2ac-140/22 — contestarea in tot a actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 2ac-140/22

2-22060564-01-2cc-16062022

ÎNCHEIERE

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei de contencios

administrativ la acțiunea depusă de Asociația Obștească Asociația Națională

,,Copyright” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu

privire la anularea în tot a actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 29 aprilie 2022 Asociația Obștească Asociația Națională

,,Copyright” a depus în Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani acțiune de

contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, cu privire la anularea în tot a ordinului nr. 71 din 10 aprilie 2017 a

directorului Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală ,,Cu privire la

aprobarea Raportului-tip anual de transparență al organizației de gestiune

colectivă”.

Prin încheierea din 6 mai 2022 a judecătorului Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cauza de contencios administrativ enunțată a fost strămutată,

după competență materială, spre judecare la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv

că actul administrativ contestat este unul normativ.

Prin încheierea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

suspendat procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea conflictului negativ de competență.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, unde urmează a fi remisă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ,

conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de

apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se

soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se

soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere

nesusceptibilă de recurs.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond

toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă

instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău urmează de stabilit dacă

obiectul acțiunii în contencios administrativ – ordinul nr. 71 din 10 aprilie 2017

a directorului Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală ,,Cu privire la

aprobarea Raportului-tip anual de transparență al organizației de gestiune

colectivă” care se solicită a fi anulat, este un act administrativ individual sau un

act administrativ normativ.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea

administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a

operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere

publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul

administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice,

prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale

pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile –

actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul

administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul

administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de

acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ

individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat

sau nedeterminat de perioade successive.

Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ

este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru

un număr nedeterminat de situații identice.

Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr.

100 din 22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau

emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și

impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care

reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care

sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.

Iar potrivit art. 4 din aceiași lege, actul normativ are caracter public,

obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii,

opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin

forța de constrângere a statului.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că

diferențierea între actele administrative normative și actele administrative

individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de

criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o

regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept

nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care

urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ

restrâns și determinat de subiecți de drept.

În speță, actul administrativ – ordinul nr. 71 din 10 aprilie 2017 a

directorului Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală ,,Cu privire la

aprobarea Raportului-tip anual de transparență al organizației de gestiune

colectivă” stabilește expres cercul persoanelor pentru care produce efecte

juridice (organizațiile de gestiune colectivă), nu se aplică unui număr

nedeterminat de situații identice, ci indică expres cazurile și situațiile concrete

de aplicare a acestuia (o dată în an), fapt ce rezultă expres din conținutul acestui

act.

Cu alte cuvinte, ordinul nr. 71 din 10 aprilie 2017 a directorului Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală ,,Cu privire la aprobarea Raportului-tip

anual de transparență al organizației de gestiune colectivă”, care se solicită a fi

anulat, nu prevede reglementări de principiu și nu are o aplicabilitate generală,

nu se adresează și nu produce efecte erga omnes, ci urmărește stabilizarea unei

situații juridice precise în favoarea unui număr restrâns și bine definit de

subiecte de drept, la caz fiind vorba despre aprobarea Raportului-tip anual de

transparență al organizației de gestiune colectivă.

Prin urmare, la caz, sunt opozabile prevederile art. 191 alin. (1) din Codul

administrativ, în sensul cărora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3),

judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, or,

ordinul nr. 71 din 10 aprilie 2017 a directorului Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12

din Codul administrativ, dar constituie un act administrativ individual.

În conformitate cu art. 196 din Codul administrativ, acțiunea în

contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază

teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea

administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de

contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în

contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază

teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.

În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de a

judeca cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Asociația

Obștească Asociația Națională ,,Copyright” împotriva Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală, cu privire la anularea în tot a actului administrativ

individual.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este

înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând

având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că

conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de

competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei

sus-nominalizate a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care este specializată

în examinarea cauzelor în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 191 alin. (1), 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care este

specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, la judecarea

cauzei în contencios administrativ, la acțiunea depusă de Asociația Obștească

Asociația Națională ,,Copyright” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, cu privire la anularea în tot a actului administrativ individual.

Cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Asociația

Obștească Asociația Națională ,,Copyright” împotriva Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală, cu privire la anularea în tot a actului administrativ

individual, se remite conform competenței spre examinare Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron