3ra-1157/21 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitaii recursului
3ra-1157/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosar nr. 3ra-1157/21 2-17219471-01-3ra-29102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de AO Asociația Națională „CopyRight”, AO Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale, Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova, Comisia de Avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova privind contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de apel înaintată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și s-a menținut hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 14 decembrie 2017, de AO Asociația Națională „CopyRight” a înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală,
Comisia de Avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova privind contestarea actelor administrative. În motivarea acțiunii a indicat că, potrivit Deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală AGEPI nr.3/1566 din 20 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.216-220 din 04 octombrie 2013, Asociația Obștească Asociația Națională „CopyRight” a fost avizată în calitate de organizație de gestiune colectivă (OGC) să gestioneze, de sine stătător sau în comun, în bază de acord, toate drepturile care i-au fost încredințate în gestiune.
A susținut că, AN „CopyRight” a fost avizată conform Deciziei Comisiei de Avizare AGEPI nr.3/1566 din 20 septembrie 2013, fiind în drept să gestioneze, de sine stătător sau în bază de acord, drepturile titularilor care i-au fost încredințate în gestiune, atât prin contract direct, cât și prin contract de reprezentare, precum și drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii. Astfel, toată remunerația pentru anii 2015- 2016-2017 trebuie să fie acumulată de către AN „CopyRight”, conform Deciziei 1 AGEPI nr.3/1566, iar pentru anul 2015, de către AN „CopyRight” conform Deciziei AGEPI nr.7/258 din 31.01.2015.
La fel, conform Deciziei AGEPI nr.10/3269 din 29.12.2015, AN „CopyRight” a fost desemnată să gestioneze pentru perioada 01.01.2016-31.12.2017 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod. Reclamantul AN „CopyRight” a specificat că, în baza contractelor încheiate cu privire la transmiterea drepturilor patrimoniale de autor pentru gestiune pe principii colective, a contractelor privind transmiterea drepturilor conexe - patrimoniale de Interpret pentru gestiune pe principii colective și în baza contractelor de reprezentare reciprocă cu alte Organizații de Gestiune Colectivă a drepturilor de autor și drepturilor conexe naționale și internaționale, la moment reprezintă mii de autori/interpreți repertoriul cărora se ridică la zeci de milioane de opere.
Din momentul desemnării sale în anul 2015, AN „CopyRight” a purces la implementarea și respectarea Legii nr.139 din 02.07.2010 și nemijlocit la activitatea de colectarea a remunerației pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Cea mai mare dificultate a fost implementarea colectării remunerației compensatorii prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010. Astfel, un an întreg AN „CopyRight” a dus tratative și discuții cu cei mai mari reprezentanți ai mediului de afaceri, care cad sub incidența acestor articole ale legii. Cu părere de rău, toate aceste discuții nu s-au soldat cu succes.
Esența problemei a constat în faptul că prevederea legală privind obligația achitării remunerației compensatorii există din anul 2010, însă persoanele juridice care cad sub incidența legii nu au dorit să achite respectivele sume, întrucât Organizația de Gestiune Colectivă care a fost avizată de AGEPI să colecteze remunerația de autor din anul 2010 până în anul 2015 a ignorat această prevedere legală. În cele din urmă, la sfârșitul anului 2016 au fost adresate cereri prealabile operatorilor de telefonie mobilă, importatori și vânzători ai dispozitivelor de reproducere, iar ulterior aceste companii au fost acționate în instanța de judecată, inclusiv și Întreprinderea Mixtă „Moldcell” SA.
