3ra-373/22 — anularea actelor administrative

3ra-373/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-373/22

2-20022697-01-3ra-11042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Secrieru-Coșleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Angela Popil, în

interesele Nataliei Mogol și a recursului depus de Guvernul Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrei Popa împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoane terțe Agenția

de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Mogol Natalia, cu privire la anularea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

au respins cererile de apel înaintate de Mogol Natalia și Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală cu menținerea hotărârii din 13 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 17 februarie 2020, Andrei Popa a depus cerere de chemare în judecată în

contencios administrativ împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoane terțe

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (în continuare – AGEPI), Mogol

Natalia, cu privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că a fost angajat în funcția de director general

adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, în baza hotărârii

Guvernului nr.365 din 30 martie 2016 (în vigoare din 01 aprilie 2016).

În baza hotărârii Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018 (în vigoare din 28

decembrie 2018), Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a fost reorganizată

prin transformare din „instituție publică” în „autoritate administrativă centrală din

subordinea Guvernului”.

La fel, conform hotărârii Guvernului nr.1247 din 2018, Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală a fost constituită ca succesor în drepturi și obligații al

Instituției Publice „Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală”. Iar,

disponibilizarea personalului în legătură cu reorganizarea Instituției Publice

„Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală” urma a fi efectuată în

conformitate cu Codul muncii al Republicii Moldova, în cazul imposibilității

1

angajării acestora. Totodată, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală ar avea

un director general și doi directori generali adjuncți.

Prin dispoziția Guvernului nr. 93-d din 26 iulie 2019 (în vigoare din 27 iulie

2019), a fost dispusă eliberarea Lilianei Bolocan din funcția de director general al

Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală din data de 29 iulie 2019, în baza

cererii de demisie, totodată s-a dispus ca până la desemnarea directorului general al

Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, atribuțiile acestuia să fie exercitate

de Andrei Popa, director general adjunct al Agenției.

La 27 decembrie 2019, prin dispoziția Guvernului nr.350-d, a fost dispusă

numirea lui Viorel Iustin în funcția de director general al Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală, începând cu data de 02 ianuarie 2020. Corespunzător, la

data de 02 ianuarie 2020 a încetat asigurarea de către reclamant a interimatului

funcției de director general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală,

revenind în funcția ocupată anterior de director general adjunct al Agenției de Stat

pentru Proprietate Intelectuală (responsabil de proprietatea industrială).

Cu toate acestea, Guvernul a emis dispoziția nr. 5-d din 15 ianuarie 2020 (în

vigoare din 17 ianuarie 2020), prin care s-a dispus preavizarea lui Andrei Popa,

director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Preavizul a fost acordat cu o durată de 2 luni, termen care a început a curge de la

data aducerii la cunoștința persoanei în cauză a prezentei dispoziții contra

semnătură. În perioada de preaviz, persoanei în cauză i s-a acordă o zi lucrătoare pe

săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă.

Dispoziția a intrat în vigoare la data publicării cu posibilitatea de a fi contestată în

modul stabilit de Codul administrativ al Republicii Moldova.

Reclamantul a apreciat dispoziția Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020, ca

fiind un act administrativ ilegal și nemotivat, emis contrar legii, motiv pentru care a

formulat prezenta acțiune.

În argumentarea poziției, a menționat că dispoziția Guvernului nr.5-d din 15

ianuarie 2020, este motivată în drept pe seama prevederilor legale, care conțin mai

multe norme juridice, nefiind clară incidența lor, și anume art. XXVI din Legea

nr.140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Astfel, conform, art. XXVI al Legii nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, cu modificările ulterioare, s-a modificat și s-a

completat după cum urmează: articolul 6: la alineatul (1), cuvintele „instituție

publică aflată ” s-a substituit cu cuvintele „autoritate administrativă centrală ”, iar în

final se introduce textul: „Regulamentul privind organizarea și funcționarea AGEPI,

precum și structura și efectivul-limită ale acesteia se aprobă de Guvern.” alineatul

(3) are următorul cuprins: „Bugetul AGEPI se elaborează, se aprobă și se

administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/201”; articolul s-

a completat cu alineatul (31) cu următorul cuprins: “(31) Metodologia de calculare a

tarifelor pentru serviciile prestate de AGEPI, nomenclatorul serviciilor și cuantumul

tarifelor la serviciile prestate de către aceasta se aprobă de Guvern”. La articolul 8,

litera f) se abrogă. La articolul 9, litera e) se abrogă. Capitolele III, IV și V se

abrogă.

2

În acest sens, reclamantul consideră că, la caz, lipsește motivarea în fapt a

dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020 și consideră inexplicabil motivul

emiterii actului administrativ contestat, or, după reorganizarea AGEPI, care a avut

loc în data de 28 decembrie 2018, funcția ocupată de către subsemnat - director

general adjunct, a fost păstrată și în noua structură conform Regulamentului privind

organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa

nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), structura Agenției de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 1247

din 19 decembrie 2018) și organigrama Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală (anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018),

iar autoritatea administrativă Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală este

succesorul de drepturi și obligații al Instituției Publice „Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală”, fiind incidente și garanțiile prevăzute de art.197/1 din

Codul muncii.

De asemenea, a menționat că lipsește descrierea procedurii administrative care

a stat la baza emiterii dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020, deși

această procedură a avut loc tocmai în 2018 (conform Hotărârii Guvernului nr.1247

din 19 decembrie 2018), iar din 28 decembrie 2018 și până în prezent a exercitat

funcția ocupată de Director general adjunct, această calitate fiind confirmată

suplimentar și prin dispoziția Guvernului nr. 94-d din 26 iulie 2019.

În susținerea poziției sale, a făcut referire la art.39, art.43, art.54 Constituția

RM, art.10, art.17, art.20, art.21, art.30, art.31, art.118, art.120, art.124, art.137,

art.163, art.39 și art.189 Cod administrativ.

Reclamantul a solicitat anularea în tot a dispoziției Guvernului nr.5-d din 15

ianuarie 2020.

Ulterior, la 14 mai 2020, Andrei Popa a depus în instanța de judecată acțiune

împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoană terță Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală, cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii date a indicat că Guvernul a emis Dispoziția nr. 5-d din

15 ianuarie 2020 (în vigoare din 17 ianuarie 2020), prin care s-a dispus preavizarea

lui Andrei Popa, director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală. Preavizul a fost acordat cu o durată de 2 luni, termen care a început a

curge de la data aducerii la cunoștința persoanei în cauză a dispoziției contra

semnătură. În perioada de preaviz persoanei în cauză, i s-a acordă o zi lucrătoare pe

săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă.

Dispoziția a intrat în vigoare la data publicării cu posibilitatea de a fi contestată în

modul stabilit de Codul administrativ al Republicii Moldova.

Dispoziția Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020, reclamantul a contestat-o în

instanța de judecată.

Cu toate acestea, Guvernul a emis Dispoziția nr.81-d din 10 aprilie 2020 (în

vigoare din 14 aprilie 2020), prin care s-a dispus eliberarea lui Andrei Popa din

funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală în prima zi imediat lucrătoare după data de 14 aprilie 2020, în legătură

cu expirarea termenului de preavizare.

Reclamantul a indicat că dispoziția nr. 81-d din 10 aprilie 2020, i-a fost

comunicată la data de 04 mai 2020.

3

Consideră că dispoziția nr. 81-d din 10 aprilie 2020 este un act administrativ

ilegal și nemotivat, emis contrar legii, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.

