3ra-547/23 — Anularea actului administrativ

3ra-547/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-547/23 (2-21052334-01-3ra-25052023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de AO „Asociația Națională a

Producătorilor de Fonograme și Interpreți”,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de AO

„Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” împotriva

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind constatarea faptului

falsificării, obligarea la modificarea actelor și obligarea la publicarea actului,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de AO „Asociația Națională a Producătorilor

de Fonograme și Interpreți” și menținută hotărârea din 07 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 08 aprilie 2021, AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și

Interpreți” s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ

împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind constatarea

faptului falsificării, obligarea la modificarea actelor și obligarea la publicarea

actului.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 21 septembrie 2015, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova a înregistrat în calitate de asociație obștească - Asociația

Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”, fiindu-

i atribuit codul fiscal 1015620005994.

La 09 august 2019, prin decizia nr. 27/1747, AGEPI a avizat Asociația

Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în

calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe și i s-a eliberat

Aviz. Decizia AGEPI nr. 27/1747 din 09 august 2019 a fost publicată în Monitorul

Oficial nr. 261-268 din 23 august 2019.

La 28 decembrie 2020, prin cererea nr. 43 din 28 decembrie 2020 (număr de

înregistrare la AGEPI nr. 3554 din 28 decembrie 2020) ANPFI s-a adresat la AGEPI

cu solicitarea de a-i fi eliberată audio-stenograma (înregistrarea audio) a ședinței

1

Comisiei de avizare a AGEPI din data de 09 august 2019 și procesul-verbal al

ședinței Comisiei de avizare a AGEPI din data de 09 august 2019.

La 12 ianuarie 2021, ANPFI a recepționat răspunsul AGEPI nr. 36 din 06

ianuarie 2021, prin care le-a fost expediată copia procesului-verbal al ședinței

Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a AGEPI din 09 august

2019.

Ca urmare a recepționării la 12 ianuarie 2021 a procesului-verbal al ședinței din

09 august 2019 a Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă din

cadrul AGEPI, reclamanta a constatat că procesul-verbal respectiv nu corespunde

audio-stenogramei ședinței din 09 august 2019 și, respectiv, constituie un fals.

Astfel, în cadrul ședinței din 09 august 2019, președintele Comisiei de avizare în

momentul punerii la vot a chestiunii cu privire la executarea Deciziei Curții de Apel

Chișinău din 02 iulie 2019, expres a declarat că se pune la vot avizarea condiționată

a ANPFI, dar nu solicitarea de a modifica și/sau completa Statutul ANPFI. Anume

pentru avizarea condiționată a ANPFI au votat unanim toți membrii Comisiei de

avizare.

La 13 ianuarie 2021, ANPFI a înregistrat la AGEPI petiția nr. 2 din 13 ianuarie

2021 (înregistrată la AGEPI cu nr. 108 din 13 ianuarie 2021). Prin petiția depusă

reclamanta a solicitat AGEPI:

- Să modifice conținutul procesului-verbal al ședinței din 09 august 2019 al

Comisiei de avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă din cadrul AGEPI,

în strictă corespundere cu formularea expusă în realitate în cadrul ședinței, așa

cum a pus la vot președintele Comisiei de avizare (potrivit audio-

stenogramei): „Cine este de acord cu executarea Deciziei cu condiționarea

modificării Statutului până la sfârșitul anului 2019. Cine este PENTRU? -

UNANIM”;

- Să modifice conținutul Deciziei nr. 27/1747 din 09 august 2019 a Comisiei de

avizare a OGC din cadrul AGEPI în strictă corespundere cu formularea

expusă în realitate în cadrul ședinței, așa cum a pus la vot președintele

Comisiei de avizare (potrivit audio-stenogramei): „Cine este de acord cu

executarea Deciziei cu condiționarea modificării Statutului până la sfârșitul

anului 2019. Cine este PENTRU? - UNANIM”.

La 04 februarie 2021, reclamanta a primit răspunsul AGEPI nr. 210 din 02

februarie 2021, conform căruia s-a refuzat absolut neîntemeiat acceptarea solicitării

legale.

La 08 februarie 2021, ANPFI a depus la AGEPI cererea prealabilă nr. 9 din 08

februarie 2021 (înregistrată la AGEPI cu nr. 482 din 08 februarie 2021), prin care a

solicitat de la AGEPI:

- Să modifice conținutul procesului-verbal al ședinței din 09 august 2019 al

Comisiei de avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă din cadrul AGEPI,

în strictă corespundere cu formularea expusă în realitate în cadrul ședinței, așa

cum a pus la vot președintele Comisiei de avizare (potrivit audio-

stenogramei): „Cine este de acord cu executarea Deciziei cu condiționarea

modificării Statutului până la sfârșitul anului 2019. Cine este PENTRU? -

UNANIM”;

- Să modifice conținutul Deciziei nr. 27/1747 din 09 august 2019 a

Comisiei de avizare a OGC din cadrul AGEPI în strictă corespundere cu

2

formularea expusă în realitate în cadrul ședinței, așa cum a pus la vot

președintele Comisiei de avizare (potrivit audio-stenogramei): „Cine este de

acord cu executarea Deciziei cu condiționarea modificării Statutului până la

sfârșitul anului 2019. Cine este PENTRU? - UNANIM”;

- Să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Decizia

corectată nr. 27/1747 din 09 august 2019 cu privire la avizarea condiționată a

ANPFI.

La 25 februarie 2021, reclamanta a recepționat răspunsul AGEPI nr. 387 din 22

februarie 2021, prin care a fost informată că „potrivit art. 140 din Codul

administrativ nr. 116/2018, Decizia AGEPI nr. 27/1747 din 09 august 2019 cu

privire la avizarea ANPFI, publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 261-268 din 23

august 2019, a obținut puterea lucrului decis și nu poate fi contestată nici pe cale

prealabilă, nici prin acțiune în instanța de judecată competentă”.

ANPFI califică răspunsul AGEPI nr. 387 din 22 februarie 2021 ca fiind unul

formal și neargumentat, care urmează a fi revăzut.

La 10 martie 2021, ANPFI a depus la AGEPI o cerere prealabilă suplimentară

nr. 16 (înregistrată la AGEPI cu nr. 912 din 10 martie 2021), prin care a explicat de

ce anume acum a fost solicitată modificarea procesului-verbal și a Deciziei din 09

august 2019. Astfel, reclamanta a indicat că, la 19 ianuarie 2021, prin scrisoarea

ANPFI nr. 3, a depus o Petiție la AGEPI (număr de intrare 164 din 19 ianuarie 2021)

la Actul de „control” ilegal nr. 25/86 din 13 ianuarie 2021, prin care a solicitat să fie

excluse din conținutul Actului de control ilegal nr. 25/86 din 13 ianuarie 2021

neconformitățile și erorile constatate de către ANPFI în conținutul acestuia la care

indică ANPFI și care mai există și se regăsesc în actul de control ilegal contestat.

Recent, a recepționat Răspunsul AGEPI nr. 293 din 10 februarie 2021, pe care îl

consideră neîntemeiat și neargumentat. Potrivit răspunsului nr. 293 din 10 februarie

2021, AGEPI nici nu a examinat solicitarea ANPFI cu privire la excluderea din Actul

de control nr. 25/86 a neconformităților și erorilor constatate de către ANPFI.

Astfel, depunerea cererii prealabile cu privire la modificarea conținutului

procesului-verbal al ședinței din 09 august 2019 și modificarea conținutului Deciziei

AGEPI nr. 27/1747 din 09 august 2019 a fost dictată de faptul că în Actul de control

nr. 25/86 din 13 ianuarie 2021 este indicat un fapt ce nu corespunde adevărului, și

anume, conține o presupusă neconformitate: „Nerespectarea prevederilor pct. 4.5 și

pct. 4.8 din Statutul ANPFI cu privire la modalitatea de convocare a Adunării

Generale și de întrunire a cvorumului necesar pentru a fi considerată deliberativă”.

În contextul acestei neconformități, reclamanta a solicitat de la AGEPI

procesul-verbal al ședinței din 09 august 2019, iar după ce a luat act de conținutul

procesului-verbal, a realizat că a fost admis un fals în acesta.

Respectiv, reclamanta a aflat că i-au fost încălcate drepturile abia după

obținerea răspunsului AGEPI nr. 293 din 10 februarie 2021, prin care i-a fost

respinsă solicitarea de a exclude din conținutul Actului nr. 25/86 din 13 ianuarie

2021 neconformitățile și erorile constatate de către ANPFI.

ANPFI califică răspunsurile AGEPI ca fiind formale și neargumentate, care

urmează a fi revăzute, luând în considerație următoarele argumente.

Prin Decizia AGEPI cu privire la executarea Deciziei Curții de Apel, AGEPI

urma doar să execute ce a hotărât instanța de judecată. Cu toate acestea, prin pct. 4,

AGEPI a indicat: „Se solicită Asociației Obștești Asociația Națională a

3

Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova să modifice și/sau

să completeze Statutul Asociației, în conformitate cu prevederile legislației în

vigoare, până la data de 31.12.2019”.

În opinia reclamantei, potrivit legislației, AGEPI trebuia doar să execute

Decizia instanței de judecată, fără a mai solicita suplimentar executarea vreunei

cerințe.

Condiționarea eliberării Avizului pentru ANPFI a fost urmare a faptului că

ANPFI s-a obligat să modifice și/sau să completeze Statutul Asociației până la finele

anului 2019, iar AGEPI s-a obligat să nu depună recurs la Curtea Supremă de

Justiție.

Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2019, Comisia de Avizare a

organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe

din cadrul AGEPI a fost obligată să avizeze Asociația Obștească „Asociația

Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în calitate de organizație de

gestiune colectivă a drepturilor conexe, cu publicarea în Monitorul Oficial al RM a

deciziei de avizare a Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de

Fonograme și Interpreți” în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor

conexe și să elibereze Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de

Fonograme și Interpreți” aviz cu privire la avizarea Asociației Obștești „Asociația

Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în calitate de organizație de

gestiune colectivă a drepturilor conexe.

Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, instanța de judecată

nu a impus ANPFI vreo obligație să modifice și/sau să schimbe careva acte de

constituire, inclusiv Statutul ANPFI.

În ședința AGEPI din 09 august 2019, ANPFI a fost avizată de către AGEPI și

i s-a eliberat Aviz în mod condiționat, și anume, a fost impusă doar condiția cu

privire la modificarea și/sau completarea Statutului ANPFI în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare, până la data de 31 decembrie 2019. În acestă

ședință, alte condiții decât modificarea și/sau completarea Statutului ANPFI în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, nu au fost impuse, iar membrii

Comisiei de avizare au luat în considerație faptul că în cadrul ședințelor de la Curtea

de Apel Chișinău, reprezentantul ANPFI a prezentat toate actele prevăzute de art. 48

alin. (6) din Legea nr. 139/2010, cărora instanța le-a dat apreciere, și la 02 iulie 2019,

a dat câștig de cauză ANPFI, fără a fi impusă la careva modificări.

În alte cazuri similare, cu privire la deciziile AGEPI despre executarea

deciziilor judecătorești, AGEPI doar a executat hotărârile de judecată, fără a impune

vreo solicitare în plus. Noțiunea „a solicita” nu este identică cu noțiunea „a

condiționa”.

Reclamanta consideră că, AGEPI urma să rectifice și să corecteze erorile

evidente strecurate în conținutul procesului-verbal al ședinței din 09 august 2019 a

Comisiei de avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă din cadrul AGEPI și a

conținutului Deciziei nr. 27/1747 din 09 august 2019, în conformitate cu prevederile

Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018, care menționează: (1)

Rectificarea este operațiunea de corectare a erorilor evidente (greșeli de redactare,

de calcul sau similare) dintr-un act administrativ individual. (2) Pe calea rectificării

nu se permite modificarea efectelor juridice ale actelor administrative individuale.

(3) Competența de a rectifica aparține, din oficiu sau la cererea participanților,

4

autorității publice care a emis actul administrativ individual. (4) Rectificarea

produce efecte juridice din momentul comunicării ei participanților. (5) Autoritatea

publică are dreptul să ceară prezentarea actului administrativ individual ce urmează

a fi rectificat inclusiv toate copiile legalizate ale acestuia care au fost eliberate.”