Având un proces de judecată în examinare AN „CopyRight” a menționat că Directorul AGEPI, Lilia Bolocan - persoana cu funcții de răspundere, care ar trebuit să contribuie la realizarea legii și a intereselor autorilor și interpreților în virtutea funcției pe care o deține, a încercat în repetate rânduri a stopa procesul de judecată, prin amenințări și șantaj. Folosindu-se de funcția pe care o deține, depășind atribuțiile sale de serviciu, directorul AGEPI, prin diverse pârghii i-a impus să renunțe la acțiunea judecătorească înaintată față de SA „Moldcell”. Așadar, la 16 octombrie 2017, la invitația directorului AGEPI, Lilia Bolocan, aflându-se în incinta AGEPI în biroul ultimei, în cadrul unei ședințe publice, în prezența directorului AN „CopyRight” și directorului CLAD a primit diverse indicații de a înceta imediat procesul de judecată pornit împotriva SA „Moldcell”.
Au fost amenințați cu faptul că, în caz contrar, vor fi excluși din sistemul de gestiune colectivă prin retragerea avizului de gestionare și respectiv, se vor afla în situația în care nu vor putea activa. Directorul AGEPI, înțelegând că acțiunea împotriva SA „Moldcell” nu a fost retrasă, la 25 octombrie 2017, a fixat o întâlnire la sediul AGEPI, unde în prezența președintelui AN „CopyRight”, directorului AN „CopyRight”, adjunctului AGEPI, șefului secției juridice AGEPI și șefului secției - Eugen Rusu, în repetate rânduri, prin amenințare și șantaj a dat indicații să retragă acțiunea civilă în decurs de o zi, în caz contrar la 27 2 octombrie 2017 va fi emisă decizia AGEPI de retragere a avizului de gestionare eliberat AN „CopyRight” în partea colectării remunerației compensatorii.
În continuarea relatărilor cronologice, reclamantul a comunicat că, la 27 octombrie 2017, Lilia Bolocan a convocat ședința secretă a Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și în cel mai fraudulos mod, cu încălcarea tuturor rigorilor legale a retras Avizul AN „CopyRight” cu referire la dreptul de colectare a remunerației compensatorii, fără informarea AN „CopyRight” într-un termen rezonabil, despre ședința respectivă. Cu decizia Comisiei de Avizare AGEPI nr.16/2418 din 27 octombrie 2017, reclamantul a făcut cunoștință la 03 noiembrie 2017. Analizând conținutul ilegal al deciziei AGEPI nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 au constatat că prin acest act administrativ au fost prejudiciați toți titularii de drepturi din Republica Moldova și de peste hotare, inclusiv AN „CopyRight”.
A mai menționat că, până la emiterea deciziei respective, AN „CopyRight” și compania Orange Moldova au încheiat tranzacție de împăcare, prin care operatorul de servicii mobile s-a obligat să achite remunerația compensatorie. Însă, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a deciziei de retragere a Avizului AN „CopyRight”, compania Orange Moldova a refuzat achitarea în continuare a remunerației. Astfel, prin acțiunile sale, Lilia Bolocan a adus prejudicii reclamantului în sumă de 250 000 lei, care urma a fi repartizată atât autorilor, interpreților, producătorilor de fonograme din Republica Moldova și de peste hotare, cât și impozite în bugetul de stat.
Referitor la prejudiciile suportate de Asociație, a indicat că, prin decizia contestată, AGEPI a lipsit în mod ilegal și arbitrar asociația și toți titularii de drepturi de cel puțin 3% din suma încasată din importul/vânzarea (revânzarea echipamentului și a suporturilor specificate la alin.(3) al art.26 din Legea nr.139/2010 din ziua publicării Deciziei ilegale. Prin cererea prealabilă depusă la Comisia de avizare a AGEPI, la 03 noiembrie 2017 a solicitat în mod respectuos revocarea actului administrativ - decizia nr.16/2418 din 27 octombrie 2017. Până în prezent, nu a primit un răspuns din partea Comisiei de Avizare a AGEPI. A primit doar un răspuns al Directorului AGEPI, Lilia Bolocan, prin care a fost respinsă cererea prealabilă examinată unilateral, fără convocarea Comisiei de Avizare a AGEPI.