A menționat că potrivit textului, dispoziția nr.81-d din 10 aprilie 2020 este

motivată în drept pe seama prevederilor legale, statuate în art. XXVI din Legea

nr.140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Astfel, conform, art. XXVI al Legii nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, cu modificările ulterioare, s-a modificat și s-a

completat după cum urmează: articolul 6: la alineatul (1), cuvintele „instituție

publică aflată ” s-a substituit cu cuvintele “autoritate administrativă centrală ”, iar în

final se introduce textul: „Regulamentul privind organizarea și funcționarea AGEPI,

precum și structura și efectivul-limită ale acesteia se aprobă de Guvern.” alineatul

(3) are următorul cuprins: „Bugetul AGEPI se elaborează, se aprobă și se

administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/201”; articolul s-

a completat cu alineatul (31) cu următorul cuprins: “(31) Metodologia de calculare a

tarifelor pentru serviciile prestate de AGEPI, nomenclatorul serviciilor și cuantumul

tarifelor la serviciile prestate de către aceasta se aprobă de Guvern”. La articolul 8,

litera f) se abrogă. La articolul 9, litera e) se abrogă. Capitolele III, IV și V se

abrogă.

Reclamantul a invocat că actul administrativ contestat este motivat în drept pe

seama mai multor prevederi legale, care conțin mai multe norme juridice

contradictorii, nefiind clară incidența lor la caz, iar motivarea în fapt a Dispoziției

Guvernului nr. 81-d din 10 aprilie 2020, lipsește.

De asemenea, a apreciat ca inexplicabil motivul emiterii actului administrativ

contestat, or, după reorganizarea AGEPI, care a avut loc în data de 28 decembrie

2018, funcția ocupată de către subsemnat - director general adjunct, a fost păstrată și

în noua structură conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (anexa nr.1 la Hotărârea

Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), structura Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală (anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 1247 din 19

decembrie 2018) și organigrama Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

(anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.1247 din 19 decembrie 2018), iar autoritatea

administrativă Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală este succesorul de

drepturi și obligații al Instituției Publice „Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală”, fiind incidente și garanțiile prevăzute de art.197/1 din Codul muncii.

Referitor la descrierea procedurii administrative care a stat la baza emiterii

actului administrativ contestat, a precizat că aceasta de asemenea lipsește. Ori, fiind

un act administrativ defavorabil, Dispoziția Guvernului nr. 81-d din 10 aprilie 2020

nu conține nici o descriere a procedurii administrative care a stat la baza emiterii,

deși această procedură a avut loc tocmai în 2018 (conform Hotărârii Guvernului

nr.1247 din 19 decembrie 2018), iar din 28 decembrie 2018 și până în prezent,

reclamantul a exercitat funcția ocupată de Director general adjunct, această calitate

fiind confirmată și prin Dispoziția nr. 94-d din 26 iulie 2019.

Consideră că toate acestea demonstrează faptul că, atât actul administrativ

contestat, cât și procedura administrativă care a stat la baza acestuia, sunt absolut

4

ilegale, afectând drepturile fundamentale ale reclamantului de a participa la

administrarea treburilor publice, cât și dreptul la muncă și la protecția muncii.

În susținerea poziției sale, a făcut referire reclamantul la art.39, art.43, art.54

Constituția RM, art.10, art.17, art.20, art.21, art.30, art.31, art.118, art.120, art.137,

art.163, art.39 și art.189 cod administrativ și art.art.197/1, art.89 Codul muncii.

A solicitat anularea în tot a Dispoziției Guvernului nr.81-d din 10 aprilie 2020

și restabilirea reclamantului Andrei Popa la locul de muncă.

Prin încheierea protocolară din data de 30 octombrie 2020 (f.d.145 verso, vol.I)

cauzele date au fost conexate într-un singur proces.

Prin încheierea protocolară din 01 octombrie 2020 (f.d.98 verso, vol.I) în

calitate de terță persoană a fost atrasă în proces Natalia Mogol.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Popa împotriva

Guvernului Republicii Moldova, persoane terțe Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală și Mogol Natalia, cu privire la anularea actelor administrative, a fost

admisă. A fost anulată dispoziția Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020 cu privire

la preavizarea lui Andrei Popa, director general adjunct al Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală și dispoziția Guvernului 81-d din 10 aprilie 2020 cu privire

la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa. A fost obligat Guvernul Republicii

Moldova să emită act administrativ prin care Andrei Popa să fie restabilit în funcția

de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 16 noiembrie 2020 Agenția

de Stat pentru Proprietate Intelectuală a declarat apel împotriva hotărârii din 13

noiembrie 2020, Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 18 noiembrie 2020, apel nemotivat a depus și Guvernul Republicii

Moldova.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel și de către Mogol Natalia

la 23 noiembrie 2020.