Reclamanta a indicat că procesul-verbal al ședinței din 09 august 2019 nu

corespunde audio-stenogramei ședinței respective și constituie un fals. Și anume, în

cadrul ședinței din 09 august 2019, președintele Comisiei de avizare în momentul

punerii la vot a chestiunii cu privire la executarea Deciziei Curții de Apel Chișinău

din 02 iulie 2019, expres a declarat că se pune la vot avizarea condiționată a ANPFI,

dar nu solicitarea de a modifica și/sau completa Statutul ANPFI. Anume pentru

avizarea condiționată a ANPFI au votat unanim toți membrii Comisiei de avizare.

Astfel, din motive necunoscute ANPFI, secretarul ședinței Comisiei de avizare

a Organizațiilor de Gestiune Colectivă din cadrul AGEPI, dna Patricia Bondaresco,

persoană responsabilă de întocmirea procesului-verbal al ședinței, a falsificat

cuvântul „condiționat” cu cuvântul „solicitare”, cuvânt ulterior preluat și în

conținutul Deciziei nr. 27/1747 din 09 august 2019.

Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat: constatarea faptului falsificării

de către secretarul ședinței Comisiei de avizare a Organizațiilor de Gestiune

Colectivă din cadrul AGEPI, dna Patricia Bondaresco, în conținutul procesului-

verbal al ședinței din 09 august 2019 și în conținutul Deciziei nr. 27/1747 din 09

august 2019 a cuvântului „condiționat” cu cuvântul „solicitare”; obligarea Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să modifice prin procedura rectificării și

corectării erorilor evidente a conținutului procesului-verbal al ședinței din 09 august

2019 a Comisiei de avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă din cadrul

AGEPI, în strictă corespundere cu formularea expusă în realitate în cadrul ședinței,

așa cum a pus la vot președintele Comisiei de avizare (potrivit audio-stenogramei):

„Cine este de acord cu executarea Deciziei cu condiționarea modificării Statutului

până la sfârșitul anului 2019? Cine este PENTRU? -UNANIM”; obligarea Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să modifice prin procedura rectificării și

corectării erorilor evidente a conținutului Deciziei nr. 27/1747 din 09 august 2019 a

Comisiei de avizare a OGC din cadrul AGEPI, în strictă corespundere cu formularea

expusă în realitate în cadrul ședinței, așa cum a pus la vot președintele Comisiei de

avizare (potrivit audio-stenogramei): „Cine este de acord cu executarea Deciziei cu

condiționarea modificării Statutului până la sfârșitul anului 2019? Cine este

PENTRU? -UNANIM”; obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova decizia corectată nr. 27/1747

din 09 august 2019 cu privire la avizarea condiționată a ANPFI.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de AO „Asociația Națională a Producătorilor

de Fonograme și Interpreți” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală privind constatarea faptului falsificării, obligarea la modificarea actelor

și obligarea la publicarea actului s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme

și Interpreți” și menținută hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

5

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, contrar prevederilor art.

93 din Codul administrativ, AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme

și Interpreți” nu a prezentat nicio probă care să confirme că, în conținutul Deciziei

nr. 27/1747 din 09 august 2019 ar fi fost admisă vreo eroare evidentă, or, acțiunea

ANPFI este întemeiată anume pe prevederile art. 131 din Codul administrativ.

Din analiza Deciziei AGEPI nr. 27/1747 din 09 august 2019, se constată că,

aceasta a fost emisă cu respectarea tuturor formalităților procedurale pentru emiterea

actelor administrative individuale, respectiv, AO „Asociația Națională a

Producătorilor de Fonograme și Interpreți” nu poate pretinde ca, aceasta să fie emisă

și redactată conform propriei sale formulări, or, avizarea, monitorizarea și

supravegherea activității organizațiilor de gestiune colectivă a dreptului de autor

și/sau a drepturilor conexe sunt prerogative atribuite exclusiv autorității competente-

AGEPI.

