3ra-373/22 — anularea actelor administrative

Dosar nr. 3ra-373/22 2-20022697-01-3ra-11042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Secrieru-Coșleț) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 08 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol și a recursului depus de Guvernul Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Popa împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoane terțe Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Mogol Natalia, cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s- au respins cererile de apel înaintate de Mogol Natalia și Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală cu menținerea hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 17 februarie 2020, Andrei Popa a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoane terțe Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (în continuare – AGEPI), Mogol Natalia, cu privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că a fost angajat în funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, în baza hotărârii Guvernului nr.365 din 30 martie 2016 (în vigoare din 01 aprilie 2016). În baza hotărârii Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018 (în vigoare din 28 decembrie 2018), Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a fost reorganizată prin transformare din „instituție publică” în „autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului”. La fel, conform hotărârii Guvernului nr.1247 din 2018, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a fost constituită ca succesor în drepturi și obligații al Instituției Publice „Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală”.

Iar, disponibilizarea personalului în legătură cu reorganizarea Instituției Publice „Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală” urma a fi efectuată în conformitate cu Codul muncii al Republicii Moldova, în cazul imposibilității 1 angajării acestora. Totodată, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală ar avea un director general și doi directori generali adjuncți. Prin dispoziția Guvernului nr. 93-d din 26 iulie 2019 (în vigoare din 27 iulie 2019), a fost dispusă eliberarea Lilianei Bolocan din funcția de director general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală din data de 29 iulie 2019, în baza cererii de demisie, totodată s-a dispus ca până la desemnarea directorului general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, atribuțiile acestuia să fie exercitate de Andrei Popa, director general adjunct al Agenției.

La 27 decembrie 2019, prin dispoziția Guvernului nr.350-d, a fost dispusă numirea lui Viorel Iustin în funcția de director general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, începând cu data de 02 ianuarie 2020. Corespunzător, la data de 02 ianuarie 2020 a încetat asigurarea de către reclamant a interimatului funcției de director general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, revenind în funcția ocupată anterior de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (responsabil de proprietatea industrială). Cu toate acestea, Guvernul a emis dispoziția nr. 5-d din 15 ianuarie 2020 (în vigoare din 17 ianuarie 2020), prin care s-a dispus preavizarea lui Andrei Popa, director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Preavizul a fost acordat cu o durată de 2 luni, termen care a început a curge de la data aducerii la cunoștința persoanei în cauză a prezentei dispoziții contra semnătură. În perioada de preaviz, persoanei în cauză i s-a acordă o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă. Dispoziția a intrat în vigoare la data publicării cu posibilitatea de a fi contestată în modul stabilit de Codul administrativ al Republicii Moldova. Reclamantul a apreciat dispoziția Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020, ca fiind un act administrativ ilegal și nemotivat, emis contrar legii, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune. În argumentarea poziției, a menționat că dispoziția Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020, este motivată în drept pe seama prevederilor legale, care conțin mai multe norme juridice, nefiind clară incidența lor, și anume art. XXVI din Legea nr.140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Astfel, conform, art. XXVI al Legii nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu modificările ulterioare, s-a modificat și s-a completat după cum urmează: articolul 6: la alineatul (1), cuvintele „instituție publică aflată ” s-a substituit cu cuvintele „autoritate administrativă centrală ”, iar în final se introduce textul: „Regulamentul privind organizarea și funcționarea AGEPI, precum și structura și efectivul-limită ale acesteia se aprobă de Guvern.” alineatul (3) are următorul cuprins: „Bugetul AGEPI se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/201”; articolul s- a completat cu alineatul (31) cu următorul cuprins: “(31) Metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate de AGEPI, nomenclatorul serviciilor și cuantumul tarifelor la serviciile prestate de către aceasta se aprobă de Guvern”.

La articolul 8, litera f) se abrogă. La articolul 9, litera e) se abrogă. Capitolele III, IV și V se abrogă.

