3ra-1157/21 — contestarea actelor administrative

3ra-1157/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-1157/21

2-17219471-01-3ra-29102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

AO Asociația Națională „CopyRight”, AO Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale, Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din

Republica Moldova împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a

Republicii Moldova, Comisia de Avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă a

Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova privind

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins

cererea de apel înaintată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și s-a

menținut hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2017, de AO Asociația Națională „CopyRight” a înaintat acțiune

de contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală,

Comisia de Avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă a Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova privind contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, potrivit Deciziei Comisiei de Avizare a Agenției

de Stat pentru Proprietate Intelectuală AGEPI nr.3/1566 din 20 septembrie 2013,

publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.216-220 din 04 octombrie

2013, Asociația Obștească Asociația Națională „CopyRight” a fost avizată în calitate de

organizație de gestiune colectivă (OGC) să gestioneze, de sine stătător sau în comun, în

bază de acord, toate drepturile care i-au fost încredințate în gestiune.

A susținut că, AN „CopyRight” a fost avizată conform Deciziei Comisiei de

Avizare AGEPI nr.3/1566 din 20 septembrie 2013, fiind în drept să gestioneze, de sine

stătător sau în bază de acord, drepturile titularilor care i-au fost încredințate în gestiune,

atât prin contract direct, cât și prin contract de reprezentare, precum și drepturile ce cad

sub incidența licenței extinse și obligatorii. Astfel, toată remunerația pentru anii 2015-

2016-2017 trebuie să fie acumulată de către AN „CopyRight”, conform Deciziei

1

AGEPI nr.3/1566, iar pentru anul 2015, de către AN „CopyRight” conform Deciziei

AGEPI nr.7/258 din 31.01.2015. La fel, conform Deciziei AGEPI nr.10/3269 din

29.12.2015, AN „CopyRight” a fost desemnată să gestioneze pentru perioada

01.01.2016-31.12.2017 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale

titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă

din Republica Moldova și care nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod.

Reclamantul AN „CopyRight” a specificat că, în baza contractelor încheiate cu

privire la transmiterea drepturilor patrimoniale de autor pentru gestiune pe principii

colective, a contractelor privind transmiterea drepturilor conexe - patrimoniale de

Interpret pentru gestiune pe principii colective și în baza contractelor de reprezentare

reciprocă cu alte Organizații de Gestiune Colectivă a drepturilor de autor și drepturilor

conexe naționale și internaționale, la moment reprezintă mii de autori/interpreți

repertoriul cărora se ridică la zeci de milioane de opere. Din momentul desemnării sale

în anul 2015, AN „CopyRight” a purces la implementarea și respectarea Legii nr.139

din 02.07.2010 și nemijlocit la activitatea de colectarea a remunerației pentru drepturile

de autor și drepturile conexe. Cea mai mare dificultate a fost implementarea colectării

remunerației compensatorii prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010.

Astfel, un an întreg AN „CopyRight” a dus tratative și discuții cu cei mai mari

reprezentanți ai mediului de afaceri, care cad sub incidența acestor articole ale legii. Cu

părere de rău, toate aceste discuții nu s-au soldat cu succes. Esența problemei a constat

în faptul că prevederea legală privind obligația achitării remunerației compensatorii

există din anul 2010, însă persoanele juridice care cad sub incidența legii nu au dorit să

achite respectivele sume, întrucât Organizația de Gestiune Colectivă care a fost avizată

de AGEPI să colecteze remunerația de autor din anul 2010 până în anul 2015 a ignorat

această prevedere legală. În cele din urmă, la sfârșitul anului 2016 au fost adresate

cereri prealabile operatorilor de telefonie mobilă, importatori și vânzători ai

dispozitivelor de reproducere, iar ulterior aceste companii au fost acționate în instanța

de judecată, inclusiv și Întreprinderea Mixtă „Moldcell” SA.

Având un proces de judecată în examinare AN „CopyRight” a menționat că

Directorul AGEPI, Lilia Bolocan - persoana cu funcții de răspundere, care ar trebuit să

contribuie la realizarea legii și a intereselor autorilor și interpreților în virtutea funcției

pe care o deține, a încercat în repetate rânduri a stopa procesul de judecată, prin

amenințări și șantaj. Folosindu-se de funcția pe care o deține, depășind atribuțiile sale

de serviciu, directorul AGEPI, prin diverse pârghii i-a impus să renunțe la acțiunea

judecătorească înaintată față de SA „Moldcell”.