La fel, instanța de apel a reținut că, conținutul textual al Deciziei nr. 27/1747

din 09 august 2019, cu argumentarea în fapt și în drept al acesteia, precum și toate

cele 6 puncte dispuse, a fost votate unanim de către toți membrii Comisiei de avizare

prezenți la ședință, fapt pentru care au semnat. Din aceste considerente, instanța de

fond întemeiat a apreciat ca nefondate pretențiile ANPFI de constatare a faptului

falsificării de către secretarul ședinței Comisiei de avizare a Organizațiilor de

Gestiune Colectivă din cadrul AGEPI, în conținutul Deciziei nr. 27/1747 din 09

august 2019 a cuvântului „condiționat” cu cuvântul „solicitare”, precum și obligarea

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să modifice prin procedura

rectificării și corectării erorilor evidente a conținutului Deciziei nr. 27/1747 din 09

august 2019 a Comisiei de avizare a OGC din cadrul AGEPI.

În partea ce ține de pretențiile ANPFI de constatare a faptului falsificării, în

conținutul procesului-verbal al ședinței din data de 09 august 2019 a cuvântului

„condiționat” cu cuvântul „solicitare” și obligarea Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală să modifice prin procedura rectificării și corectării erorilor

evidente a conținutului procesului-verbal al ședinței din 09 august 2019 a Comisiei

de avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă din cadrul AGEPI, instanța a

menționat că acesta, reprezintă un înscris, în care au fost consemnate, pe scurt,

discuțiile și deciziile emise de Comisia de avizare și care nu produce efecte juridice,

prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Astfel, secretarul Comisiei de avizare a perfectat procesul-verbal al ședinței din

09 august 2019 cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 117 din Codul

administrativ, care a fost semnat de președintele Comisiei Andrei Popa și de către

secretarul acesteia - Patricia Bondaresco.

Prin urmare, ținând cont de faptul că, procesul-verbal al ședinței din 09 august

2019 a Comisiei de avizare a Organizațiilor de Gestiune Colectivă din cadrul AGEPI

nu reprezintă un act administrativ, ci o operațiune administrativă care nu produce,

ca atare, efecte juridice, Curtea de Apel Chișinău a conchis că instanța de fond

întemeiat a respins acțiunea reclamantei și în această parte.

Referitor la argumentul ANPFI precum că, procesul-verbal al ședinței din 09

august 2019 nu corespunde audio-stenogramei ședinței din 09 august 2019 și ar

constitui un fals, după cum întemeiat a subliniat și prima instanță, instanța de apel a

reținut că, în conformitate cu prevederile art. 220 alin. (3) din Codul administrativ,

6

probele obținute cu încălcarea legii nu au forță probantă și nu pot fi puse la baza

hotărârii judecătorești.

La caz, și instanța de apel a apreciat drept inadmisibilă proba - CD-ul prezentat

de către reprezentantul AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și

Interpreți” la materialele cauzei, care ar conține înregistrarea audio a ședinței

Comisiei de avizare din 09 august 2019, deoarece potrivit art. 146 alin. (2) din Codul

de procedură civilă, nu poate servi ca probă înregistrarea audio-video ascunsă dacă

nu este permisă prin lege. Or, reieșind din materialele dosarului administrativ,

precum și din explicațiile reprezentantului AGEPI, s-a reținut că, înregistrare audio

a ședinței Comisiei de avizare din 09 august 2019, nu a fost efectuată de către

autoritatea publică pârâtă/intimată.

La 07 aprilie 2023, AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și

Interpreți” a expediat prin poștă recursul asupra deciziei din 13 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și

a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că instanța de apel nu a dat apreciere

corespunzătoare circumstanțelor pricinii, a interpretat eronat normele aplicabile

speței, precum și nu a cercetat corespunzător toate probele prezentate, ceea ce a dus

la emiterea unei soluții eronate. Suplimentar au fost indicate circumstanțe și motive

similare celor din cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

La 30 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatei.

La 12 iunie 2023, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus

referință asupra cererii de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile

de declarare a recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data

declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

7

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 13 decembrie 2022, fiind notificată participanților la proces prin poștă la 10 martie

2023 (f.d. 128), fiind recepționată de către recurentă la 16 martie 2023 (f.d. 130).

Astfel, depunerea recursului la 07 aprilie 2023 (f.d. 136-144) este în termen.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de AO „Asociația Națională a

Producătorilor de Fonograme și Interpreți”, completul de judecată îl consideră drept

inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

8

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de AO „Asociația Națională a Producătorilor de

Fonograme și Interpreți”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme

și Interpreți” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9