3ra-1155/21 — anularea actelor administrative

3ra-1155/21 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1155/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruinau, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” împotriva

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Roșca Victor cu

privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 octombrie 2019, SRL „Orhei-Vit”, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI),

persoană terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin cererea numărul de depozit 041109 din

05 septembrie 2017, Roșca Victor a solicitat de la Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală înregistrarea mărcii combinate „natur.md” culori

revendicate, verde și negru, pentru produsele din clasa 29, 30 și 31 conform

Clasificatorului International al Produselor și Serviciilor (CIPS).

La 31 ianuarie 2018, în temeiul art. 40 din Legea privind protecția mărcilor

nr. 38 din 29 februarie 2008, a depus opoziția împotriva înregistrării mărcii cu

numărul de depozit 041109.

Ulterior, la 02 iulie 2018, AGEPI a emis decizie de înregistrare a mărcii prin

care a considerat neîntemeiată opoziția reclamantului și a acceptat înregistrarea

mărcii „natur.md” solicitantului Roșca Victor pentru toate produsele din

clasele: 29 carne, pește, păsări și vânat; extracte din carne; fructe și legume

conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi, ouă, lapte și

produse lactate; uleiuri; 30 cafea, ceai, cacao, zahar, orez, tapioca, sago, înlocuitori

de cafea; făină și preparate făcute din cereale, pâine, produse de patiserie și

cofetărie, înghețată, miere, sirop de melasa, drojdie, praf de copt; sare, muștar, oțet,

1

sosuri (condimente); mirodenii; gheata; 31 produse agricole, horticole, forestiere si

cereale, necuprinse în alte clase; animale vii; fructe si legume proaspete; semințe,

plante și flori naturale; alimente pentru animale; malț.

A relatat reclamantul că, prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Comisiei de

Contestații a AGEPI s-a respins contestația SRL „Orhei-Vit”, s-a menținut decizia

AGEPI din 02 iulie 2018 de înregistrare a mărcii și dosarul a fost transmis direcției

mărci și design industrial pentru continuarea procedurilor de înregistrare a mărcii.

Prin urmare, pârâtul a eliberat lui Roșca Victor, certificatul de înregistrare a

mărcii nr. 32000 din 15 ianuarie 2019.

În conformitate cu art. 48 alin. (4) din Legea privind protecția mărcilor

nr. 38 din 29 februarie 2008, hotărârea Comisiei de contestații se comunică părților

și poate fi atacată în instanța de judecată în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI în

termenele prevăzute de lege.

Potrivit art. 61 alin. (3) din Legea privind protecția mărcilor, persoana ale

cărei drepturi sunt încălcate poate să solicite instanței de judecată apărarea

drepturilor în termenul de prescripție extinctivă, stabilit conform legii, și care nu va

fi mai mic de 3 ani.

Totodată, conform pct. 13 din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 1 din 06 februarie 2017 cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislației în

domeniul protecției mărcilor, în scopul aplicării uniforme de către instanțele

judecătorești a normelor juridice ce vizează tematica abordată, Plenul a oferit

explicații că, în cazul contestării hotărârilor Comisiei de contestații a AGEPI, ca

acte administrative, ce urmează a fi soluționate în procedura contenciosului

administrativ, va fi aplicat termenul de prescripție, prevăzut în Legea privind

protecția mărcilor. Or, potrivit art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, acțiunea

în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel. Pe când art. 61 alin. (3) din Legea privind protecția

mărcilor, care este o lege specială, stabilește un termen de prescripție extinctivă, nu

mai mic de 3 ani pentru sesizarea instanței de judecată, cu acțiune în apărarea

drepturilor asupra mărcii.

A invocat reclamantul că hotărârea Comisiei de contestații a AGEPI din

27 noiembrie 2018 este ilegală și nefondată, deoarece, marca combinată

„natur.md” aduce atingere directă drepturilor anterioare exclusive, protejate

conform prevederilor legale ale SRL „Orhei-Vit” - titular asupra mai multor mărci,

după cum urmează:

Marca notorie: „Naturalis”nr. 13 din Registrul mărcilor notorii;