Așadar, la 16 octombrie 2017, la invitația directorului AGEPI, Lilia Bolocan,

aflându-se în incinta AGEPI în biroul ultimei, în cadrul unei ședințe publice, în prezența

directorului AN „CopyRight” și directorului CLAD a primit diverse indicații de a înceta

imediat procesul de judecată pornit împotriva SA „Moldcell”. Au fost amenințați cu

faptul că, în caz contrar, vor fi excluși din sistemul de gestiune colectivă prin retragerea

avizului de gestionare și respectiv, se vor afla în situația în care nu vor putea activa.

Directorul AGEPI, înțelegând că acțiunea împotriva SA „Moldcell” nu a fost retrasă, la

25 octombrie 2017, a fixat o întâlnire la sediul AGEPI, unde în prezența președintelui

AN „CopyRight”, directorului AN „CopyRight”, adjunctului AGEPI, șefului secției

juridice AGEPI și șefului secției - Eugen Rusu, în repetate rânduri, prin amenințare și

șantaj a dat indicații să retragă acțiunea civilă în decurs de o zi, în caz contrar la 27

2

octombrie 2017 va fi emisă decizia AGEPI de retragere a avizului de gestionare eliberat

AN „CopyRight” în partea colectării remunerației compensatorii.

În continuarea relatărilor cronologice, reclamantul a comunicat că, la 27 octombrie

2017, Lilia Bolocan a convocat ședința secretă a Comisiei de avizare a organizațiilor de

gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală și în cel mai fraudulos mod, cu încălcarea tuturor

rigorilor legale a retras Avizul AN „CopyRight” cu referire la dreptul de colectare a

remunerației compensatorii, fără informarea AN „CopyRight” într-un termen rezonabil,

despre ședința respectivă. Cu decizia Comisiei de Avizare AGEPI nr.16/2418 din 27

octombrie 2017, reclamantul a făcut cunoștință la 03 noiembrie 2017. Analizând

conținutul ilegal al deciziei AGEPI nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 au constatat că

prin acest act administrativ au fost prejudiciați toți titularii de drepturi din Republica

Moldova și de peste hotare, inclusiv AN „CopyRight”.

A mai menționat că, până la emiterea deciziei respective, AN „CopyRight” și

compania Orange Moldova au încheiat tranzacție de împăcare, prin care operatorul de

servicii mobile s-a obligat să achite remunerația compensatorie. Însă, odată cu

publicarea în Monitorul Oficial a deciziei de retragere a Avizului AN „CopyRight”,

compania Orange Moldova a refuzat achitarea în continuare a remunerației. Astfel, prin

acțiunile sale, Lilia Bolocan a adus prejudicii reclamantului în sumă de 250 000 lei, care

urma a fi repartizată atât autorilor, interpreților, producătorilor de fonograme din

Republica Moldova și de peste hotare, cât și impozite în bugetul de stat.

Referitor la prejudiciile suportate de Asociație, a indicat că, prin decizia contestată,

AGEPI a lipsit în mod ilegal și arbitrar asociația și toți titularii de drepturi de cel puțin

3% din suma încasată din importul/vânzarea (revânzarea echipamentului și a

suporturilor specificate la alin.(3) al art.26 din Legea nr.139/2010 din ziua publicării

Deciziei ilegale.

Prin cererea prealabilă depusă la Comisia de avizare a AGEPI, la 03 noiembrie

2017 a solicitat în mod respectuos revocarea actului administrativ - decizia nr.16/2418

din 27 octombrie 2017. Până în prezent, nu a primit un răspuns din partea Comisiei de

Avizare a AGEPI. A primit doar un răspuns al Directorului AGEPI, Lilia Bolocan, prin

care a fost respinsă cererea prealabilă examinată unilateral, fără convocarea Comisiei de

Avizare a AGEPI. Analizând atribuțiile Directorului AGEPI, printre acestea nu se

regăsesc atribuții directe și un careva drept expres de a lua Decizii unipersonal în

numele unui organ colegial cum este Comisia de Avizare a AGEPI, iar în cazul în care a

exercitat de una singură atribuțiile unui organ colegial și-a depășit atribuțiile de

serviciu.