Reieșind din faptul că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat public la 13

noiembrie 2020, iar cererile de apel nemotivate au fost depuse la 16 noiembrie 2020,

18 noiembrie 2020 și respectiv 23 noiembrie 2020, rezultă că acestea au fost depuse

în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

Referitor la termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, se denotă

că hotărârea motivată a fost comunicată Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală și Guvernului la 19 ianuarie 2021, iar avizul de recepție a hotărârii

integrale expediate în adresa Nataliei Mogol, la materialele cauzei lipsește, însă

ultima are calitate de Director adjunct al Agenției.

Mogol Natalia a prezentat motivarea apelului la 29 ianuarie 2021, iar Agenția

de Stat pentru Proprietate Intelectuală la 10 februarie 2021.

În condițiile expuse, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Natalia

Mogol au depus apel cu respectarea prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Cât privește apelul Guvernului Republicii Moldova, se reține că recepționând

hotărârea motivată din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la

15 ianuarie 2021, a depus motivarea apelului la 04 martie 2021 (f.d. 28-33,vol. II).

Prin încheierea din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin

decizia din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiției, în temeiul art. 236 alin. (2)

5

lit. e) Cod administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Guvernul

Republicii Moldova, împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.35-38, 63-67, vol. II).

Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile depuse de Mogol Natalia și de Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală și menținută hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

În consolidarea soluției, s-a indicat că acțiunea reclamantului este una în

obligare, or ultimul solicită anularea dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie

2020 cu privire la preavizarea lui Andrei Popa director general adjunct al Agenției

de Stat pentru Proprietate Intelectuală și dispoziției Guvernului 81-d din 10 aprilie

2020 cu privire la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa, cu restabilirea în funcția

de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

Reținând prevederile Legii cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, nr. 114 din 03 iulie 2014, după modificări conform Legii 140 în

vigoare din data de 17.08.2018 și prevederile art. 88 din Codul Muncii, instanța de

apel a stabilit că se implică două situații de aplicabilitate a articolului 88, lichidarea

instituție ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. În speță,

nu se atestă nici una din situațiile descrise, ori conform modificărilor normelor citate

supra, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nu a fost lichidată, iar

numărul statelor de personal nu a fost redus, fiind păstrată în organigrama instituției

la fel funcția unui director general și doi directori generali adjuncți după

reorganizare.

Completul judiciar a menționat că modificarea statelor de personal se

efectuează în cazul majorării/micșorării efectivului, reorganizării, modificării actului

normativ în baza căruia autoritatea își desfășoară activitatea, redistribuirea

sarcinilor. Articolul 88 Codul muncii reglementează procedura de concediere în

cazul lichidării unității, reducerii numărului sau a statelor de personal, dar nu se

referă la modificarea statelor de personal (în funcționari publici). Prin urmare,

Andrei Popa, fiind numit în funcție de director general adjunct – în baza Hotărârii

Guvernului nr. 365 din 30 martie 2016, până la modificările efectuate în Legea cu

privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, nr. 114 din 03 iulie 2014

și Hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală nr. 1247 din 19 decembrie 2018, a continuat să dețină

funcția de director general adjunct, timp de doi ani, iar în acest timp nu a fost emis

nici un act administrativ contrariu.

Totodată, instanța de apel a reținut că după reorganizarea Instituției Publice

„Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală” în autoritate administrativă

centrală subordonată Guvernului, nu s-a redus numărul și nici statele de personal,

funcția reclamantului/intimat rămânând, schimbându-se doar statutul acesteia (în

funcție publică).