Mărci combinate:„Naturalis TM” certificat nr. R12910, clasa 29 - fructe și

legume conservate; clasa 32 - băuturi din fructe și sucuri din fructe și din legume,

băuturi nealcoolice conținând fructe; nectar, sucuri naturale din fructe fără aditivi,

suc de mere; suc de struguri, suc de portocale, suc de ananas, suc de grepfrut, suc

de vișine și cireșe, suc de prune, suc de piersici, suc de caise, de mere și coacăză,

suc de mere și vișine, suc multifrut; sucuri de legume, suc de roșii, suc de morcov,

suc de mere și morcov;

„Naturalis TM” certificat nr. 26125 - clasa 05 - alimente dietetice pentru

copii, alimente pentru copii în formă de sucuri, pireuri, paste alimentare din fructe

și legume, deserturi din fructe și legume, piureuri cu pulpă din fructe și legume,

băuturi naturale din fructe și legume pentru alimentarea copiilor; clasa 35 -

2

publicitate; gestionarea afacerilor comerciale; administrare comercială; lucrări de

birou;

„Naturalis TM” certificat nr. R 15426 clasa 03 - preparate pentru albit și alte

substanțe pentru spălat; preparate pentru curățare, lustruire, degresare și șlefuire;

săpunuri; parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice, loțiuni pentru păr; produse

pentru îngrijirea dinților; clasa 35 - publicitate; gestionarea afacerilor comerciale;

administrare comercială; lucrări de birou;

„NATURALIS”, certificat nr. 26055 clasa 05,29, 30,31,32, 35,39; „FAMILIA

NATURELLE” certificat nr. 21540 clasa 29 - carne, pește, păsări și vânat; extracte

din came; fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri,

compoturi, ouă, lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile; clasa 30 -

cafea, ceai, cacao, zahăr, orez, tapiocă, sago, înlocuitori de cafea; făină și preparate

făcute din cereale, pâine, produse de patiserie și cofetărie, înghețată, miere, sirop

de melasă, drojdie, praf de copt; sare, muștar, oțet, sosuri (condimente); mirodenii;

gheață; clasa 32 - bere; ape minerale și gazoase și alte băuturi nealcoolice; băuturi

din fructe și sucuri de fructe; siropuri și alte preparate pentru fabricarea băuturilor;

clasa 33 - băuturi alcoolice (cu excepția berii); clasa 35 - publicitate; gestiunea

afacerilor comerciale; administrare comercială; lucrări de birou; servicii prestate de

magazine de firmă și/sau specializate; desene industriale: „Etichete” certificat nr.

801.

A menționat SRL „Orhei-Vit” că, este producător de produse încadrate în

clasele 03, 05, 29, 30, 31, 32, 33, 35 și 39 ale clasificării internaționale de la Nisa,

toate acestea având la bază multitudinea produselor de origine animală și vegetală.

Calitatea produselor fabricate de SRL „Orhei-Vit” este confirmată de nivelul înalt

de cunoaștere în rândul consumatorilor a obiectelor de proprietate intelectuală

enumerate, de rând cu alte mărci ale reclamantului, fapte cu valoare juridică

confirmată prin constatarea notorietății mărcii nr. 13 - NATURALIS înscrisă în

Registrul mărcilor notorii al AGEPI la 28 noiembrie 2009. Astfel, AGEPI urma să

se pronunțe asupra contestației reclamantului printr-o hotărâre de admitere, în

temeiul motivelor relative de refuz specificate la art. 8 alin. (1) lit. b) și c) din

Legea nr.38 privind protecția mărcilor, deoarece, semnul „natur.md” nu

îndeplinește și este contrar condițiilor de înregistrare pentru produsele solicitate.

A mai indicat reclamantul că, contrar art. 1 din Regulamentul Comisiei de

contestație AGEPI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 257 din 02 aprilie 2009,

Comisia de contestații ca unicul organ cu drept de soluționare pe cale

extrajudiciară a litigiilor din domeniul proprietății intelectuale, nu a reparat erorile,

omisiunile și concluziile contradictorii din decizia de înregistrare, emisă de

Departamentul mărci, modele și desene industriale AGEPI privind admiterea

neîntemeiată a înregistrării mărcii „natur.md” solicitant Roșca Victor, a soluționat

greșit speța, iar probele anexate de reclamant au fost apreciate arbitrar, erorile

admise de comisie au dus la încălcarea drepturilor SRL „Orhei-Vit”.