Ca rezultat la acțiunile ilegale ale directorului general al AGEPI, reclamantul a

sesizat mai multe autorități publice și organe de drept și de anchetă, printre care:

Parlamentul Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova, Prim-ministrul,

Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate. Ca urmare a

plângerii adresate CNA, la 22 noiembrie 2017 a fost emisă ordonanța privind

recunoașterea președintelui AN „CopyRight” ca parte vătămată, iar la 23 noiembrie

2017 au fost informați că a fost pornită cauza penală conform semnelor infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod Penal în privința factorilor de decizie ai AGEPI.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat

pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 publicată în

Monitorul Oficial al RM nr. 383-388 din 03.11.2017; constatarea ca ilegală în fond,

3

fiind emisă contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea

procedurii stabilite, decizia Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală (AGEPI) nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 publicată în Monitorul Oficial

al RM nr. 383-388 din 03.11.2017; obligare Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Decizia de anulare a

Deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală

(AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017.

La 05 iulie 2018, AO Asociația Națională „CopyRight” a înaintat o cerere de

concretizare la cererea de chemare în judecată cu privire la anularea actului

administrativ Decizia Comisiei de Avizare AGEPI nr. 16/2418 din 27 octombrie 2017,

publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 03 noiembrie 2017.

În motivarea cererii a indicat că, la 05 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial a fost

publicată decizia Comisiei de Avizare AGEPI nr.17/2865 din 28 decembrie 2017.

Potrivit pct.1 din decizie se stabilește că, în scopul desemnării organizației de gestiune

colectivă care să gestioneze drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii

ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă

din Republica Moldova și care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt

mod, organizațiile de gestiune colectivă urmează până, la data de 31.01.2018 să achite

remunerația de autor pentru anul 2016, să prezinte Metodologia de repartizare a

remunerațiilor de autor, să asigure transparența prin publicarea pe pagina web a mai

multor informații, iar potrivit pct.2 al Deciziei „Comisia de Avizare va desemna

organizația de gestiune colectivă care să gestioneze drepturile ce cad sub incidența

licenței extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o

organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au

încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, urmare întrunirii cumulative a

condițiilor stabilite la punctul 1 din prezenta Decizie.

Având în vedere că AN „CopyRight”, a prezentat informațiile solicitate prin

decizia nr.17/2865 înainte de termenul stabilit, nu este clar din care motive Comisia de

Avizare a AGEPI nu și-a respectat propria Decizie și nu a desemnat Organizația de

Gestionare Colectivă să gestioneze drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și

obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de

gestiune colectivă din Republica Moldova și care nu le-au încredințat gestiunea

drepturilor lor în alt mod, până la data de 31.01.2018.

Astfel, în prezent activitatea de colectare a remunerației destinată titularilor de

drepturi de autor și conexe prin intermediul CLAD este blocată intenționat de către

Comisia de Avizare a AGEPI. La moment utilizatorii refuză achitarea remunerației

destinată titularilor drepturilor de autor și conexe din cauza faptului că Comisia de

Avizare încă nu a desemnat nici o Organizație cu drept de colectare a remunerației

pentru licența extinsă și obligatorie. Utilizatorii folosesc aceste tertipuri, inclusiv pentru

neonorarea obligațiilor contractuale și achitarea datoriilor din perioadele anterioare.

A solicitat partea reclamantă anularea deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de

Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017

publicată în Monitorul Oficial al RM ar. 383-388 din 03.11.2017, cu efect retroactiv din

data emiterii, în baza art.12 alin. (1) Cod Civil al RM și art. 29 alin. (2) Legea

nr.793/2000 contenciosului administrativ; constatarea ca ilegală în fond, fiind emisă

contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea procedurii stabilite,

decizia nr.16/2418 din 27 octombrie 2017; a obliga Agenția de Stat pentru Proprietate

4

Intelectuală să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Decizia de anulare a

deciziei nr.16/2418 din 27 octombrie 2017; a obliga Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, hotărârea integrală,

motivată a instanței de judecată cu privire la anularea deciziei nr.16/2418 din 27

octombrie 2017 pe cheltuiala AGEPI; a obliga Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală să difuzeze hotărârea integrală, motivată a instanței de judecată cu privire la

anularea deciziei nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 pe cheltuiala AGEPI, în adresa

tuturor titularilor de drepturi de autor și conexe din Republica Moldova.(f.d.6-20,

vol.II).

