3ra-1190/23 — contestarea actului administrativ

La 24 februarie 2022, AO Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA” a depus acțiune de contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, solicitând anularea refuzului în eliberarea avizului pentru activitatea în calitate de organizație de gestiune colectivă a Asociației Obștești „Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA” expus în decizia Comisiei Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală nr. 44/105 din 20.01.2022, obligarea Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală să emită decizia privind avizarea Asociației Obștești „Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA” în calitate de organizație de gestiune colectivă în conformitate cu art. 48 din Legea nr. 139/02.07.2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

În motivare, a susținut că, la 23 decembrie 2021 AO „MORA” a depus la AGEPI cererea nr. 4759 pentru eliberarea avizului pentru activitatea organizației de gestiune colectivă.

Conform Statutului AO „MORA” a fost fondată anume în vederea desfășurării activității de Organizație de Gestiune Colectivă.

La 20 ianuarie 2022, Comisia de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a adoptat decizia nr. 44/105, prin care a respins cererea de eliberare a avizului pentru activitatea organizației de gestiune colectivă, solicitată de către petiționară.

În urma verificării publicațiilor din Monitorul Oficial nr. 27-33 (8071- 8077) din 28 ianuarie 2022 a fost găsită în formula dispozitivă fără motivare decizia care se referă la AO „MORA” sub nr. 44/105.

Din textul publicației MO, s-a desprins că în motivarea deciziei, AGEPI a indicat precum că petiționara nu ar fi prezentat toată informația și actele necesare pentru ca AGEPI să poată adopta decizia solicitată și anume: nu a prezentat probe ce ar demonstra că petiționara dispune de personal necesar care ar asigura realizarea atribuțiilor de bază ale unui OGC; nota informativă cu privire la sistemele software aflate la dispoziția petiționarei 1 nu demonstrează că petiționara dispune de mecanisme adecvate de acumulare, distribuire și plată a remunerației de autor.

Reclamantul consideră că, decizia AGEPI nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 este neîntemeiată, urmează a fi anulată cu emiterea unei noi decizii privind avizarea AO „MORA” în calitate de organizatei de gestiune colectivă pentru următoarele motive:

Decizia Comisei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe din 20 ianuarie 2022 este neîntemeiată, abuzivă și contravine practicii stabilite chiar de către AGEPI privind desemnarea altor Asociații în calitate de organizații de gestiune colectivă

Totodată, decizia denotă o vădită lipsă de imparțialitate în acțiunile autorității, care favorizează anumite Asociații Obștești și, în același timp, creează impedimente artificiale pentru altele, chestiuni care depășesc cu mult dreptul discreționar al autorității în sensul art. 16 din Codul administrativ.

În acest sens, amintește asupra unor constatări anterioare, formulate tot de către AGEPI în privința altor Asociații Obștești, cărora AGEPI le-a emis aviz privind activitatea în calitate de organizație de gestiune colectivă.

Conform Actului de control nr. 11/1 din 12 decembrie 2016, întocmit de AGEPI, privind controlul general anual al activității AON „COPYRIGHT” pentru perioada 1 ianuarie 2012- 31 decembrie 2015: AON „COPYRIGHT” a falsificat procesul-verbal nr. 1/1 al Consiliului din 14 martie 2014, introducând în el informații despre decizia AGEPI din 31 ianuarie 2015.

În anul 2012, AON „COPYRIGHT” nu a desfășurat ședința Consiliului Asociației; Cenzorul Asociației, pe parcursul anilor 2012, 2013 și 2014 nu a întocmit darea de seamă, acestea fiind întocmite ulterior, cu dată din urmă, abia în 2016.

Deși a fost obligată de către AGEPI să creeze o pagină web care să reprezinte o metodă eficientă de informare a autorilor, AON „COPYRIGHT” s-a limitat doar la plasarea unor informații generale despre Asociație. Sumele indicate în Rapoartele de activitate ale Asociației nu coincid.

AON „COPYRIGHT” nu a efectuat plata remunerației acumulate de la utilizatori în anul 2013, deși a încasat remunerația de autor în această perioadă.