2 În acest sens, reclamantul consideră că, la caz, lipsește motivarea în fapt a dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020 și consideră inexplicabil motivul emiterii actului administrativ contestat, or, după reorganizarea AGEPI, care a avut loc în data de 28 decembrie 2018, funcția ocupată de către subsemnat - director general adjunct, a fost păstrată și în noua structură conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), structura Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 1247 din 19 decembrie 2018) și organigrama Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), iar autoritatea administrativă Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală este succesorul de drepturi și obligații al Instituției Publice „Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală”, fiind incidente și garanțiile prevăzute de art.197/1 din Codul muncii.

De asemenea, a menționat că lipsește descrierea procedurii administrative care a stat la baza emiterii dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020, deși această procedură a avut loc tocmai în 2018 (conform Hotărârii Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), iar din 28 decembrie 2018 și până în prezent a exercitat funcția ocupată de Director general adjunct, această calitate fiind confirmată suplimentar și prin dispoziția Guvernului nr. 94-d din 26 iulie 2019. În susținerea poziției sale, a făcut referire la art.39, art.43, art.54 Constituția RM, art.10, art.17, art.20, art.21, art.30, art.31, art.118, art.120, art.124, art.137, art.163, art.39 și art.189 Cod administrativ.

Reclamantul a solicitat anularea în tot a dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020. Ulterior, la 14 mai 2020, Andrei Popa a depus în instanța de judecată acțiune împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoană terță Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea acțiunii date a indicat că Guvernul a emis Dispoziția nr. 5-d din 15 ianuarie 2020 (în vigoare din 17 ianuarie 2020), prin care s-a dispus preavizarea lui Andrei Popa, director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Preavizul a fost acordat cu o durată de 2 luni, termen care a început a curge de la data aducerii la cunoștința persoanei în cauză a dispoziției contra semnătură.

În perioada de preaviz persoanei în cauză, i s-a acordă o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă. Dispoziția a intrat în vigoare la data publicării cu posibilitatea de a fi contestată în modul stabilit de Codul administrativ al Republicii Moldova. Dispoziția Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020, reclamantul a contestat-o în instanța de judecată. Cu toate acestea, Guvernul a emis Dispoziția nr.81-d din 10 aprilie 2020 (în vigoare din 14 aprilie 2020), prin care s-a dispus eliberarea lui Andrei Popa din funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în prima zi imediat lucrătoare după data de 14 aprilie 2020, în legătură cu expirarea termenului de preavizare.

Reclamantul a indicat că dispoziția nr. 81-d din 10 aprilie 2020, i-a fost comunicată la data de 04 mai 2020. 3 Consideră că dispoziția nr. 81-d din 10 aprilie 2020 este un act administrativ ilegal și nemotivat, emis contrar legii, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune. A menționat că potrivit textului, dispoziția nr.81-d din 10 aprilie 2020 este motivată în drept pe seama prevederilor legale, statuate în art. XXVI din Legea nr.140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Astfel, conform, art. XXVI al Legii nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu modificările ulterioare, s-a modificat și s-a completat după cum urmează: articolul 6: la alineatul (1), cuvintele „instituție publică aflată ” s-a substituit cu cuvintele “autoritate administrativă centrală ”, iar în final se introduce textul: „Regulamentul privind organizarea și funcționarea AGEPI, precum și structura și efectivul-limită ale acesteia se aprobă de Guvern.” alineatul (3) are următorul cuprins: „Bugetul AGEPI se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/201”; articolul s- a completat cu alineatul (31) cu următorul cuprins: “(31) Metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate de AGEPI, nomenclatorul serviciilor și cuantumul tarifelor la serviciile prestate de către aceasta se aprobă de Guvern”.

La articolul 8, litera f) se abrogă. La articolul 9, litera e) se abrogă. Capitolele III, IV și V se abrogă. Reclamantul a invocat că actul administrativ contestat este motivat în drept pe seama mai multor prevederi legale, care conțin mai multe norme juridice contradictorii, nefiind clară incidența lor la caz, iar motivarea în fapt a Dispoziției Guvernului nr. 81-d din 10 aprilie 2020, lipsește.