Reieșind din aceste considerente, a apreciat că prevederile pct. 4 al Hotărârii

Guvernului privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, nr. 1247 din 19 decembrie 2018, implică disponibilizare, în caz de

imposibilitate de angajare. La caz, în situația reclamantului/intimat, nu s-a stabilit

imposibilitatea angajării acestuia, acesta a acces în funcție de director general

6

adjunct după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1247 din 19 decembrie

2018, timp de doi ani, fără a se specifica că deține funcția dată cu statut anterior

și/sau conform statutului după intrarea în vigoare a acesteia.

La caz, au fost menționate și prevederile art.1971 alin. (1), (2), (7) Codul

muncii, care indică faptul că, concedierea salariaților poate interveni, în asemenea

cazuri, ca urmare a reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate. Ceea

ce în speță nu avut loc, numărul unităților funcției deținute de reclamant rămânând

aceleași și statele la fel, fiind schimbat doar statutul - în funcționar public.

În lumina celor expuse, instanța de apel a apreciat că, în privința reclamantului

nu s-au respectat garanțiile prevăzute în norma legală, atât la emiterea actului

administrativ ce prevede preavizarea reclamantului, cât și la emiterea dispoziției cu

privire la eliberarea acestuia din funcție. Or dispoziția Guvernului nr. 81-d din 10

aprilie 2020 cu privire la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa, urmează că,

Andrei Popa a fost eliberat din funcția de director general adjunct al Agenției de Stat

pentru Proprietate Intelectuală în prima zi imediat lucrătoare după 14 aprilie 2020 în

legătură cu expirarea termenului de preavizare (f.d.a.15).

Prin urmare, nerespectarea normelor legale implică și ilegalitatea de

fond/materială a actelor administrative contestate.

Într-o altă ordine de idei, instanța a reținut și existența ilegalității formale a

actelor contestate în speță, prin prisma art.118 Cod administrativ. Or, art.31 Cod

Administrativ, prevede că, actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate.

Astfel, din analiza actelor administrative contestate la caz, a atestat lipsa

elementului de motivare, acestea conținând o enumerare a prevederilor legale și

soluția urmare a acesteia, dar o motivare faptică, enumerarea tuturor circumstanțelor

de fapt ce au determinat emiterea actelor date, lipsește.

Completul judiciar a conchis că, prima instanță absolut întemeiat a hotărât

asupra anulării dispoziției Guvernului nr.5-d din 15 ianuarie 2020 cu privire la

preavizarea lui Andrei Popa, director general adjunct al Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală și dispoziției Guvernului 81-d din data de 10 aprilie 2020 cu

privire la eliberarea din funcție a lui Andrei Popa, cu obligarea Guvernului

Republicii Moldova să emită act administrativ prin care Andrei Popa să fie restabilit

în funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală.

Sintetizând cele detaliate mai sus, statuând cu certitudine că argumentele

părților apelante sunt neîntemeiate, iar hotărârea instanței de fond este legală și

întemeiată, completul de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a decis

de a respinge apelurile depuse de Natalia Mogol și Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală și a menține hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

La 14 decembrie 2021, avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol a

depus recurs nemotivat prin care a solicitat admiterea recursului cu casarea deciziei

din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 13 noiembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediu Râșcani.

7

Totodată a menționat că a depus cererea nemotivată de recurs pentru a nu

omite termenul de contestare, iar după comunicarea deciziei motivate va formula

motivarea recursului în sensul art. 245 alin. (2) Cod administrativ.

La 11 ianuarie 2022, cerere de recurs a depus Guvernul Republicii Moldov.

În motivarea cererii a indicat că hotărârea și decizia judecătorească menționată

sunt neîntemeiate, emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și

neelucidarea circumstanțelor importante pricinii, astfel, fiind pasibilă casării.