Conform actului de control nr. 17/2 din 27 decembrie 2017, întocmit de AGEPI, privind controlul general anual al activității AON „COPYRIGHT” pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016: AON „COPYRIGHT” nu a implementat recomandările expuse în Actul de control nr. 11/1 din 12 decembrie 2016; AON „COPYRIGHT” a reținut un comision de administrare de 57,57% (2 147 665,86 lei), mai mare decât cel aprobat de organele de conducere 40% (1 492118,64 lei); AON „COPYRIGHT” nu a efectuat plăți regulate către titularii de drept; AON „COPYRIGHT” nu a repartizat în mod corespunzător și în volum deplin remunerația acumulată. 2

Conform Actului de control nr. 19/2 din 20.07.2018, întocmit de AGEPI, privind controlul general anual al activității AON „COPYRIGHT” pentru perioada 1 ianuarie 2017- 31 decembrie 2017: AN „COPYRIGHT” nu a ținut cont de recomandarea Comisiei de control din Actele de control nr. 11/1 din 12 decembrie 2016 și nr. 17/2 din 27 decembrie 2017 cu referire la Raportul Cenzorului. AN „COPYRIGHT”, induce în eroare titularii de drepturi cu privire la reținerile efectuate de organizație din remunerația ce se cuvine titularilor de drepturi, reieșind din faptul că, potrivit contractelor încheiate cu titularii, nu se specifică despre fondurile speciale create de AN „COPYRIGHT” în cuantum total de 10% (5% fondul de promovare și 5% fondul de aur al operelor).

AN „COPYRIGHT” nu stabilește corect modul de valorificare a operelor și/sau a obiectelor drepturilor conexe, în obiectul licențelor eliberate, prin acordarea beneficiarilor a dreptului de interpretare publică a creațiilor și nu a dreptului de comunicare publică.

Raportul anual de transparență al AN „COPYRIGHT” pentru anul 2017 nu a fost prezentat potrivit formatului aprobat de AGEPI, astfel încât nu este indicată remunerația acumulată de organizație în anul 2017.

S-au efectuat achitări, în numerar, către o asociație obștească (ANPCI), neavizată de către AGEPI în calitate de organizație de gestiune colectivă, printr-o persoană intermediară și neîmputernicitâ.

S-a repartizat un procentaj redus al remunerației în anul 2017 (reprezentând 27,4% din remunerația acumulată în valoare de 2 069 415,82 lei, cu excepția comisionului și suma remunerației nerepartizate din anii anteriori). S-a achitat un procentaj redus al remunerației în anul 2017 (reprezentând 47,7% din remunerația acumulată în valoare de 3 028 187,85 lei, cu excepția comisionului și sumei neplătite din anii anteriori).

Conform Actului de control nr. 20 din 27 iunie 2019, întocmit de AGEPI, privind controlul general anual al activității AON „COPYRIGHT” pentru perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2018: nu au fost implementate recomandările din Actul de control nr. 19/2 din 20 iulie 2018; directorul AON ”COPYRIGHT” nu a respectat rigorile legale întru asigurarea bunei funcționări a asociației acordând concediu anual de odihnă tuturor angajaților în perioada controlului activității pentru anul 2018.

Există neconcordanțe dintre cifrele indicate în Darea de seamă a Cenzorului Asociației cu cele din Raportul anual de transparență. AON „COPYRIGHT” nu a prezentat copiile contractelor încheiate cu alte organizații de gestiune colectivă, menționând că acestea ar fi confidențiale. Nu au fost respectate obligațiile de transparență.

Conform Actului de control nr. 24/85 din 13 ianuarie 2021, întocmit de AGEPI, privind controlul general anual al activității AON „COPYRIGHT” pentru perioada 1 ianuarie 2019- 31 decembrie 2019: recomandările Comisiei de control potrivit Actului de control nr. 20 din 27 3 iunie 2019 și Actului de control nr. 22 din 11 iulie 2019 nu au fost implementate integral.

Asociația nu a respectat prevederile propriului Statut privind termenul de publicare a anunțului înainte de data desfășurării Adunării Generale extraordinare și cele cu privire la modul de adoptare a deciziei cu privire la reorganizarea Asociației.