De asemenea, a apreciat ca inexplicabil motivul emiterii actului administrativ contestat, or, după reorganizarea AGEPI, care a avut loc în data de 28 decembrie 2018, funcția ocupată de către subsemnat - director general adjunct, a fost păstrată și în noua structură conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), structura Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 1247 din 19 decembrie 2018) și organigrama Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), iar autoritatea administrativă Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală este succesorul de drepturi și obligații al Instituției Publice „Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală”, fiind incidente și garanțiile prevăzute de art.197/1 din Codul muncii.

Referitor la descrierea procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului administrativ contestat, a precizat că aceasta de asemenea lipsește. Ori, fiind un act administrativ defavorabil, Dispoziția Guvernului nr. 81-d din 10 aprilie 2020 nu conține nici o descriere a procedurii administrative care a stat la baza emiterii, deși această procedură a avut loc tocmai în 2018 (conform Hotărârii Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), iar din 28 decembrie 2018 și până în prezent, reclamantul a exercitat funcția ocupată de Director general adjunct, această calitate fiind confirmată și prin Dispoziția nr. 94-d din 26 iulie 2019. Consideră că toate acestea demonstrează faptul că, atât actul administrativ contestat, cât și procedura administrativă care a stat la baza acestuia, sunt absolut 4 ilegale, afectând drepturile fundamentale ale reclamantului de a participa la administrarea treburilor publice, cât și dreptul la muncă și la protecția muncii.

În susținerea poziției sale, a făcut referire reclamantul la art.39, art.43, art.54 Constituția RM, art.10, art.17, art.20, art.21, art.30, art.31, art.118, art.120, art.137, art.163, art.39 și art.189 cod administrativ și art.art.197/1, art.89 Codul muncii. A solicitat anularea în tot a Dispoziției Guvernului nr.81-d din 10 aprilie 2020 și restabilirea reclamantului Andrei Popa la locul de muncă. Prin încheierea protocolară din data de 30 octombrie 2020 (f.d.145 verso, vol.I) cauzele date au fost conexate într-un singur proces. Prin încheierea protocolară din 01 octombrie 2020 (f.d.98 verso, vol.I) în calitate de terță persoană a fost atrasă în proces Natalia Mogol.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Popa împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoane terțe Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Mogol Natalia, cu privire la anularea actelor administrative, a fost admisă. A fost anulată dispoziția Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020 cu privire la preavizarea lui Andrei Popa, director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și dispoziția Guvernului 81-d din 10 aprilie 2020 cu privire la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa. A fost obligat Guvernul Republicii Moldova să emită act administrativ prin care Andrei Popa să fie restabilit în funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 16 noiembrie 2020 Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a declarat apel împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2020, Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 18 noiembrie 2020, apel nemotivat a depus și Guvernul Republicii Moldova. Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel și de către Mogol Natalia la 23 noiembrie 2020. Reieșind din faptul că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat public la 13 noiembrie 2020, iar cererile de apel nemotivate au fost depuse la 16 noiembrie 2020, 18 noiembrie 2020 și respectiv 23 noiembrie 2020, rezultă că acestea au fost depuse în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

Referitor la termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, se denotă că hotărârea motivată a fost comunicată Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Guvernului la 19 ianuarie 2021, iar avizul de recepție a hotărârii integrale expediate în adresa Nataliei Mogol, la materialele cauzei lipsește, însă ultima are calitate de Director adjunct al Agenției. Mogol Natalia a prezentat motivarea apelului la 29 ianuarie 2021, iar Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală la 10 februarie 2021. În condițiile expuse, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Natalia Mogol au depus apel cu respectarea prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ. Cât privește apelul Guvernului Republicii Moldova, se reține că recepționând hotărârea motivată din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 15 ianuarie 2021, a depus motivarea apelului la 04 martie 2021 (f.d.

