3r-139/21 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-139/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Secrieru-Coșleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Guvernul Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Andrei Popa împotriva Guvernului Republicii Moldova, persoane terțe Agenția

de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Natalia Mogol cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva încheierii din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de către Guvernul Republicii Moldova împotriva

hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul

art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

c o n s t a t ă :

La 17 februarie 2020, Andrei Popa a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Guvernului Republicii Moldova,

persoane terțe Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Natalia Mogol cu

privire la anularea actelor administrative.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă acțiunea depusă de către Andrei Popa. Au fost anulate dispoziția

Guvernului nr. 5-d din 15 ianuarie 2020 cu privire la preavizarea lui Andrei Popa

director al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală și dispoziția Guvernului nr.

81-d din 10 aprilie 2020 cu privire la eliberarea din funcție. S-a obligat Guvernul

Republicii Moldova să emită act administrativ, prin care Andrei Popa să fie restabilit

în funcția de director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate

Intelectuală.

La 18 noiembrie 2020, Guvernul Republicii Moldova a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii.

1

Prin încheierea din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Guvernul Republicii Moldova împotriva hotărârii din 13

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea

apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din

Codul administrativ.

La 25 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Guvernul Republicii

Moldova a depus recurs motivat împotriva încheierii din 11 martie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, ulterior confirmat prin depunerea recursului pe suport de hârtie cu

semnătura olografă.

În argumentarea recursului a invocat că încheierea contestată este pasibilă de a fi

casată, or, în cazul în care se admite că termenul limită pentru depunerea motivării

apelului a constituit 18 februarie 2021, iar, Guvernul a depus cererea de apel motivată

la data de 4 martie 2021, se constată 14 zile de întârziere. Însă, aceste 14 zile nu au

influențat în nici un fel examinarea cauzei în instanța de apel, deoarece nu a fost

fixată nici o ședință de judecată, nu a fost expediată nici o înștiințare referitor la

comunicarea unor neajunsuri în conformitate cu art. 235 din Codul administrativ.

Recurentul a menționat că depunerea motivării apelului cu o întârziere

nesemnificativă nu afectează în nici un fel drepturile lui Andrei Popa la examinarea

cauzei date, precum și nici dreptul la un proces echitabil. Însă, declararea apelului

inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, în situația explicată

supra, ar fi o încălcare a dreptului la un proces echitabil al Guvernului.

A precizat că instanțele de judecată nu au statuat o practică bine definită în ceea

ce privește aplicarea art. 231 – 240 din Codul administrativ, iar în situația dată, prin

adoptarea încheierii contestate, instanța de apel a lezat dreptul Guvernului la un

proces echitabil.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii din 11 martie

2021 a instanței de apel cu emiterea unei noi încheieri de remitere a cauzei la

rejudecare.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 11 martie 2021, fiind

comunicată recurentului la data de 16 martie 2021 (f.d.41, Vol. I).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Guvernul Republicii

Moldova, prin intermediul poștei electronice, la 25 martie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

2

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către

Guvernul Republicii Moldova, urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că Guvernul Republicii Moldova, nu este de

acord cu încheierea din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul

depus de autoritatea publică vizată, împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarat inadmisibil pe motiv că

motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin.

(2) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat public la 13 noiembrie 2020, iar la 18 noiembrie 2020, Guvernul Republicii

Moldova a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.

Conform avizului de recepție/livrare anexat la materialele dosarului se denotă cu

certitudine că Guvernul Republicii Moldova a recepționat la data de 15 ianuarie 2021

hotărârea motivată din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

fapt contrasemnat de către ultimul (f.d.204, Vol. I).

Deci, se reține că, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de

la 16 ianuarie 2021 și a expirat la data de 15 februarie 2021, ultima zi de depunere a

apelului motivat.

Cu toate acestea, Guvernul Republicii Moldova a înregistrat motivarea apelului în

Curtea de Apel Chișinău la data de 4 martie 2021 (f.d.28-33, Vol. II).

În condițiile create, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel de

declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că Guvernul Republicii Moldova

recepționând la 15 ianuarie 2021 hotărârea motivată a instanței de fond nu s-a

3

conformat prevederilor legale și nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art.

232 alin. (2) din Codul administrativ.

Cât privește alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs întru anularea

încheierii contestate, Colegiul judiciar le consideră neîntemeiate, or, Codul

administrativ prevede expres modalitatea și termenul de depunere a motivării

apelului.

La acest segment, instanța de recurs ține să noteze Guvernului Republicii

Moldova că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de atac,

asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii

pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o

complexitate de relații dintre părți potrivit unor norme de drept distincte. Deci,

admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare

a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție

inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Astfel, importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea

sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a

fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

În temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Codul administrativ participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de contestare cu apel este considerat un termen imperativ, absolut

și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, se constată drept temeinică încheierea instanței de apel, deoarece

Guvernul Republicii Moldova nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de

art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt ce a atras consecințele dispozițiilor art.

236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Deci, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat Guvernul

Republicii Moldova nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența

CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că neprezentând apelul motivat în termenul

stabilit de lege, Guvernul Republicii Moldova a demonstrat o neglijență a drepturilor

4

sale procedurale, prin urmare instanța de judecată nu poate accepta o asemenea

omisiune, or, aceasta contravine legislației naționale și internaționale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Guvernul Republicii Moldova și se menține

încheierea din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5