Contrar prevederilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 139/2010 și pct. 9 din Instrucțiune, potrivit cărora „în cadrul controalelor efectuate de AGEPI, organizația de gestiune colectivă controlată este obligată să pună la dispoziția AGEPI orice documente și informații solicitate și să prezinte copii de pe acestea, dacă sunt solicitate”, AN „COPYRIGHT” a refuzat de a prezenta copii de pe contractele solicitate de Comisia de control, prezentând prima și ultimă filă, invocând confidențialitatea acestora.

În contextul informației prezentate, nu a fost posibilă identificarea către cine și cum a fost achitată remunerația colectată pe licența extinsă și obligatorie. Nu au fost prezentate suficiente acte pentru justificarea tuturor cheltuielilor aferente gestionării dreptului de autor și a drepturilor conexe indicate în Raportul anual de transparență al AN „COPYRIGHT” pentru 2019.

Conform Actului de control nr. 24/2432 din 21 decembrie 2021, întocmit de AGEPI, privind controlul general anual al activității AON „COPYRIGHT” pentru perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020: nu este asigurată participarea adecvată și efectivă a membrilor la procesul decizional.

În continuare nu sunt prezentate toate actele solicitate de către Comisia de control, sub pretextul asigurării confidențialității; în continuare există neconcordanțe dintre sumele privind cheltuielile efective de funcționare menționate în Raportul Situațiilor Financiare, Raportul pe contul 716 și suma indicată în Raportul anual de transparență al Asociației.

Nu au fost repartizate integral remunerațiile către autori pentru anii 2018, 2019, 2020. Neconformitățile sus-enunțate sunt doar unele din cele depistate de către AGEPI pe parcursul ultimilor 5 ani, și care sunt extrem de grave.

Aceste neconformități denotă caracterul sistemic și major al încălcărilor tolerate de către AGEPI în raport cu unele Asociații Obștești, ceea ce trădează o încălcare evidentă a dreptului discreționar și denotă un comportament vădit diferențiat a AO „MORA” în raport cu alte OGC-uri, inclusiv avizate.

La 28 martie 2022, Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a depus acțiune de contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, persoană terță Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”, solicitând: constatarea nesoluționării în termenul prevăzut de legislația în vigoare a cererii nr.2 din 14 ianuarie 2022 depusă de către ANPCI la sediul 4 AGEPI, constatarea nesoluționării în termenul prevăzut de legislația în vigoare a cererii nr. 3 din 18 ianuarie 2022 depusă de către ANPCI la sediul AGEPI, constatarea nesoluționării în termenul prevăzut de legislația în vigoare a cererii prealabile nr. 14 din 18 februarie 2022 depusă de către ANPCI la sediul AGEPI, modificarea părții motivate a deciziei AGEPI nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022, prin completarea cu argumentele suplimentare de refuz, după cum urmează : - nu corespund criteriului indicat la lit. a) din art. 48 din Legea nr. 139/2010, care indică că „a) majoritatea membrilor organizației sau majoritatea titularilor de drepturi care, în alt mod, i-au încredințat în gestiune drepturile lor sunt titulari de drepturi care au cetățenia Republicii Moldova sau care au domiciliul, iar în cazul persoanelor juridice – sediul, pe teritoriul Republicii Moldova și la aceasta se pot asocia alți titulari de drepturi care doresc acest lucru, în conformitate cu statutul respectivei organizații”. - nu corespund criteriului indicat la lit. b) din art. 48 din Legea nr. 139/2010, care indică „b) a încheiat acorduri de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizații similare care îi reprezintă pe titularii de drepturi din străinătate sau, cel puțin, întreprinde toate acțiunile necesare pentru încheierea unor asemenea acorduri”, deoarece au prezentat contracte ilegale, care nu sunt valabile și în acest mod au dus în eroare membrii Comisiei de avizare; 5 - nu corespund criteriului indicat la lit. e) din art. 48 din Legea nr. 139/2010, care indică că „e) garantează un tratament egal titularilor de drepturi și utilizatorilor atunci când este vorba de aceleași condiții obiective”; - nu există repertoriu pe care l-ar fi gestionat deoarece nu a fost prezentat cel puțin pentru vizualizare membrilor Comisiei de avizare; - nu este publicată pentru transparență lista membrilor AO „MORA” care se pretind a fi titulari ai drepturilor de autor și conexe, cel puțin pentru vizualizare pe pagina web www.mora.md, inclusiv lipsa pe pagina web pre notată a componenței Consiliului AO „MORA” și altor organe de conducere, inclusiv Cenzor, cât și lipsa a oricărei alte informații inerente tipice pentru o organizație de gestiune colectivă care ar pretinde la aviz din partea AGEPI.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 3 mai 2011 Ministerul Justiției a înregistrat în calitate de asociație obștească - Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” (ANPCI), fiindu-i atribuit codul fiscal 1011620003154.