28-33,vol. II). Prin încheierea din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiției, în temeiul art. 236 alin. (2) 5 lit. e) Cod administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Guvernul Republicii Moldova, împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.35-38, 63-67, vol. II). Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile depuse de Mogol Natalia și de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și menținută hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În consolidarea soluției, s-a indicat că acțiunea reclamantului este una în obligare, or ultimul solicită anularea dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020 cu privire la preavizarea lui Andrei Popa director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și dispoziției Guvernului 81-d din 10 aprilie 2020 cu privire la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa, cu restabilirea în funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală. Reținând prevederile Legii cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, nr. 114 din 03 iulie 2014, după modificări conform Legii 140 în vigoare din data de 17.08.2018 și prevederile art. 88 din Codul Muncii, instanța de apel a stabilit că se implică două situații de aplicabilitate a articolului 88, lichidarea instituție ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.

În speță, nu se atestă nici una din situațiile descrise, ori conform modificărilor normelor citate supra, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nu a fost lichidată, iar numărul statelor de personal nu a fost redus, fiind păstrată în organigrama instituției la fel funcția unui director general și doi directori generali adjuncți după reorganizare. Completul judiciar a menționat că modificarea statelor de personal se efectuează în cazul majorării/micșorării efectivului, reorganizării, modificării actului normativ în baza căruia autoritatea își desfășoară activitatea, redistribuirea sarcinilor. Articolul 88 Codul muncii reglementează procedura de concediere în cazul lichidării unității, reducerii numărului sau a statelor de personal, dar nu se referă la modificarea statelor de personal (în funcționari publici).

Prin urmare, Andrei Popa, fiind numit în funcție de director general adjunct – în baza Hotărârii Guvernului nr. 365 din 30 martie 2016, până la modificările efectuate în Legea cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, nr. 114 din 03 iulie 2014 și Hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 1247 din 19 decembrie 2018, a continuat să dețină funcția de director general adjunct, timp de doi ani, iar în acest timp nu a fost emis nici un act administrativ contrariu. Totodată, instanța de apel a reținut că după reorganizarea Instituției Publice „Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală” în autoritate administrativă centrală subordonată Guvernului, nu s-a redus numărul și nici statele de personal, funcția reclamantului/intimat rămânând, schimbându-se doar statutul acesteia (în funcție publică).

Reieșind din aceste considerente, a apreciat că prevederile pct. 4 al Hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, nr. 1247 din 19 decembrie 2018, implică disponibilizare, în caz de imposibilitate de angajare. La caz, în situația reclamantului/intimat, nu s-a stabilit imposibilitatea angajării acestuia, acesta a acces în funcție de director general 6 adjunct după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1247 din 19 decembrie 2018, timp de doi ani, fără a se specifica că deține funcția dată cu statut anterior și/sau conform statutului după intrarea în vigoare a acesteia. La caz, au fost menționate și prevederile art.1971 alin. (1), (2), (7) Codul muncii, care indică faptul că, concedierea salariaților poate interveni, în asemenea cazuri, ca urmare a reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate.

Ceea ce în speță nu avut loc, numărul unităților funcției deținute de reclamant rămânând aceleași și statele la fel, fiind schimbat doar statutul - în funcționar public. În lumina celor expuse, instanța de apel a apreciat că, în privința reclamantului nu s-au respectat garanțiile prevăzute în norma legală, atât la emiterea actului administrativ ce prevede preavizarea reclamantului, cât și la emiterea dispoziției cu privire la eliberarea acestuia din funcție. Or dispoziția Guvernului nr. 81-d din 10 aprilie 2020 cu privire la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa, urmează că, Andrei Popa a fost eliberat din funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală în prima zi imediat lucrătoare după 14 aprilie 2020 în legătură cu expirarea termenului de preavizare (f.d.a.15).

Prin urmare, nerespectarea normelor legale implică și ilegalitatea de fond/materială a actelor administrative contestate. Într-o altă ordine de idei, instanța a reținut și existența ilegalității formale a actelor contestate în speță, prin prisma art.118 Cod administrativ. Or, art.31 Cod Administrativ, prevede că, actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate. Astfel, din analiza actelor administrative contestate la caz, a atestat lipsa elementului de motivare, acestea conținând o enumerare a prevederilor legale și soluția urmare a acesteia, dar o motivare faptică, enumerarea tuturor circumstanțelor de fapt ce au determinat emiterea actelor date, lipsește.