A subliniat că intimatul nu a fost numit într-o funcție publică, sau funcție de

demnitate publică. Or, la data de 30 martie 2016, Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală era o instituție publică din subordinea Guvernului, respectiv, angajații

acesteia nu dețineau statutul de funcționar public sau demnitar public, iar raporturile

de muncă cu angajații Agenției erau reglementate de prevederile Codului muncii.

Ulterior, prin intermediul Legii nr. 140/2018 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative, au fost operate anumite modificări la Legea nr.114/2014 cu privire

la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în contextul reformei

administrației publice centrale. Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 1247/2018 a

fost aprobat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, efectivul-limită și noua structură a acesteia.

Astfel, prin intermediul actelor normative menționate supra, Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală a fost reorganizată prin transformare, din instituție

publică din subordinea Guvernului în autoritate administrativă centrală din

subordinea Guvernului, respectiv, anumite funcții din cadrul Agenției au devenit

funcții publice, printre care se regăsește și funcția anterior deținută de către

reclamant.

A învederat prevederile pct.9 din Regulamentul privind organizarea și

funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1247/2018, care statuează că, „Directorul general este

asistat de doi directori generali adjuncți, numiți în funcție publică și eliberați sau

destituiți din funcție publică de Guvern, în condițiile actelor normative, care se

subordonează nemijlocit directorului general”.

În contextul normelor legale menționate, consideră că funcția de director

general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, deținută anterior

de intimat a fost lichidată, fiind instituită o nouă funcție publică de conducere.

În această ordine de idei, a menționat că potrivit art.28 din Legea nr.l58/2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, „ocuparea funcției

publice vacante sau temporar vacante se face prin: a) concurs; b) promovare; c)

transfer; d) detașare; e) asigurare a interimatului funcției publice de conducere. ”

Totodată, la data eliberării din funcție a intimatului erau în vigoare prevederile

art.8 alin.(3) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, care stabilea că: „Ocuparea funcției publice de conducere de

nivel superior vacante se face prin concurs.

A notat că, în raport cu intimatul Andrei Popa nu a fost aprobat niciun act

administrativ în temeiul art.8 alin.(3) și/sau art.28 din legea prenotată, respectiv,

acesta nu a ocupat vreodată funcția publică de conducere de nivel superior de

director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar

funcția pe care a deținut-o a fost lichidată.

8

Susține că Guvernul împreună cu Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, au fost obligate să inițieze procedura de încetare a raporturilor de

serviciu cu persoanele a căror funcții nu se mai regăseau în statele de personal ale

Agenției, întru respectarea prevederilor legale operate prin Legea nr. 140/2018

pentru modificarea și completarea unor acte legislative și Hotărârea Guvernului nr.

1247/2018 privind organizarea și funcționarea Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală.

Cu referire la mențiunea instanței despre lipsa respectării garanției pentru

intimat în sensul propunerii unui alt loc de muncă, a indicat că prin scrisoarea

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.737 din 06 aprilie 2020,

Cancelaria de Stat, Agenția i-a propus lui Andrei Popa posibilitatea de a ocupa

funcția de șef al Cabinetului Directorului, aceasta fiind refuzată verbal de către

intimat, fără a se face referire la timpul necesar de analizare a acestei oferte.

Totodată, constatarea instanței de judecată privind lipsa elementului de

motivarea a actelor administrative contestate, o consideră eronată, or, în acord cu

alin. (4) lit. c) art. 118 Cod Administrativ al Republicii Moldova, legiuitorul a admis

că, în anumite situații specifice, motivarea actului administrativ nu este necesară și

oportună.

Solicită admiterea cereri de recurs, casarea deciziei din 23 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediu Râșcani, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 noiembrie 2021

(f.d.111,112-135, vol.II).

La 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Guvernului

Republicii Moldova i-a fost expediată copia dispozitivului deciziei.

La 11 ianuarie 2022, Guvernul a depus recurs nemotivat (f.d.141-142, vol.II).

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurent la 17

martie 2022 (f.d.145, vol.II), iar la 15 aprilie 2022, Guvernul a depus motivarea

recursului (f.d.150-154, vol.II).