Conform stipulărilor statutare, ANPCI este o asociație obștească neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită prin libera manifestare a voinței persoanelor asociate, în vederea realizării în comun a scopurilor determinate de statutul acesteia și în special de Legea nr. 139/2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

La 14 ianuarie 2022, pe pagina web a AGEPI a fost plasat Anunțul cu privire la convocarea ședinței Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe, pentru data de 20 ianuarie 2022, având următoarea ordine de zi: examinarea cererii nr. 4759 din 23 decembrie 2021 a Asociației Obștești Asociația Titularilor 5 de Drepturi de Autor din Moldova „MORA” privind eliberarea avizului de a activa în calitate de organizație de gestiune colectivă pentru următoarele categorii de drepturi: de autor și conexe și pentru următoarele categorii de titulari : autori, interpreți.

La 20 ianuarie 2022, a avut loc ședința Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a AGEPI.

Ca urmare a fost emisă decizia nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022, prin care s-a respins cererea de eliberare a avizului pentru activitatea organizației de gestiune colectivă depusă de către Asociația Obștească Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”.

Consideră că partea de motivare a deciziei nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 urmează a fi completată cu argumente care reies nemijlocit din conținutul Legii nr. 139/2010, și anume, din articolul 48 care reglementează avizarea Organizațiilor de Gestiune Colectivă (OGC).

În data de 17 ianuarie 2022, ANPCI a depus la AGEPI cererea nr. 2 din (înregistrată la AGEPI cu nr. 92 din 17 ianuarie 2022), prin care a solicitat completarea actelor plasate pe pagina web a AGEPI la rubrica Transparența.

La 18 ianuarie 2022, ANPCI a depus în adresa AGEPI cererea nr. 3 din (înregistrată la AGEPI cu nr. 106 din 18 ianuarie 2022), prin s-a solicitat atragerea ANPCI ca participant al procedurii administrative, ca urmare a încălcării drepturilor legale ale ANPCI, precum și examinarea minuțioasă și verificarea tuturor aspectelor descrise de ANPCI în prezenta cerere.

La 18 februarie 2022, ANPCI a depus în adresa AGEPI cererea prealabilă nr. 14 (înregistrată la AGEPI cu nr. 552 din 18 februarie 2022), prin care a indicat că ANPCI consideră că decizia nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 urmează a fi completată cu următoarele argumente suplimentare de refuz a eliberării avizului AO „MORA”: nu corespund criteriului indicat la lit. a) din art. 48 din Legea nr. 139/2010, care indică că „a) majoritatea membrilor organizației sau majoritatea titularilor de drepturi care, în alt mod, i-au încredințat în gestiune drepturile lor sunt titulari de drepturi care au cetățenia Republicii Moldova sau care au domiciliul, iar în cazul persoanelor juridice - sediul, pe teritoriul Republicii Moldova și la aceasta se pot asocia alți titulari de drepturi care doresc acest lucru, în conformitate cu statutul respectivei organizații”.