Analizând atribuțiile Directorului AGEPI, printre acestea nu se regăsesc atribuții directe și un careva drept expres de a lua Decizii unipersonal în numele unui organ colegial cum este Comisia de Avizare a AGEPI, iar în cazul în care a exercitat de una singură atribuțiile unui organ colegial și-a depășit atribuțiile de serviciu. Ca rezultat la acțiunile ilegale ale directorului general al AGEPI, reclamantul a sesizat mai multe autorități publice și organe de drept și de anchetă, printre care: Parlamentul Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova, Prim-ministrul, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate.
Ca urmare a plângerii adresate CNA, la 22 noiembrie 2017 a fost emisă ordonanța privind recunoașterea președintelui AN „CopyRight” ca parte vătămată, iar la 23 noiembrie 2017 au fost informați că a fost pornită cauza penală conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod Penal în privința factorilor de decizie ai AGEPI.
Reclamantul a solicitat anularea deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 383-388 din 03.11.2017; constatarea ca ilegală în fond, 3 fiind emisă contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea procedurii stabilite, decizia Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 383-388 din 03.11.2017; obligare Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Decizia de anulare a Deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017. La 05 iulie 2018, AO Asociația Națională „CopyRight” a înaintat o cerere de concretizare la cererea de chemare în judecată cu privire la anularea actului administrativ Decizia Comisiei de Avizare AGEPI nr. 16/2418 din 27 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 03 noiembrie 2017. În motivarea cererii a indicat că, la 05 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial a fost publicată decizia Comisiei de Avizare AGEPI nr.17/2865 din 28 decembrie 2017. Potrivit pct.1 din decizie se stabilește că,
în scopul desemnării organizației de gestiune colectivă care să gestioneze drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, organizațiile de gestiune colectivă urmează până, la data de 31.01.2018 să achite remunerația de autor pentru anul 2016, să prezinte Metodologia de repartizare a remunerațiilor de autor, să asigure transparența prin publicarea pe pagina web a mai multor informații, iar potrivit pct.2 al Deciziei „Comisia de Avizare va desemna organizația de gestiune colectivă care să gestioneze drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, urmare întrunirii cumulative a condițiilor stabilite la punctul 1 din prezenta Decizie.
Având în vedere că AN „CopyRight”, a prezentat informațiile solicitate prin decizia nr.17/2865 înainte de termenul stabilit, nu este clar din care motive Comisia de Avizare a AGEPI nu și-a respectat propria Decizie și nu a desemnat Organizația de Gestionare Colectivă să gestioneze drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, până la data de 31.01.2018. Astfel, în prezent activitatea de colectare a remunerației destinată titularilor de drepturi de autor și conexe prin intermediul CLAD este blocată intenționat de către Comisia de Avizare a AGEPI.
La moment utilizatorii refuză achitarea remunerației destinată titularilor drepturilor de autor și conexe din cauza faptului că Comisia de Avizare încă nu a desemnat nici o Organizație cu drept de colectare a remunerației pentru licența extinsă și obligatorie. Utilizatorii folosesc aceste tertipuri, inclusiv pentru neonorarea obligațiilor contractuale și achitarea datoriilor din perioadele anterioare. A solicitat partea reclamantă anularea deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al RM ar.
383-388 din 03.11.2017, cu efect retroactiv din data emiterii, în baza art.12 alin. (1) Cod Civil al RM și art. 29 alin. (2) Legea nr.793/2000 contenciosului administrativ; constatarea ca ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea procedurii stabilite, decizia nr.16/2418 din 27 octombrie 2017; a obliga Agenția de Stat pentru Proprietate 4 Intelectuală să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Decizia de anulare a deciziei nr.16/2418 din 27 octombrie 2017; a obliga Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, hotărârea integrală, motivată a instanței de judecată cu privire la anularea deciziei nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 pe cheltuiala AGEPI; a obliga Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală să difuzeze hotărârea integrală, motivată a instanței de judecată cu privire la anularea deciziei nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 pe cheltuiala AGEPI, în adresa tuturor titularilor de drepturi de autor și conexe din Republica Moldova.(f.d.6-20, vol.II).