Astfel, recursul depus la 11 ianuarie 2022 și motivarea recursului depusă la 15

aprilie 2022 sunt în termen.

La 14 aprilie 2022 și respectiv 18 aprilie 2022, în adresa intimatului, a Agenției

de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Nataliei Molog au fost expediate copiile

recursurilor nemotivate și motivarea recursului depusă de Guvern, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referințelor (f.d.149,155, vol.II).

9

La 12 mai 2022, de către avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei Molog a

fost depusă referință prin care a solicitat admiterea cererii de recurs cu casarea

actelor judecătorești contestate și pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea

acțiunii.

În argumentarea solicitărilor au fost reiterate argumentele expuse anterior, la

examinarea cauzei în fond și apel.

A menționat că, reclamantul-intimat a cunoscut despre declanșarea concursului

pentru ocuparea funcției publice de Director general adjunct al Agenției de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, iar în virtutea exercitării temporare a atribuțiilor

funcției de director general al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a

avut o participare esențială în procedura de desfășurare a acestui concurs.

Nici una dintre instanțele de judecată nu a reținut în speță faptul că Andrei

Popa nu a contestat declanșarea procedurilor de concurs pentru ocuparea funcțiilor

publice de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, acesta nu a cerut suspendarea procedurilor respective în legătură cu

pretinsa ocupare de către el a unei dintre aceste funcții scoase la concurs, precum

nici nu a depus dosarul personal pentru participarea la concursul respectiv.

Examinând recursul depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei

Mogol și recursul depus de Guvernul Republicii Moldova, în raport cu materialele

cauzei și argumentelor din referință, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2)

din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Referitor la recursul depus de Guvernul Republicii Moldova, instanța de recurs

reține că temeiurile de inadmisibilitate stipulate la art. 246 alin. (2) din Codul

administrativ, nu poartă un caracter exhaustiv și respectiv, în alte cazuri prevăzute

de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate.

Din recursul depus la 11 ianuarie 2022, se denotă că Guvernul Republicii

Moldova își manifestă dezacordul cu decizia instanței de apel, prin care au fost

respinse apelurile depuse de Mogol Natalia și de Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală și menținută hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că apelul depus de Guvernul Republicii Moldova nu a

fost admis spre examinare, fiind declarat inadmisibil prin încheierea din 11 martie

2021 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții

10

Supreme de Justiției, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Guvernul Republicii Moldova, împotriva

hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.35-38,

63-67, vol. II).

În acest sens, instanța de recurs ține să reafirme principiul, potrivit căruia nu

pot fi atacate cu recurs hotărârile, în privința cărora persoanele îndreptățite nu au

folosit calea de atac, prevăzută de lege, la caz apelul, or apelul depus de Guvernul

Republicii Moldova nu a fost examinat în fond.

Judecarea recursului are în vedere exclusiv aspectele de nelegalitate ale

deciziei recurate, iar invocarea omisso medio a unor motive, nepropuse în apel, nu

este permisă. Întrucât motivele de recurs invocate nu au fost supuse dezbaterii și

unei analize proprii de instanța de apel, la analiza motivelor invocate în fața

instanțelor de fond nu se poate trece.

Reieșind din principiu non omisso medio, examinarea unui recurs, cu

răsturnarea ierarhiei și ordinii căilor de atac, poate fi aplicată doar în cazurile expres

stabilite de legislație, care nu se identifică în speță.

Respectiv Guvernul Republicii Moldova nu și-a exercitat în modul stabilit de

lege dreptul de apel în privința hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, iar prin decizia instanței de apel contestată cu recurs, nu i-

a fost înrăutățită situația.

În circumstanțele descrise, se conchide că, Guvernul Republicii Moldova,

contrar prevederilor art. 231 alin. (1) din Codul administrativ a declarat recurs fără a

folosi calea de apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această

cale de atac.