Nu corespund criteriului indicat la lit. b) din art. 48 din Legea nr. 139/2010, care indică ,,b) a încheiat acorduri de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizații similare care îi reprezintă pe titularii de drepturi din străinătate sau, cel puțin, întreprinde toate acțiunile necesare pentru încheierea unor asemenea acorduri”, deoarece au prezentat contracte ilegale, care nu sunt valabile și în acest mod au dus în eroare membrii Comisiei de avizare. 6

Nu corespund criteriului indicat la lit. e) din art. 48 din Legea nr. 139/2010, care indică că „e) garantează un tratament egal titularilor de drepturi și utilizatorilor atunci când este vorba de aceleași condiții obiective”.

Nu există repertoriu pe care l-ar fi gestionat, deoarece nu a fost prezentat cel puțin pentru vizualizare membrilor Comisiei de avizare. Nu este publicată pentru transparență lista membrilor AO „MORA” care se pretind a fi titulari ai drepturilor de autor și conexe, cel puțin pentru vizualizare pe pagina web www.mora.md. inclusiv lipsa pe pagina web prenotată a componenței consiliului AO „MORA” și altor organe de conducere, inclusiv Cenzor, cât și lipsa a oricărei altă informație inerentă tipică pentru o organizație de gestiune colectivă care ar pretinde la aviz din partea AGEPI.

Drept urmare a acestor argumente, prin cerere prealabilă a solicitat de la AGEPI modificarea deciziei AGEPI nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 prin completarea cu argumentele suplimentare de refuz, indicate mai sus, însă până la 25 martie 2022 răspuns la cererile din 14 și 18 ianuarie 2022 și la cererea prealabilă din 18 februarie 2022 nu a recepționat, actele nu au fost publicate pe pagina web și nici decizia nr. 44/105 din 20.01.2022 nu a fost modificată.

Prin încheierea din 17 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a dispus atragerea în proces în calitate de persoane terțe Asociațiile Obștești: „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”, Asociația Națională „COPYRIGHT” și „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.

Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a conexat cauza de contencios administrativ înaintată de Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, persoană terță Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA” cu privire la contestarea deciziei nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 și obligarea emiterii actului administrativ individual de modificare a actului contestat (nr. 3-799/2022), la acțiunea AO Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, persoane terțe Asociațiile Obștești : „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”, Asociația Națională „COPYRIGHT” și „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu privire la anularea refuzului în eliberarea avizului pentru activitatea în calitate de organizație de gestiune colectivă și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil solicitat. (nr. 3- 486/2022).

Prin hotărârea din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis acțiunea. 7

S-a anulat decizia Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022, precum și decizia nr. 380 din 11 martie 2022, adoptată în procedura prealabilă.

Acțiunea depusă de Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, persoană terță Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA” cu privire la constatarea nesoluționării în termenul prevăzut de legislație a cererilor, modificarea părții motivate a decizia Comisiei Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 prin argumente suplimentare, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 10 octombrie 2022, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a declarat apel nemotivat, iar la 13 decembrie 2022, a depus apelul motivat împotriva hotărârii din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii, ca neîntemeiate.

Prin decizia din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală împotriva hotărârii din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, AO „MORA” a fost înregistrată ca asociație obștească în conformitate cu legislația în vigoare, fapte demonstrat prin decizia Agenției Servicii Publice din 22 octombrie 2021 cu privire la înregistrarea persoanei juridice, precum și extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, are în componența sa la moment 25 membri, organele de administrare au fost create și exercită împuternicirile de rigoare.

De asemenea, Agenția Servicii Publice a aprobat Statutul AO „MORA” care a fost constituită în formă juridică de organizare „asociație obștească” cu specific caracteristic „organizațiilor de gestiune colectivă a dreptului de autor și drepturilor conexe”.

AO „MORA” dispune de personal inerent activității organizațiilor de gestiune colectivă precum, manager dezvoltare și relații externe, șef serviciul relații cu publicul și mass-media, șef serviciu audit intern, șef direcția resurse umane și jurisconsult, în acest sens fiind încheiate contracte individuale de muncă.