A opinat că, depozitul de marcă „natur.md” cu nr. 041109, urma sa fie respins

de Comisia de contestații AGEPI în temeiul art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 38

privind protecția mărcilor, deoarece este identic ori similar cu o marcă (mărcile)

anterioară și, din cauza identității ori similitudinii produselor și/sau serviciilor pe

care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru consumator,

inclusiv riscul de asociere cu marcă anterioară. În susținerea acestui argument,

reclamantul invocat că, depozitul de marcă „natur.md” cu numărul 041109 este

3

similar cu mărcile anterioare NATURALIS și Familia Naturelle ale titularului SRL

„Orhei-Vit”, din care motiv există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv

riscul de asociere cu această marcă.

A menționat reclamantul că, comparația semnelor din punct de vedere vizual,

relevă că forma grafică a depozitului 041109, dominată de partea verbală NATUR

(amplasată în centru, accentuată prin culoare) este identică și se încadrează

complet în partea protejată a obiectelor PI ale reclamantului. Referitor la

compararea mărcilor reclamantului și depozitul contestat, remarcă că acesta este

capabil de a crea o impresie vizuală identică în ansamblul părții verbale.

Componentele părții verbale sunt identice din punct de vedere numeric – 5, semne

la ambele obiecte. Părțile comparate sunt constituite din 5 litere în comun plasate

în aceeași ordine, adică după morfemul NATUR, situat la începutul elementului

verbal, urmează 2 litere .md. Divizarea părții verbale în semnul contestat este

subliniată prin culoarea părților NATUR și MD, despărțită de un punct (.). Toate

literele au o grafică asemănătoare, sunt variații ale înscrisului cu majuscule, slab

stilizate.

Reclamantul a considerat că, înscrisul elementului verbal, în mod figurativ în

fața elementului verbal al mărcii contestate subliniază similitudinea vizuală între

cele două semne. În ceea ce privește elementul figurativ, o asociere se poate crea

între imaginile sugestive ale ambelor semne este puțin probabil ca publicul să

rețină o diferență. Pe plan fonetic, elementele verbale, morfeme fără semnificație,

se citesc, se pronunță în mod identic, au un număr identic de sunete (5). Nu există

careva circumstanțe (diacritice, pronunție, engleza ș.a.) care ar putea modifica,

cauza pronunții diferite ale morfemelor. Jurisprudența constantă pune valoare pe

aspectul fonetic/verbal al semnelor, acest lucru fiind justificat de faptul, că

consumatorii folosesc elementul verbal pentru a identifica semnul, elementele

figurative fiind considerate mai degrabă ca elemente decorative. În esență, mărcile

în cauză prezintă un grad înalt de similitudine bazată pe combinarea unor morfeme

cu elementul NATUR și elemente decorative - semnul contestat reia mesajul

sugerat de marca reclamantului, făcând o legătură dintre semnul în sine și lista

produselor/serviciilor pentru care este desemnat. În ceea ce privește compararea

bunurilor și serviciilor, la fel, jurisprudența constată similitudinea dintre produsele

sau serviciile în cauză, prin care se constată că trebuie să se ia în considerare toți

factorii relevanți care caracterizează relația dintre produse. Acești factori de

stabilire a similarității produselor/serviciilor include, următorii parametri: natura

produselor, destinația de utilizare, metoda de utilizare, complementaritatea,

concurența între produse/servicii sau caracterul interschimbabil, canalele de

distribuție/punctele de vânzare, publicul relevant, originea obișnuită. Toți acești

factori reprezintă concepte juridice, iar stabilirea criteriilor pentru evaluarea lor

este o chestiune de drept.

A susținut reclamantul că produsele care fac obiectul înregistrărilor mărcilor,

după cum urmează, marca notorie Naturalis nr.13; mărcile combinate Naturalis

TM, Certificat nr. R 12910 clasa 29 și 32, Certificat nr. 26125 clasa 05 și 35,

Certificat nr. R 15426 clasa 03 și 35, Certificat nr. 26055 clasa 05, 29, 30, 31, 32,

35, 39; marca Familia Naturelle, Certificat nr. 21540 clasa 29, 30, 32, 33 și 35;

desenele industriale (etichete) Certificat nr. 801) se consideră ca fiind parte

identică cu cele solicitate prin depozitul 041109, fiind similare după natura și

originea lor - toate fiind de origine naturală, au rețele de distribuție identice și

