat au fost aplicate normele de drept material.
Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea
27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin
care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ruslan Cojocaru și Andrei Tankulevici împotriva
Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
S-a anulat certificatul nr.5776 din 28 decembrie 2017 cu radierea respectivei
înregistrări din Registrul de stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturilor
conexe.
În rest pretențiile lui Ruslan Cojocaru s-au respins ca neîntemeiate (f.d.54, 55-62,
vol.II).
Instanța de apel a concluzionat că procedura de înregistrare a operelor de artă plastică la
Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală s-a realizat cu încălcarea prevederilor
Regulamentului de înregistrare.
Referitor la pretenția reclamantului Ruslan Cojocaru și Andrei Takulevici cu privire la
anularea certificatului nr.5776 din 28 decembrie 2017 și radierea înregistrării respective din
Registrul de Stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturile conexe, instanța de
apel a stabilit că acțiunile Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală în procesul de
examinare a cererii și de înregistrare a operei de artă plastică depusă de către Ruslan
Cojocaru nu au fost realizate cu respectarea procedurii stabilite, conform Legii nr.139/2010
privind dreptul de autor și drepturile conexe și Regulamentului cu privire la înregistrarea
obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.89/2012.
7
În aceste condiții, instanța ierarhic inferioară a constatat că Certificatul nr.5776 din 28
decembrie 2017 este ilegal și urmează a fi anulat, ca fiind emisă cu încălcarea prevederilor
Legii nr.139/2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe și Regulamentului cu privire
la înregistrarea obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.89/2012.
În partea cerinței înaintate de către Cojocaru Ruslan referitor la constatarea inexistenței
rapoartelor juridice, instanța de apel a apreciat-o ca neîntemeiată și lipsită de consecutivitate
logică în condițiile în care pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că certificatul nr.5776
din 28 decembrie 2017 a fost emis cu abateri de la prevederile legale enunțate și prin urmare,
a fost anulat cu radierea respectivei înregistrări din Registrul de stat al obiectelor protejate
de dreptul de autor și drepturilor conexe.
În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat necesar de a casa hotărârea
contestată și a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea în contencios administrativ înaintată
de Ruslan Cojocaru și Tankulevici Andrei a fost admisă.
La 05 iulie 2022, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a depus recurs
nemotivat împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului; casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii
privind menținerea hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d.65, vol.II).
Totodată, a menționat că cererea de recurs motivată va fi întocmită după recepționarea
deciziei motivate a instanței de apel.
La 13 octombrie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,
într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Andrei
Tankulevici și Ruslan Cojocaru copia recursului depus de Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței
(f.d.68, vol.II).
Materialele dosarului atestă că, la 28 octombrie 2022, Andrei Tankulevici, reprezentat
de avocatul Boris Malachi, a prezentat referința la cererea de recurs depusă de Agenția de
Stat pentru Proprietate Intelectuală, prin care consideră recursul inadmisibil (f.d.71-73,
vol.II).
În susținerea referinței a indicat că, recursul nu întrunește nici minimul de motivare, iar
recursul motivat nu a fost depus.
Examinând recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când
motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut
la art.245 alin.(2).
Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
8
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de
Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă
se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios
administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora
procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să
îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul
de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie
prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei
perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul
de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii
termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul
zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau
a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii
termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.
Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură
încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.
Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de
procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale
stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării
acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept
de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,
cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a
căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se
stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la
proces conform art.96–114.
În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările
către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare
adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace
electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de
participantul la procedură.
Din actele cauzei cert rezultă că, la 09 iunie 2022 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
în ședință publică dispozitivul deciziei recurate (f.d.54, vol.II).
9
Actele cauzei nu atestă date când a fost expediat dispozitivul deciziei instanței de apel
în adresa participanților la proces, inclusiv recurentei Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală.
Materialele cauzei atestă că, la 06 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat
recurentei Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală copia deciziei integrale, prin
intermediul poștei electronice office@agepi.gov.md (f.d.64, vol.II), prin intermediul cărora
a fost expediată și recepționată corespondența pe parcursul examinării cauzei de către
instanța ierarhic inferioară.
Distinct se reține că, decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată
pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă
că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta
electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.
În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc.
Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta
electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte
cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va explica cauzele
care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate
primi e-mailuri.
În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa
electronică a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, lipsesc.
Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic
(decizia instanței de apel) se va considera momentul intrării acestuia în sistemul
informațional - adresa electronică: office@agepi.gov.md, indicat de destinatar.
Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.245
alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă
începând cu 07 septembrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării recurentei
Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a deciziei integrale a instanței de apel, și care
urma să expire la 06 octombrie 2022, inclusiv, zi de joi.
Cu toate aceste, în pofida obligațiilor sale procesuale, până la momentul examinării
admisibilității recursului, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală nu a depus recursul
motivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
opinează că, reieșind din caracterul devolutiv al recursului, noțiunea de „motivare a
recursului” în lato sensu presupune în sine arătarea unor critici, care sunt de natură să facă
vizibile netemeinicia hotărârilor contestate. Evidențierea în cererea de recurs a celor mai
mici critici de manifestare a dezacordului cu soluțiile pronunțate de instanțele ierarhic
inferioare, cu indicarea temeiurilor de netemeinicie a actelor judecătorești contestate, pe care
se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor pot fi privite în esență ca o motivare
în lato sensu a recursului.
10
La caz, recurenta nu a indicat nici o critică asupra soluției pronunțate de instanța
ierarhic inferioară, fapt ce nu poate duce la identificarea cererii de recurs depuse la 05 iulie
2022, ca un recurs motivat.
Astfel, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală începând cu 07 septembrie 2022
a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul motivat în
interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.
Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Agenția de Stat
pentru Proprietate Intelectuală trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja
dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea
actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea
recursului și prezentării motivării acestuia în conformitate cu art.245 din Codul
administrativ. Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la
art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.
Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și
să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege,
or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen
imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință
după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se datorează în
exclusivitate comportamentului pasiv al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală care
trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință
de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs
tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la
drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa
constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană,
în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune
administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac
[cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz
Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o
restricție ce guvernează accesul la justiție.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în
jurisprudența sa că, reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie
respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a
justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei
interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,
aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri
11
introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice
nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură
cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu
li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza
Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs
Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în
lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval
considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac,
totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor
juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat
că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de
acces la justiție.
În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală.
Conform art.230, 245 și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecători Iurie Bejenaru
Aliona Miron
12