Completul judiciar a conchis că, prima instanță absolut întemeiat a hotărât asupra anulării dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020 cu privire la preavizarea lui Andrei Popa, director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și dispoziției Guvernului 81-d din data de 10 aprilie 2020 cu privire la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa, cu obligarea Guvernului Republicii Moldova să emită act administrativ prin care Andrei Popa să fie restabilit în funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

Sintetizând cele detaliate mai sus, statuând cu certitudine că argumentele părților apelante sunt neîntemeiate, iar hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, completul de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a decis de a respinge apelurile depuse de Natalia Mogol și Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și a menține hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 14 decembrie 2021, avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol a depus recurs nemotivat prin care a solicitat admiterea recursului cu casarea deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu Râșcani.

7 Totodată a menționat că a depus cererea nemotivată de recurs pentru a nu omite termenul de contestare, iar după comunicarea deciziei motivate va formula motivarea recursului în sensul art. 245 alin. (2) Cod administrativ. La 11 ianuarie 2022, cerere de recurs a depus Guvernul Republicii Moldov. În motivarea cererii a indicat că hotărârea și decizia judecătorească menționată sunt neîntemeiate, emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și neelucidarea circumstanțelor importante pricinii, astfel, fiind pasibilă casării. A subliniat că intimatul nu a fost numit într-o funcție publică, sau funcție de demnitate publică. Or, la data de 30 martie 2016, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală era o instituție publică din subordinea Guvernului, respectiv, angajații acesteia nu dețineau statutul de funcționar public sau demnitar public, iar raporturile de muncă cu angajații Agenției erau reglementate de prevederile Codului muncii.

Ulterior, prin intermediul Legii nr. 140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, au fost operate anumite modificări la Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în contextul reformei administrației publice centrale. Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 1247/2018 a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, efectivul-limită și noua structură a acesteia. Astfel, prin intermediul actelor normative menționate supra, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a fost reorganizată prin transformare, din instituție publică din subordinea Guvernului în autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, respectiv, anumite funcții din cadrul Agenției au devenit funcții publice, printre care se regăsește și funcția anterior deținută de către reclamant.

A învederat prevederile pct.9 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1247/2018, care statuează că, „Directorul general este asistat de doi directori generali adjuncți, numiți în funcție publică și eliberați sau destituiți din funcție publică de Guvern, în condițiile actelor normative, care se subordonează nemijlocit directorului general”. În contextul normelor legale menționate, consideră că funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, deținută anterior de intimat a fost lichidată, fiind instituită o nouă funcție publică de conducere.

În această ordine de idei, a menționat că potrivit art.28 din Legea nr.l58/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, „ocuparea funcției publice vacante sau temporar vacante se face prin: a) concurs; b) promovare; c) transfer; d) detașare; e) asigurare a interimatului funcției publice de conducere. ” Totodată, la data eliberării din funcție a intimatului erau în vigoare prevederile art.8 alin.(3) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care stabilea că: „Ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior vacante se face prin concurs.

A notat că, în raport cu intimatul Andrei Popa nu a fost aprobat niciun act administrativ în temeiul art.8 alin.(3) și/sau art.28 din legea prenotată, respectiv, acesta nu a ocupat vreodată funcția publică de conducere de nivel superior de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar funcția pe care a deținut-o a fost lichidată. 8 Susține că Guvernul împreună cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, au fost obligate să inițieze procedura de încetare a raporturilor de serviciu cu persoanele a căror funcții nu se mai regăseau în statele de personal ale Agenției, întru respectarea prevederilor legale operate prin Legea nr. 140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și Hotărârea Guvernului nr. 1247/2018 privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Cu referire la mențiunea instanței despre lipsa respectării garanției pentru intimat în sensul propunerii unui alt loc de muncă, a indicat că prin scrisoarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.737 din 06 aprilie 2020, Cancelaria de Stat, Agenția i-a propus lui Andrei Popa posibilitatea de a ocupa funcția de șef al Cabinetului Directorului, aceasta fiind refuzată verbal de către intimat, fără a se face referire la timpul necesar de analizare a acestei oferte. Totodată, constatarea instanței de judecată privind lipsa elementului de motivarea a actelor administrative contestate, o consideră eronată, or, în acord cu alin. (4) lit. c) art. 118 Cod Administrativ al Republicii Moldova, legiuitorul a admis că, în anumite situații specifice, motivarea actului administrativ nu este necesară și oportună.