Prin cererea de concretizare depusă la 06 iulie 2018, au fost indicați în calitate de

coreclamanți AO Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale, Asociația

Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova, fiind

menținute relatările și solicitările expuse în cererile anterioare (f.d. 52-67, vol.II).

Prin încheierea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă cererea AO Asociația Națională „CopyRight”, AO Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale, Asociația Națională a Producătorilor de

Fonograme și Interpreți din Republica Moldova privind admiterea în calitate de

coreclamanți (f.d. 130-131, vol.II).

Prin hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă parțial acțiunea depusă de AO Asociația Națională „CopyRight”, AO

Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale, Asociația Națională a

Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova. A fost anulată

decizia Comisiei de avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală

nr.16/2418 din 27 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.383-388 din 03.11.2017 și a fost constat că decizia Comisiei de avizare a

Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală nr.16/2418 din 27 octombrie 2017

publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.383-388 din 03.11.2017, este

ilegală în fond, emisă contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu

încălcarea procedurii stabilite. În rest acțiunea sa fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 29 septembrie 2020, Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală a declarat apel asupra hotărârii din 11 septembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.1, Vol.III).

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și s-a menținut hotărârea din

11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că potrivit Deciziei Comisiei de

Avizare a AGEPI nr.3/1566 din 20 septembrie 2013, Asociația Națională „Copyright”

(ANCO) a fost desemnată să gestioneze toate drepturile care le-au fost încredințate în

gestiune, prin contractele încheiate cu titularii de drepturi și cele care cad sub incidența

licenței obligatorii, de sine stătător sau în comun, în bază de acord, începând cu anul

2013 (f.d.27, vol.II). În baza deciziei AGEPI nr.10/3269 din 29 decembrie 2015, s-a

desemnat Asociația Națională „Copyright” (ANCO) să gestioneze pentru perioada

01.01.2016 - 31.12.2017 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale

titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă

din Republica Moldova și care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt

mod (f.d. 29, vol.II), iar prin deciziei Comisiei de Avizare AGEPI nr.16/2418 din 27

octombrie 2017, s-a decis modificarea punctului 2 din decizia AGEPI nr.10/3269 din 29

5

decembrie 2015 și completarea în final cu textul „cu excepția drepturilor ce cad sub

incidența art. 48 alin.(13) lit. b) din Legea nr. 139/2010” (f.d. 26, vol. I).

În temeiul cererii prealabile nr.131 din 03 octombrie 2017, AN „CopyRight” a

solicitat Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Comisiei de Avizare a

Organizațiilor de Gestiune Colectivă a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a

Republicii Moldova revocarea actului administrativ deciziei AGEPI nr.16/2418 din 27

octombrie 2017 (f.d. 20-21, vol.I). Prin răspunsul AGEPI nr. 2660 din 01 decembrie

2017, directorul general Bolocan Lilia, a indicat că nu există temei legitim pentru

anularea actului administrativ contestat (f.d. 22-24, vol.I).

Reieșind din circumstanțele de fapt, instanțele ierarhic inferioare au constatat că

AO Asociația Națională „CopyRight” a respectat procedura prealabilă, și reținând

prevederile art.16 alin.(1), art.17 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ (în

vigoare până la 01 aprilie 2019), a stabilit că acțiunea a fost depusă în instanța de

contencios administrativ în termen.

În susținerea poziției sale, instanța de apel a apreciat ca fiind stabilit cu certitudine

că, drept motiv pentru emiterea deciziei contestate, s-a invocat faptul că, retragerea

Avizului AN “CopyRight” cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute

de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010, a fost o reacție promptă la solicitarea

mediului de afaceri, care are conexiune cu respectivul domeniu de activitate, deoarece

Agenții economici au atras atenția că mecanismul existent este imperfect, iar legislația

trebuie modificată. Însă până la emiterea deciziei judecătorești careva modificări la

prevederile menționate nu au fost efectuate, ultima modificare a art.48 a avut loc prin

Legea nr.212 din 29.07.2016, în vigoare 16 septembrie 2016.

