3ra-1065/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1065/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan) ÎNCHEIERE 04 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”, a fost casată hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o deciziei nouă de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 03 aprilie 2018, Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 21 septembrie 2015, a fost înregistrată de către Ministerul Justiției în calitate de asociație obștească care potrivit stipulărilor statutare, este neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită prin libera manifestare a voinței persoanelor asociate, în vederea realizării în comun a scopurilor determinate de statutul acesteia și în special de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010. A invocat că necesitatea fondării unei asemenea asociații a fost determinată de faptul că titularii drepturilor conexe, în special producătorii de fonograme/videograme, doresc să își gestioneze drepturile sale în cadrul unei alte asociații și separat de alte asociații, care pe lângă drepturile producătorilor gestionează drepturile altor titulari de drepturi, motiv din care drepturile producătorilor de fonograme/videograme erau 1 neglijate.

Conform art. 4 alin. (1) lit. h) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală avizează, monitorizează și supraveghează activitatea organizațiilor de gestiune colectivă a dreptului de autor și/sau a drepturilor conexe. A susținut că necesitatea avizării asociației obștești constă în eficientizarea gestionării drepturilor conexe, în folosul titularilor, precum și întreținerea unor relații de colaborare cu mediul utilizatorilor. Totodată, Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți este p asociație a titularilor de drepturi conexe, spre deosebire de alte asociații avizate de AGEPI, cu dreptul de colectare a remunerației, iar în Republica Moldova nu există nici o altă asociație care are doar titulari de drepturi conexe și în interesul cărora își propune să activeze.

La data de 03 ianuarie 2018, în temeiul art. 48 din Legea nr. 139 din 02 iulie 2010, a depus la AGEPI cerere cu privire la avizarea în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe, cu anexarea tuturor actelor necesare.

Prin decizia nr. 19/226 din 05 februarie 2018, Comisia de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a AGEPI a respins cererea de avizare a ANPFI, din motivul că nu întrunește condițiile prevăzute de art. 48 alin. (6) și (7) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010. Reclamanta a afirmat că la 12 februarie 2018 a depus o cerere prealabilă cu privire la anularea deciziei nr. 19/226 din 05 februarie 2018, care a fost respinsă prin răspunsul nr. 494 din 07 martie 2018, recepționat la 16 martie 2018. A menționat că nu a fost informată despre data și locul ședinței Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a AGEPI cu privire la examinarea cererii prealabile și nici a cererii de avizare a organizației.

Consideră că decizia nr. 19/226 din 05 februarie 2018 este ilegală și lezează drepturile ANPFI și ale titularilor de drepturi ai acesteia. Comisia de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a AGEPI a examinat absolut neobiectiv cererea de avizare, iar în cazul în care a constatat că este necesară prezentarea unor acte suplimentare, trebuia să le solicitate de la ANPFI. Mai mult ca atât, consideră că a probat faptul că trebuie și poate fi avizată precum au fost avizate și celelalte organizații de gestiune colectivă prin decizia Comisiei de avizare nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013 doar pentru membrii săi, precum și potrivit deciziei Comisiei de avizare nr. 1/57 din 20 ianuarie 2012 cu privire la avizarea ANPCI în calitate de organizație de gestiune colectivă cu dreptul de gestiune a drepturilor pentru titularii săi doar în baza unei cereri de avizare și atât.

A declarat că pârâta admite duble standarde în activitatea sa și aplică legea într-un mod absolut arbitrar, neîntemeiat și ilegal, încălcând principiul aplicării uniforme a prevederilor legale. A solicitat anularea deciziei nr. 19/226 din 05 februarie 2018 a Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, obligarea Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să avizeze Asociația Națională a 2 Producătorilor de Fonograme și Interpreți în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe, să publice decizia de avizare în Monitorul Oficial al RM și să elibereze aviz cu privire la avizarea Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a conchis că decizia nr. 19/226 din 05 februarie 2018 a fost adoptată în strictă corespundere cu prevederile art. 48 alin. (7) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală întemeiat și legal respingând cererea de avizare, întrucât Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți nu întrunește condițiile prevăzute de art. 48 alin. (6) și (7) din Legea nr. 139 din 02 iulie 2010. Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți, a fost casată hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o decizie nouă de admitere a acțiunii.

A fost anulată decizia nr. 19/226 din 05 februarie 2018 a Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe din cadrul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală „Cu privire la respingerea cererii de avizare înaintată de Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”. A fost obligată Comisia de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să avizeze Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe, cu publicarea în Monitorul Oficial al RM a deciziei de avizare și să elibereze aviz cu privire la avizarea Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți întrunește integral condițiile stipulate în art. 48 alin. (6) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și urma a fi avizată în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe. Mai mult ca atât, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că decizia din 05 februarie 2018 este nemotivată, lipsind evident analiza de fapt și de drept a acelor temeiuri esențiale, care au fost reținute la baza respingerii cererii Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți. La data de 11 iulie 2019 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al 3 Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Conform art. 97 alin. (1), (2) și (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. Din materialele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 iulie 2019, iar recursul nemotivat a fost depus la 11 iulie 2019, în termenul prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Decizia motivată a instanței de apel a fost notificată prin poștă cu scrisoare recomandată Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală la 16 iulie 2019, conform scrisorii de însoțire nr. 7793 (f.d. 33, volumul II), fiind recepționată de recurentă la 18 iulie 2019, fapt confirmat prin semnătura pe avizul de recepție (f.d. 76, volumul II). Se reține că până la momentul examinării cererii de recurs, recurenta nu a prezentat instanței de recurs partea motivată a acesteia. Prin urmare, în lipsa motivării recursului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție este în imposibilitate de a verifica legalitatea deciziei contestate, aspect ce impune prin prisma art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul 4 administrativ, declararea recursului inadmisibil.

Aici, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). De altfel, Curtea a relatat în practica judiciară constantă și faptul că, dreptul la o instanță nu este absolut. Este cert că recurenta Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, fiind interesată de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, urma să întreprindă măsurile necesare pentru a proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea motivării recursului, cu indicarea esenței și temeiurilor acestuia în termenul prevăzut de lege, fapt însă ignorat de către ultima.

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. În conformitate cu art. 245 alin. (2) și 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ al Republicii Moldova, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5