Solicită admiterea cereri de recurs, casarea deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu Râșcani, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 noiembrie 2021 (f.d.111,112-135, vol.II). La 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Guvernului Republicii Moldova i-a fost expediată copia dispozitivului deciziei. La 11 ianuarie 2022, Guvernul a depus recurs nemotivat (f.d.141-142, vol.II). Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurent la 17 martie 2022 (f.d.145, vol.II), iar la 15 aprilie 2022, Guvernul a depus motivarea recursului (f.d.150-154, vol.II). Astfel, recursul depus la 11 ianuarie 2022 și motivarea recursului depusă la 15 aprilie 2022 sunt în termen.

La 14 aprilie 2022 și respectiv 18 aprilie 2022, în adresa intimatului, a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Nataliei Molog au fost expediate copiile recursurilor nemotivate și motivarea recursului depusă de Guvern, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor (f.d.149,155, vol.II). 9 La 12 mai 2022, de către avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Molog a fost depusă referință prin care a solicitat admiterea cererii de recurs cu casarea actelor judecătorești contestate și pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii. În argumentarea solicitărilor au fost reiterate argumentele expuse anterior, la examinarea cauzei în fond și apel.

A menționat că, reclamantul-intimat a cunoscut despre declanșarea concursului pentru ocuparea funcției publice de Director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar în virtutea exercitării temporare a atribuțiilor funcției de director general al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a avut o participare esențială în procedura de desfășurare a acestui concurs. Nici una dintre instanțele de judecată nu a reținut în speță faptul că Andrei Popa nu a contestat declanșarea procedurilor de concurs pentru ocuparea funcțiilor publice de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, acesta nu a cerut suspendarea procedurilor respective în legătură cu pretinsa ocupare de către el a unei dintre aceste funcții scoase la concurs, precum nici nu a depus dosarul personal pentru participarea la concursul respectiv.

Examinând recursul depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol și recursul depus de Guvernul Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei și argumentelor din referință, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Referitor la recursul depus de Guvernul Republicii Moldova, instanța de recurs reține că temeiurile de inadmisibilitate stipulate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, nu poartă un caracter exhaustiv și respectiv, în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate. Din recursul depus la 11 ianuarie 2022, se denotă că Guvernul Republicii Moldova își manifestă dezacordul cu decizia instanței de apel, prin care au fost respinse apelurile depuse de Mogol Natalia și de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și menținută hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că apelul depus de Guvernul Republicii Moldova nu a fost admis spre examinare, fiind declarat inadmisibil prin încheierea din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții 10 Supreme de Justiției, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Guvernul Republicii Moldova, împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.35-38, 63-67, vol. II). În acest sens, instanța de recurs ține să reafirme principiul, potrivit căruia nu pot fi atacate cu recurs hotărârile, în privința cărora persoanele îndreptățite nu au folosit calea de atac, prevăzută de lege, la caz apelul, or apelul depus de Guvernul Republicii Moldova nu a fost examinat în fond.