Prin cererea de concretizare depusă la 06 iulie 2018, au fost indicați în calitate de coreclamanți AO Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale, Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova, fiind menținute relatările și solicitările expuse în cererile anterioare (f.d. 52-67, vol.II). Prin încheierea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă cererea AO Asociația Națională „CopyRight”, AO Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale, Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova privind admiterea în calitate de coreclamanți (f.d. 130-131, vol.II).
Prin hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă parțial acțiunea depusă de AO Asociația Națională „CopyRight”, AO Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale, Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova. A fost anulată decizia Comisiei de avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală nr.16/2418 din 27 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.383-388 din 03.11.2017 și a fost constat că decizia Comisiei de avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.383-388 din 03.11.2017, este ilegală în fond, emisă contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea procedurii stabilite.
În rest acțiunea sa fost respinsă ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 29 septembrie 2020, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a declarat apel asupra hotărârii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.1, Vol.III). Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și s-a menținut hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că potrivit Deciziei Comisiei de Avizare a AGEPI nr.3/1566 din 20 septembrie 2013, Asociația Națională „Copyright” (ANCO) a fost desemnată să gestioneze toate drepturile care le-au fost încredințate în gestiune, prin contractele încheiate cu titularii de drepturi și cele care cad sub incidența licenței obligatorii, de sine stătător sau în comun, în bază de acord, începând cu anul 2013 (f.d.27, vol.II).
În baza deciziei AGEPI nr.10/3269 din 29 decembrie 2015, s-a desemnat Asociația Națională „Copyright” (ANCO) să gestioneze pentru perioada 01.01.2016 - 31.12.2017 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod (f.d. 29, vol.II), iar prin deciziei Comisiei de Avizare AGEPI nr.16/2418 din 27 octombrie 2017, s-a decis modificarea punctului 2 din decizia AGEPI nr.10/3269 din 29 5 decembrie 2015 și completarea în final cu textul „cu excepția drepturilor ce cad sub incidența art. 48 alin.(13) lit. b) din Legea nr. 139/2010” (f.d.
26, vol. I). În temeiul cererii prealabile nr.131 din 03 octombrie 2017, AN „CopyRight” a solicitat Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Comisiei de Avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova revocarea actului administrativ deciziei AGEPI nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 (f.d. 20-21, vol.I). Prin răspunsul AGEPI nr. 2660 din 01 decembrie 2017, directorul general Bolocan Lilia, a indicat că nu există temei legitim pentru anularea actului administrativ contestat (f.d. 22-24, vol.I). Reieșind din circumstanțele de fapt, instanțele ierarhic inferioare au constatat că AO Asociația Națională „CopyRight” a respectat procedura prealabilă, și reținând prevederile art.16 alin.(1), art.17 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare până la 01 aprilie 2019), a stabilit că acțiunea a fost depusă în instanța de contencios administrativ în termen.
În susținerea poziției sale, instanța de apel a apreciat ca fiind stabilit cu certitudine că, drept motiv pentru emiterea deciziei contestate, s-a invocat faptul că, retragerea Avizului AN “CopyRight” cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010, a fost o reacție promptă la solicitarea mediului de afaceri, care are conexiune cu respectivul domeniu de activitate, deoarece Agenții economici au atras atenția că mecanismul existent este imperfect, iar legislația trebuie modificată.