Prin urmare, instanța de apel nu a reținut afirmațiile părții apelante precum că,

agenții economici au atras atenția că mecanismul existent este imperfect, iar legislația

trebuie modificată, motiv din care a fost dispusă retragerea dreptului AN “CopyRight”

cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii

nr.139 din 02.07.2010, or, în asemenea condiții, inexistența unui mecanism transparent

și funcțional de colectare și achitare efectivă a remunerației compensatorii pentru

reproduceri în scopuri personale a operelor publicate legal, cuvenită, reprezintă

„omisiunea” Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, considerent din care,

implicarea AN „CopyRight” și eliminarea unor drepturi stabilite acesteia, este

inadmisibilă. Or, retragerea Avizului AN „CopyRight” cu privire la colectarea

remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010,

poate avea loc, în cazul în care, organizația de gestiune colectivă avizată de AGEPI, nu

mai întrunește condițiile ori nu mai activează în conformitate cu actele normative

relevate.

Urmare a celor expuse, Completul a conchis că instanța de fond just a statuat că

retragerea dreptului ANCO de a colecta remunerația compensatorie pentru reproducerea

în scopuri personale a operelor publicate legal, este neîntemeiată și ilegală în fond. Mai

mult, retragerea doar a unor categorii de drepturi, nu poate avea loc deoarece, în caz de

neîndeplinire a condițiilor în conformitate cu prezenta lege, AGEPI atenționează

organizația în privința neregulilor constatate, acordându-i un termen rezonabil pentru a

aduce activitatea sa în concordanță cu legislația în vigoare, iar în cazul în care

organizația de gestiune colectivă nu se conformează acestei dispoziții, AGEPI poate

solicita suspendarea activității acesteia în conformitate cu prevederile legislației privind

asociațiile obștești. Contrar prevederilor legale, AO Asociației Naționale „CopyRight”

6

nu i-a fost acordat termen rezonabil în vederea remedierii situației și lichidării

neregulilor constatate, deoarece careva încălcări nici nu au fost stabilite.

Instanțele nu au reținut drept probă Actul de control nr.17/2 din 27.12.2017 privind

controlul general anual al activității Asociației Obștești AN „CopyRight” pentru

perioada 01.01.2016-31.12.2016, prin care s-au identificat o serie de neconformități în

activitatea ANCO, fiindcă Actul de control a fost emis la 27 decembrie 2017, iar decizia

AGEPI nr. 16/2418 a fost emisă la 27 octombrie 2017, adică după 2 luni de la emiterea

deciziei contestate.

Concluzia asupra litigiului a fost motivată și prin faptul că prin înregistrarea

Asociației Obștești Asociația Națională „CopyRight” ca autoritate de gestiune colectivă

a drepturilor de autor și drepturilor conexe, i-au fost atribuite atât drepturi, cât și

obligații față de titularii dreptului de autor și drepturilor conexe, iar retragerea Avizului

AN „CopyRight” cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26

și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010, are drept urmare neexecutarea obligațiilor

reclamantului de colectare și repartizare a remunerației acumulate.

Completul judiciar a mai statuat că retragerea Avizului AN „CopyRight” cu privire

la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din

02.07.2010, a avut loc în absența consultărilor publice, în absența avizării proiectului de

autoritățile care au tangență și în lipsa dezbaterilor, audierilor publice.

Respectiv, din analiza circumstanțelor de fapt și de drept, instanța de apel a

conchis că prima instanță just a concluzionat asupra temeiniciei pretențiilor din cererea

de chemare în judecată privind anularea deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat

pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 și

constatarea ilegalității acesteia, cu emiterea contrar prevederilor legii și încălcarea

procedurii stabilite.

La 19 iulie 2021 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.153,vol.III), iar la 09 noiembrie 2021, a depus motivarea recursului (f.d.175-178,

vol.III).

În susținerea cererii de recurs, Agenția de Stat a reiterat argumentele expuse la

examinarea cauzei în fond și în cererea de apel.