Judecarea recursului are în vedere exclusiv aspectele de nelegalitate ale deciziei recurate, iar invocarea omisso medio a unor motive, nepropuse în apel, nu este permisă. Întrucât motivele de recurs invocate nu au fost supuse dezbaterii și unei analize proprii de instanța de apel, la analiza motivelor invocate în fața instanțelor de fond nu se poate trece. Reieșind din principiu non omisso medio, examinarea unui recurs, cu răsturnarea ierarhiei și ordinii căilor de atac, poate fi aplicată doar în cazurile expres stabilite de legislație, care nu se identifică în speță. Respectiv Guvernul Republicii Moldova nu și-a exercitat în modul stabilit de lege dreptul de apel în privința hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar prin decizia instanței de apel contestată cu recurs, nu i- a fost înrăutățită situația.

În circumstanțele descrise, se conchide că, Guvernul Republicii Moldova, contrar prevederilor art. 231 alin. (1) din Codul administrativ a declarat recurs fără a folosi calea de apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac. Ținând cont de cele relatate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Guvernul Republicii Moldova, inadmisibil. Referitor la recursul depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol, instanța reține că potrivit art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. 11 Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termeni, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Iar, reieșind din prevederile art. 100 din Codul administrativ, înscrisul poate fi transmis persoanei care urmează să fie notificată în orice loc unde este întâlnită. Din actele cauzei cert rezultă că, la 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, dispozitivul deciziei (f.d.111, vol.II). Actele cauzei atestă că, la 16 decembrie 2021, copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului Angela Popil, reprezentant al Nataliei Molog (f.d. 136, vol.II). La 14 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatului Angela Popil, în interesele Nataliei Molog, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.138-144, vol.II).

Deși, la materialele cauzei nu se regăsește dovada din care ar rezulta data notificării deciziei motivate recurentului Natalia Molog, totuși la dosar este anexat avizul prin care se confirmă că Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a recepționat decizia motivată la 17 martie 2022, iar Natalia Molog deține funcția de director adjunct al Agenției, respectiv în virtutea funcției deținute în cadrul Agenției, îi este cunoscut faptului redactării deciziei integrale. Mai mult ca atât, la 18 aprilie 2022, în adresa Nataliei Molog și avocatului Angela Popil a fost expediată motivarea recursului depusă de Guvern, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.149,155, vol.II).

Notificarea a fost 12 recepționată de avocatul Angela Popil la 24 aprilie 2022(f.d.160, vol.II), iar de Natalia Molog la 03 mai 2022 (f.d.163, vol.II). La 12 mai 2022, avocatul Angela Popil, prin intermediul poștei electronice, a depus referință la recursul depus de Guvern. Reieșind din interconexiunea dintre depunerea de către recurent a recursului motivat și redactarea deciziei integrale, prevăzută de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, rezultă cert că atât recurenta cât și reprezentantul acesteia cunoșteau despre faptul că este întocmită decizia motivată. Totodată, decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe portalul instanțelor de judecată la 09 martie 2022, fiind accesibilă publicului și participanților la proces.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Natalia Molog, fiind familiarizată cu cauza dedusă judecății și depunând recurs nemotivat, urma de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Buna-credință prezumă printre altele că partea, este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele prevăzute de lege. Or, în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Reieșind din cele constatate, prin prisma garanțiilor de asigurarea a dreptului la un proces echitabil, instanța de recurs apreciază că recurenta nu a prezentat motivarea recursului în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. Mai mult, motivarea recursului nu a fost depusă nici până în prezent, 08 iunie 2022, data examinării admisibilității prezentelor recursuri. Remarcabil este și faptul că la 12 mai 2022, avocatul Angela Popil a depus referință la recursul depus de Guvern în care a prezentat poziția argumentată referitor la soluția instanței de apel, solicitând admiterea recursului depus de Guvernul Republicii Moldova. Respectiv, recurentul Natalia Molog a omis termenul-limită de prezentare a motivării recursului.

De altfel, Natalia Molog a dispus de un termen rezonabil de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul motivat până la data examinării problemei admisibilității acestuia. Or, fiind cel interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului și prezentării motivării acestuia în conformitate cu art. 245 din Codul administrativ. Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

13 În atare circumstanțe, declararea recursului depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Molog, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursul depus de Guvernul Republicii Moldova și recursul depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Guvernul Republicii Moldova și recursul depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 14