Însă până la emiterea deciziei judecătorești careva modificări la prevederile menționate nu au fost efectuate, ultima modificare a art.48 a avut loc prin Legea nr.212 din 29.07.2016, în vigoare 16 septembrie 2016. Prin urmare, instanța de apel nu a reținut afirmațiile părții apelante precum că, agenții economici au atras atenția că mecanismul existent este imperfect, iar legislația trebuie modificată, motiv din care a fost dispusă retragerea dreptului AN “CopyRight” cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010, or, în asemenea condiții, inexistența unui mecanism transparent și funcțional de colectare și achitare efectivă a remunerației compensatorii pentru reproduceri în scopuri personale a operelor publicate legal, cuvenită, reprezintă „omisiunea” Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, considerent din care, implicarea AN „CopyRight” și eliminarea unor drepturi stabilite acesteia, este inadmisibilă.
Or, retragerea Avizului AN „CopyRight” cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010, poate avea loc, în cazul în care, organizația de gestiune colectivă avizată de AGEPI, nu mai întrunește condițiile ori nu mai activează în conformitate cu actele normative relevate. Urmare a celor expuse, Completul a conchis că instanța de fond just a statuat că retragerea dreptului ANCO de a colecta remunerația compensatorie pentru reproducerea în scopuri personale a operelor publicate legal, este neîntemeiată și ilegală în fond.
Mai mult, retragerea doar a unor categorii de drepturi, nu poate avea loc deoarece, în caz de neîndeplinire a condițiilor în conformitate cu prezenta lege, AGEPI atenționează organizația în privința neregulilor constatate, acordându-i un termen rezonabil pentru a aduce activitatea sa în concordanță cu legislația în vigoare, iar în cazul în care organizația de gestiune colectivă nu se conformează acestei dispoziții, AGEPI poate solicita suspendarea activității acesteia în conformitate cu prevederile legislației privind asociațiile obștești. Contrar prevederilor legale, AO Asociației Naționale „CopyRight” 6 nu i-a fost acordat termen rezonabil în vederea remedierii situației și lichidării neregulilor constatate, deoarece careva încălcări nici nu au fost stabilite.
Instanțele nu au reținut drept probă Actul de control nr.17/2 din 27.12.2017 privind controlul general anual al activității Asociației Obștești AN „CopyRight” pentru perioada 01.01.2016-31.12.2016, prin care s-au identificat o serie de neconformități în activitatea ANCO, fiindcă Actul de control a fost emis la 27 decembrie 2017, iar decizia AGEPI nr. 16/2418 a fost emisă la 27 octombrie 2017, adică după 2 luni de la emiterea deciziei contestate.
Concluzia asupra litigiului a fost motivată și prin faptul că prin înregistrarea Asociației Obștești Asociația Națională „CopyRight” ca autoritate de gestiune colectivă a drepturilor de autor și drepturilor conexe, i-au fost atribuite atât drepturi, cât și obligații față de titularii dreptului de autor și drepturilor conexe, iar retragerea Avizului AN „CopyRight” cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010, are drept urmare neexecutarea obligațiilor reclamantului de colectare și repartizare a remunerației acumulate. Completul judiciar a mai statuat că retragerea Avizului AN „CopyRight” cu privire la colectarea remunerației compensării prevăzute de art.26 și 27 ale Legii nr.139 din 02.07.2010, a avut loc în absența consultărilor publice, în absența avizării proiectului de autoritățile care au tangență și în lipsa dezbaterilor, audierilor publice.
Respectiv, din analiza circumstanțelor de fapt și de drept, instanța de apel a conchis că prima instanță just a concluzionat asupra temeiniciei pretențiilor din cererea de chemare în judecată privind anularea deciziei Comisiei de Avizare a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 și constatarea ilegalității acesteia, cu emiterea contrar prevederilor legii și încălcarea procedurii stabilite. La 19 iulie 2021 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.153,vol.III), iar la 09 noiembrie 2021, a depus motivarea recursului (f.d.175-178, vol.III). În susținerea cererii de recurs, Agenția de Stat a reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în cererea de apel.