Referitor la decizia atacată, a menționat că instanța de apel a constatat eronat

despre încălcarea competenței AGEPI la emiterea Deciziei nr. 16/2418 din 27

octombrie 2017. Or, toate normele materiale sus-invocate atribuie anume AGEPI

competența de avizare, monitorizare și supraveghere a activității organizațiilor de

gestiune colectivă a dreptului de autor și/sau a drepturilor conexe, și nicidecum altei

autorități. AGEPI în calitatea sa de autoritate publică investită cu atribuția de

monitorizare și supraveghere a activității organizațiilor de gestiune colectivă a

drepturilor de autor și/sau a drepturilor conexe, la 27 octombrie 2017, a emis decizia

AGEPI nr.16/2418. Această decizie a fost emisă urmare desfășurării ședinței Comisiei

de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor

și/sau conexe a AGEPI la care au participat membrii desemnați conform ordinului

directorului general AGEPI nr. 234-1 din 29 decembrie 2015 „Cu privire la constituirea

Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de

autor și/sau; cu modificările ulterioare. Iminența emiterii deciziei sus-menționate a

rezultat din faptul că gestiunea drepturilor ce cad sub incidența art.26 din Legea

nr.139/2010 a provocat opinii contradictorii referitor la obligația de achitare a

7

remunerației compensatorii de către persoanele fizice și juridice care produc sau

importă orice echipament și suporturi materiale care pot fi utilizate pentru efectuare

reproduceri în scopuri personale a operelor publicate legal. Totodată, emiterea deciziei a

fost axată pe necesitatea stabilirii unui mecanism funcțional, transparent și echilibrat în

vederea gestionării eficiente a drepturilor ce cad sub incidența art.26 din Legea

nr.139/2010.

Recurentul susține că nici instanța de apel, și nici instanța de fond nu a ținut cont

de faptul că obiectul litigiului dedus judecății în ordine de contencios administrativ este

legalitatea Deciziei AGEPI nr.16/2418 din 27 octombrie 2017, care a fost emisă cu

referire și care vizează exclusiv activitate AN „CopyRight” de a colecta remunerația

compensatorie pentru reproducerea în scopuri personale a operelor publicate legal

pentru o perioadă strict determinată. Nu a fost retras avizul de activitate a AN

„CopyRight” în calitate de organizație de gestiune colectivă.

Consideră că instanța de apel, cât și prima instanță nu au ținut cont de argumentele

AGEPI referitor la statutul Comis avizare și calității procesuale ale acesteia.

Corespunzător, au reținut incorect calitatea de pârât a Comisiei de avizare, deoarece

Comisia de avizare nu dispune de statut și mecanism de funcționare separat în structura

AGEPI. Respectiv, emitentul Deciziei nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 (în vigoare din

zi 03.11.2017) este AGEPI, dar nu Comisia de avizare. Comisia de avizare reprezintă

un organ colegial creat pentru examinarea/soluționarea unor aspecte, reieșind din

limitele competențe funcționale ale AGEPI.

Cu referire la invocarea ilegalității actului contestat pe motivul încălcării

regulamentului de transparență în procesul decizional, instanța de apel a aplicat o lege

care nu trebuia aplicată (art. 432 alin. (2) lit. b) din CPC), de asemenea, a interpretat în

mod eronat Legea nr.239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul. Au confundat

Deciziile în rezultatul emiterii cărora se acordă anumite drepturi unei entități

determinate, precum și pentru situații determinate și actele administrative ale AGEPI

care vin să reglementeze anumite proceduri de organizare și desfășurare a unei activități

(spre exemplu, Instrucțiunea privind controlul activității organizațiilor de gestiune

colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe) sau cu proiectele de acte

normative care stabilesc reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr nedeterminat

de situații identice.

Recurentul solicită admiterea cererii de recurs, casarea integrală a Deciziei din 22

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii privind respingerea

acțiunii ca neîntemeiate.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2021. La 19

iulie 2021, AGEPI a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 iunie 2021a

Curții de Apel Chișinău (f.d.153, vol.III). Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a

8

fost recepționată de recurent la 21 octombrie 2021 (f.d.156, vol.III), iar la 09 noiembrie

2021 a fost depus recursul motivat (f.d.175-178, vol.III).

Astfel, recursul nemotivat depus la 19 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată

la 09 noiembrie 2021, sunt în termen.

La 26 octombrie 2021, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor. Până la momentul

examinării cauzei nu au fost prezentate referințe,

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

9

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

10