Ținând cont de cele relatate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Guvernul Republicii Moldova, inadmisibil.

Referitor la recursul depus de avocatul Angela Popil, în interesele Nataliei

Mogol, instanța reține că potrivit art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

11

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termeni, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme

de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d)

notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.

Iar, reieșind din prevederile art. 100 din Codul administrativ, înscrisul poate fi

transmis persoanei care urmează să fie notificată în orice loc unde este întâlnită.

Din actele cauzei cert rezultă că, la 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat, dispozitivul deciziei (f.d.111, vol.II).

Actele cauzei atestă că, la 16 decembrie 2021, copia dispozitivului deciziei

instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului Angela Popil,

reprezentant al Nataliei Molog (f.d. 136, vol.II).

La 14 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatului Angela

Popil, în interesele Nataliei Molog, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.138-144, vol.II).

Deși, la materialele cauzei nu se regăsește dovada din care ar rezulta data

notificării deciziei motivate recurentului Natalia Molog, totuși la dosar este anexat

avizul prin care se confirmă că Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a

recepționat decizia motivată la 17 martie 2022, iar Natalia Molog deține funcția de

director adjunct al Agenției, respectiv în virtutea funcției deținute în cadrul Agenției,

îi este cunoscut faptului redactării deciziei integrale.

Mai mult ca atât, la 18 aprilie 2022, în adresa Nataliei Molog și avocatului

Angela Popil a fost expediată motivarea recursului depusă de Guvern, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.149,155, vol.II). Notificarea a fost

12

recepționată de avocatul Angela Popil la 24 aprilie 2022(f.d.160, vol.II), iar de

Natalia Molog la 03 mai 2022 (f.d.163, vol.II). La 12 mai 2022, avocatul Angela

Popil, prin intermediul poștei electronice, a depus referință la recursul depus de

Guvern.

Reieșind din interconexiunea dintre depunerea de către recurent a recursului

motivat și redactarea deciziei integrale, prevăzută de art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, rezultă cert că atât recurenta cât și reprezentantul acesteia cunoșteau

despre faptul că este întocmită decizia motivată.

Totodată, decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a

fost publicată pe portalul instanțelor de judecată la 09 martie 2022, fiind accesibilă

publicului și participanților la proces.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Natalia Molog, fiind familiarizată cu cauza dedusă

judecății și depunând recurs nemotivat, urma de a se folosi cu bună-credință de

drepturile sale procedurale.

Buna-credință prezumă printre altele că partea, este obligată la interval

rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor

despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să

respecte termenele prevăzute de lege.

Or, în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Reieșind din cele constatate, prin prisma garanțiilor de asigurarea a dreptului la

un proces echitabil, instanța de recurs apreciază că recurenta nu a prezentat

motivarea recursului în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ.

Mai mult, motivarea recursului nu a fost depusă nici până în prezent, 08 iunie

2022, data examinării admisibilității prezentelor recursuri.

Remarcabil este și faptul că la 12 mai 2022, avocatul Angela Popil a depus

referință la recursul depus de Guvern în care a prezentat poziția argumentată

referitor la soluția instanței de apel, solicitând admiterea recursului depus de

Guvernul Republicii Moldova.

Respectiv, recurentul Natalia Molog a omis termenul-limită de prezentare a

motivării recursului.

De altfel, Natalia Molog a dispus de un termen rezonabil de a-și valorifica

dreptul de a prezenta recursul motivat până la data examinării problemei

admisibilității acestuia.

Or, fiind cel interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după

cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la

expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului și prezentării

motivării acestuia în conformitate cu art. 245 din Codul administrativ. Drept

consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2)

lit. e) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

13

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de avocatul Angela Popil, în

interesele Nataliei Molog, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursul depus de

Guvernul Republicii Moldova și recursul depus de avocatul Angela Popil, în

interesele Nataliei Mogol.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Guvernul Republicii Moldova și recursul depus de avocatul

Angela Popil, în interesele Nataliei Mogol, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

14