De asemenea, instanța a conchis că, personalul de care dispune AO „MORA” este apt să asigure realizarea atribuțiilor de bază ale unei organizații de gestiune colectivă de eliberare utilizatorilor a licențelor pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor conexe, negociere cu utilizatorii a condițiilor de licențiere, acumulare a remunerației, repartizare a remunerației acumulate, achitarea la timp și, pe cât este posibil, echitabil și proporțional cu valoarea și valorificarea reală a operelor și obiectelor drepturilor conexe corespunzătoare. 8

Instanța a reținut că, AGEPI a interpretat extensiv prevederea art. 48 din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și conferă accepțiuni ce depășesc spiritul și litera legii, adică voința legislatorului.

AGEPI nu a enunțat care genuri de activitate nu au fost acoperite de către AO „MORA”, dar și-a redus motivarea pe inexistența inspectorului (lor) și contabilului (lor), fapt inadmisibil per se, luând în considerare că importanță prezintă sfera de activitate a personalului antrenat în proces și nu denumirea funcției, de altfel, managerul dezvoltare și relații externe, șeful serviciului relații cu publicul și mass-media, șeful serviciului audit intern, șeful direcției resurse umane, jurisconsultul, reprezintă cu prisosință cadre umane elocvente pentru îndeplinirea activităților inerente inspectorului și contabilului, care ar implementa cu brio sarcinile impuse unei organizații de gestiune colectivă.

Instanța de apel, a notat că, hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și bine argumentată, făcând referire la normele de drept material și procedural, a dat o apreciere probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite, a apreciat corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.

La 20 iulie 2023, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova, a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 6 decembrie 2023 cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 64-65, 75-78), solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a menționat că, instanțele de judecată au aplicat greșit normele de drept material, procedural, au interpretat în mod eronat legea.

La emiterea deciziei instanța de apel a apreciat arbitrar argumentele și probele prezentate de AGEPI, emițând astfel o hotărâre contradictorie cu circumstanțele pricinii și cu prevederile legislației în vigoare.

Recurentul a susținut că, nu au fost verificate circumstanțele și argumentele expuse în cererea de apel motivat care, urmau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil, întru clarificarea tuturor aspectelor de fapt și de drept importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Examinând cauza, instanța de apel a respins argumentele AGEPI, într-un mod general, fără a examina la justa lor valoare și a argumenta netemeinicia acestora, contrar obligației prevăzută de art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia AGEPI nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 a fost emisă cu respectarea regimului juridic de competențe, art. 7 alin. (2) lit. s din Legea nr. 114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în 9 redacția în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată, art. 4 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 139/2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, abrogate din 09.10.2022), cu respectarea procedurii administrative, transparenței și a formalităților procedurale pentru emiterea actelor administrative individuale stabilite de Codul administrativ.

De asemenea, decizia AGEPI nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 a fost emisă cu respectarea tuturor formalităților procedurale pentru emiterea actelor administrative individuale, aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 27-33 din 28 ianuarie 2022 și pe pagina web oficială a AGEPI.

Recurentul a invocat că, instanța de apel urma să țină cont de caracterul special al normelor din Legea nr. 139/2010 în coraport cu reglementările Legii nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale pe acest segment, reieșind din prevederile art. 48 alin. (6) lit. f) din 5 Legea nr. 139/2010 (statutul și alte regulamente ale organizației corespund prevederilor legii precum și reieșind din atribuțiile unei organizații de gestiune colectivă stabilite la art. 49 din Legea nr. 139/2010, ceea ce a influențat negativ soluția finală.

Astfel, în opinia recurentului decizia AGEPI nr. 44/105 din 20 ianuarie 2022 a fost emisă în strictă conformitate cu prevederile legii, cu respectarea procedurii și competențelor stabilite conform legii, iar AGEPI, în calitatea sa de oficiu național în domeniul proprietății intelectuale, a acționat cu bună credință în cadrul aplicării actelor normative respective, a luat în considerare toate faptele relevante, și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, 10 (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

Art. XI alin.(3) Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) prevede: ”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 26 noiembrie 2023 (f.d. 68, Vol. III). La 6 decembrie 2023, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus recursul motivat împotriva deciziei din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.78-78, Vol. III). Astfel, recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală împotriva deciziei din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La 28 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs depusă de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. 11

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care 12 implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 13