4

similare, sunt destinate unei utilizări finale identice. În mare măsură vizează

consumatorul direct produsele din clasele 29. În consecință, interdependența dintre

factorii anteriori luați în considerare și, în special, similitudinea mărcilor și cea a

bunurilor și serviciilor desemnate ale mărcilor reclamantului și depozitului 041109,

cu certitudine denotă prezența riscului de confuzie. Un grad mai mic de

similitudine între produsele sau serviciile desemnate este compensat printr-un grad

ridicat de similitudinea între mărci. Caracterul distinctiv accentuat al mărcilor

anterioare ale reclamantului, care s-a constituit din utilizarea susținută, extinsă,

activă pe piață, constituie un factor important care trebuie luat în considerare în

constatarea unui risc de confuzie din partea unor agenți noi pe piață, care

indubitabil ar dori să beneficieze de roadele renumelui reclamantului.

Reclamantul a remarcat că, admiterea înregistrării mărcii solicitate prin

depozitul 041109, identică și similară cu mărcile sale, diluează și slăbește

caracterul distinctiv al mărcilor anterioare înregistrate de reclamant, ca în final să

creeze o confuzie și să dezorienteze consumatorul final în privința produselor

reclamantului. De asemenea, este neîntemeiat argumentul pârâtului din hotărârea

Comisiei de contestații a AGEPI, precum că mărcile reclamantului coexistă, cu

zeci de mărci care conțin elementul „natur”, înregistrate anterior pe numele altor

titulari, pentru produse identice sau similare, fapt combătut cu informația din

Registrul mărcilor AGEPI care confirmă contrariul. Anterior, pârâtul a refuzat

înregistrarea altor mărci cu elementul „natur”, fapt confirmat prin decizia AGEPI

din 24 februarie 2015 - semnul Natur Radler, decizia AGEPI din 25 februarie 2013

- semnul La Nature, fapt ce manifestă caracterul contradictoriu și ambiguu ale

actelor administrative emise de pârât în raport cu cererea reclamantului.

A mai notat reclamantul că potrivit studiului privind gradul de similitudine a

mărcilor Naturalis și Natur.md, elaborat de ASK Moldova în luna iunie 2019, s-a

demonstrat faptul că publicul respondent a stabilit o legătură certă între mărcile

anterioare Naturalis și marca Natur.md, în așa mod fiind demonstrat existența

riscului de confundare invocat. Astfel, rezultă că marca contestată „natur.md”, în

percepția consumatorului este asociată cu produsele titularului mărcilor anterioare

Naturalis, prin urmare pârâtul Roșca Victor ar beneficia de renumele

producătorului SRL „Orhei-Vit”, titular al mărcilor anterioare la comercializarea

produselor vizate de marca contestată. Desemnarea solicitată pentru înregistrare

„natur.md” este similară cu mai multe mărci anterioare care se bucură de renume

în R. Moldova, iar utilizarea mărcii solicitate pentru înregistrare, fără un motiv

justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv.

Reclamantul a mai invocat că, depozitul nr. 041109 trebuia refuzat de AGEPI

în temeiul art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 38 privind protecția mărcilor,

deoarece înregistrarea mărcii este respinsă din cauza similitudinii cu o marcă

anterioară și este solicitată spre înregistrare pentru produse și/sau servicii care nu

sunt similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, în cazul când

marca anterioară se bucură de renume în R. Moldova și dacă utilizarea mărcii

solicitate, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul

distinctiv ori din renumele mărcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora,

acestea fiind mărcile notorii cu prioritate din 20.10.2004. Toate drepturile

anterioare invocate de reclamant decurg din semne folosite efectiv în circuitul

comercial, au fost dobândite și sunt menținute în vigoare până la data de depozit a

5

cererii de înregistrare a mărcii 041109, drepturile exclusive asupra acestor obiecte

conferă proprietarului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare.

Prin urmare, reclamantul este în drept să interzică: orice fapte care sunt de

natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea sa, produsele sau

activitatea industrială sau comercială a unui comerciant; indicațiile sau afirmațiile

a căror folosire, în exercitarea comerțului, este susceptibilă să inducă publicul în

eroare cu privire la natura, modul de fabricație, caracteristica, aptitudinile la

întrebuințare sau cantitatea mărfurilor. Suplimentar, în susținerea admiterii acțiunii,

a invocat și decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-3352/13 din 04 decembrie

2013.