Referitor la decizia atacată, a menționat că instanța de apel a constatat eronat despre încălcarea competenței AGEPI la emiterea Deciziei nr. 16/2418 din 27 octombrie 2017. Or, toate normele materiale sus-invocate atribuie anume AGEPI competența de avizare, monitorizare și supraveghere a activității organizațiilor de gestiune colectivă a dreptului de autor și/sau a drepturilor conexe, și nicidecum altei autorități. AGEPI în calitatea sa de autoritate publică investită cu atribuția de monitorizare și supraveghere a activității organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor și/sau a drepturilor conexe, la 27 octombrie 2017, a emis decizia AGEPI nr.16/2418.
Această decizie a fost emisă urmare desfășurării ședinței Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a AGEPI la care au participat membrii desemnați conform ordinului directorului general AGEPI nr. 234-1 din 29 decembrie 2015 „Cu privire la constituirea Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau; cu modificările ulterioare. Iminența emiterii deciziei sus-menționate a rezultat din faptul că gestiunea drepturilor ce cad sub incidența art.26 din Legea nr.139/2010 a provocat opinii contradictorii referitor la obligația de achitare a 7 remunerației compensatorii de către persoanele fizice și juridice care produc sau importă orice echipament și suporturi materiale care pot fi utilizate pentru efectuare reproduceri în scopuri personale a operelor publicate legal.
Totodată, emiterea deciziei a fost axată pe necesitatea stabilirii unui mecanism funcțional, transparent și echilibrat în vederea gestionării eficiente a drepturilor ce cad sub incidența art.26 din Legea nr.139/2010. Recurentul susține că nici instanța de apel, și nici instanța de fond nu a ținut cont de faptul că obiectul litigiului dedus judecății în ordine de contencios administrativ este legalitatea Deciziei AGEPI nr.16/2418 din 27 octombrie 2017, care a fost emisă cu referire și care vizează exclusiv activitate AN „CopyRight” de a colecta remunerația compensatorie pentru reproducerea în scopuri personale a operelor publicate legal pentru o perioadă strict determinată. Nu a fost retras avizul de activitate a AN „CopyRight” în calitate de organizație de gestiune colectivă.
Consideră că instanța de apel, cât și prima instanță nu au ținut cont de argumentele AGEPI referitor la statutul Comis avizare și calității procesuale ale acesteia. Corespunzător, au reținut incorect calitatea de pârât a Comisiei de avizare, deoarece Comisia de avizare nu dispune de statut și mecanism de funcționare separat în structura AGEPI. Respectiv, emitentul Deciziei nr.16/2418 din 27 octombrie 2017 (în vigoare din zi 03.11.2017) este AGEPI, dar nu Comisia de avizare. Comisia de avizare reprezintă un organ colegial creat pentru examinarea/soluționarea unor aspecte, reieșind din limitele competențe funcționale ale AGEPI. Cu referire la invocarea ilegalității actului contestat pe motivul încălcării regulamentului de transparență în procesul decizional, instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată (art. 432 alin. (2) lit. b) din CPC), de asemenea, a interpretat în mod eronat Legea nr.239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul.
Au confundat Deciziile în rezultatul emiterii cărora se acordă anumite drepturi unei entități determinate, precum și pentru situații determinate și actele administrative ale AGEPI care vin să reglementeze anumite proceduri de organizare și desfășurare a unei activități (spre exemplu, Instrucțiunea privind controlul activității organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe) sau cu proiectele de acte normative care stabilesc reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr nedeterminat de situații identice. Recurentul solicită admiterea cererii de recurs, casarea integrală a Deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2021. La 19 iulie 2021, AGEPI a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 iunie 2021a Curții de Apel Chișinău (f.d.153, vol.III).
Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a 8 fost recepționată de recurent la 21 octombrie 2021 (f.d.156, vol.III), iar la 09 noiembrie 2021 a fost depus recursul motivat (f.d.175-178, vol.III). Astfel, recursul nemotivat depus la 19 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată la 09 noiembrie 2021, sunt în termen. La 26 octombrie 2021, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor. Până la momentul examinării cauzei nu au fost prezentate referințe, Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 9 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.