A indicat reclamantul că, atât Curtea de Apel Chișinău, cît și Curtea Supremă

de Justiție prin hotărâri judecătorești au constatat cu certitudine că denumirea

NATURA prin elementele sale este susceptibilă de nerecunoscut dintre produsele

NATURALIS, deoarece sunt asemănătoare până la gradul de confuzie prin

reprezentarea grafică, cuvinte, desene, combinații de culori, elemente figurative, în

special forma produsului, ambalajul Tetra Park, iar datorită asemănării din punct

de vedere semantic a denumirii NATURA cu marca NATURALIS, este prezent

riscul de a duce în eroare consumatorul din motivul identității și similitudinii

produselor.

A solicitat reclamantul anularea deciziei departamentului mărci și desene

industriale AGEPI nr. 02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii combinate

„natur.md” cu numărul de depozit 041109 din 05 septembrie 2017, solicitant

Roșca Victor, anularea hotărârii Comisiei de contestații AGEPI din 27 noiembrie

2018 cu privire la respingerea contestației nr. 4576 din 23 august 2018, solicitant

SRL „Orhei-Vit”, anularea certificatului de înregistrare a mărcii nr. 32000

„natur.md” din 15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform

CIPS pe numele titularului Roșca Victor, anularea mărcii nr. 32000 „natur.md” din

15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele

titularului Roșca Victor.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost respinsă acțiunea înaintată de SRL „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Roșca Victor privind anularea

actelor administrative.

În susținerea poziției sale instanța de judecată a invocat că, mărcile comparate

nu sunt similare, prin urmare, nu e oportună analiza îndeplinirii celorlalte condiții

stipulate în art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 38/2008, dacă utilizarea mărcii

solicitate ar aduce profit nemeritat din renumele mărcii anterioare, ar cauza

prejudiciu contestatarului, deoarece nu este întrunită prima condiție prescrisă de

lege, adică mărcile să fie recunoscute identice sau similare, iar marca anterioară să

fie protejată pentru diferite produse și servicii, cum este în cazul mărcilor

reclamantului.

Cu referire la argumentele SRL „Orhei-Vit” precum că prin înregistrarea

mărcii examinate se aduce atingere desenelor și modelelor industriale înregistrate

anterior pe numele său, în care cuvântul „Naturalis” este înscris cu litere stilizate

pe diferite etichete pentru suc, instanța de fond le-a dat o apreciere critică. Or,

conform prevederilor art. 3 din Legea privind protecția desenelor și modelelor

industriale nr. 161 din 12 iulie 2007, desenul sau modelul industrial reprezintă

aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a lui, rezultat în special din

6

caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau ale

materialelor și/sau ale ornamentației produsului în sine, corespunzător, în virtutea

legii, protecția juridică nu se răspândește asupra elementelor verbale ale desenelor

și modelelor industriale.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 12 noiembrie 2020,

respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

SRL „Orhei-Vit” a depus cerere de apel nemotivată, iar la 30 decembrie 2020

respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus

cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 09 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii (f.d.124-136).

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel declarată de SRL „Orhei-Vit”, casată hotărârea din 09 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea

depusă de SRL „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, persoana terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative, a

fost admisă.

S-a anulată decizia Departamentului mărci și desene industriale AGEPI din

02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii combinate cu numărul de

depozit 041109 din 05 septembrie 2017.

S-a anulat hotărârea Comisiei de contestații AGEPI din 27 noiembrie 2018 cu

privire la respingerea contestației nr. 4576 din 23 august 2018, solicitant

SRL „Orhei-Vit”.

S-a anulat certificatul de înregistrare a mărcii nr. 32000 (natur.md) din

15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele

titularului Roșca Victor.

S-a anulat marca nr. 32000 (natur.md) din 15 ianuarie 2019 pentru produsele

din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, înscrisul elementului

verbal, în mod figurativ în fața elementului verbal al mărcii contestate subliniază

similitudinea vizuală între cele două semne. În ceea ce privește elementul figurativ,

o asociere se poate crea între imaginile sugestive ale ambelor semne, fiind puțin

probabil, ca consumatorul mediu să rețină diferența între producători. Pe plan

fonetic, elementele verbale, morfeme fără semnificație, se citesc, se pronunță în

mod identic, au un număr identic de sunete. Iar careva semne, care ar putea

modifica, cauza pronunții diferite ale morfemelor, nu au fost stabilite.

Instanța de apel a mai invocat că, mărcile în cauză prezintă similitudine

bazată pe combinarea unor morfeme cu elementul „Natura”, făcând o legătură

dintre semnul în sine și lista produselor/serviciilor pentru care este desemnat

(fructe și legume conservate).

Astfel, admiterea înregistrării mărcii solicitate prin depozitul nr. 041109

„natur.md”, afectează caracterul distinctiv al mărcilor anterioare înregistrate de

SRL „Orhei-Vit”, ca în final să creeze o confuzie și să dezorienteze consumatorul

în privința produselor SRL „Orhei-Vit”. Respectiv, prezența riscului de confuzie

între semnul „natur.md” nr. de depozit 041109 și mărcile opuse „NATURALIS”, a

fost probată prin prezența elementelor de similitudine, cele mai importante fiind

componentele părții verbale, care identifică semnele în coliziune bazată pe

combinarea morfemelor comune.

7

La 09 iunie 2021, AGEPI a depus cerere de recurs nemotivată, iar la

05 august 2021 cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 26 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond (f.d.203-207).

În motivarea cererii de recurs, a invocat că instanța de apel a interpretat în

mod eronat legea, nu a verificat circumstanțele expuse în referința prezentată de

către AGEPI care însă urmau a fi examinate prin prisma cadrului legal aplicabil,

întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea corectă a cauzei.

A menționat recurentul că instanța de apel se contrazice în constatări. În acest

sens, consideră că, desemnarea solicitată natur.md reprezintă un semn combinat,

constituit din partea verbală „natur.md”, executat cu caractere originale, semnul

fiind revendicat în culori verde și negru, plus imaginea stilizată a două frunzulițe,

iar toate luate împreună formează o imagine specială pentru consumator. La

aprecierea de către consumator a similitudinii dintre mărci se ține cont, în primul

rând, de prima percepție pe care marca o creează și anume percepția vizuală.

Astfel, chiar dacă este prezent în componența semnului contestat elementul verbal

„natur”, semnele comparate, în ansamblu, nu pot fi considerate similare, deoarece

sunt diferite sub aspect grafic, vizual, iar însuși partea figurativă a desemnării

examinate, se deosebește de mărcile contestatarului. Totodată, se ține cont și de

faptul că consumatorul mediu, aflat în procesul de alegere, nu va analiza mărcile,

împărțindu-le în elementele lor componente pentru a căuta diferențe, ci se va baza

pe imaginea generală a mărcii, care este diferită.

De asemenea, consumatorul mediu este considerat a fi rezonabil de informat

și atent, dar cu toate acestea, trebuie să se țină cont de faptul că nivelul de atenție al

consumatorului mediu poate varia în funcție de categoria de bunuri de care este

vorba. Astfel, Comisia a constatat că având în vedere natura produselor care au fost

revendicate spre protecție de către solicitant, precum și celor protejate ale

contestatarului, consumatorii vor avea un grad de atenție mediu, dar oricum nu vor

confunda aceste produse, consumatorul știind ce dorește să procure.

Recurentul a invocat că, Comisia a constatat că la etapa examinării

contestației depuse de compania SA „Orhei-Vit”, nu erau temeiuri care ar putea fi

luate în considerare pentru a respinge înregistrarea mărcii conform cererii

nr. depozit 041109. În baza materialelor anexate la dosar Comisia a considerat

contestația neîntemeiată și a menținut în vigoare Decizia Direcției mărci și design

industrial din 02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii nr. depozit 041109 din

05 septembrie 2017 pentru totalitatea produselor revendicate în cerere din clasele

29, 30 și 31 conform CIPS, pe numele solicitantului Roșea Victor.

Recurentul a mai specificat că instanța de apel a dat o apreciere arbitrară

probelor, iar concluziile sunt bazate pe probe inadmisibile, fapt ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei. Astfel, concluziile instanței de apel sunt bazate pe

constatările reflectate în studiul privind gradul de similitudine a mărcilor Naturalis

și Natur.md, elaborat în luna iunie 2019, prin care s-a stabilit că, respondenții

(consumatorul direct) au stabilit o legătură certă între marca apelantului

„NATURALIS” și „natur.md”, în așa mod fiind demonstrată existența riscului de

confundare

Recurentul consideră că, studiul privind gradul de similitudine a mărcilor

NATURALIS și NATUR.MD, anexat la cererea de chemare în judecată și

elaborate în luna iunie 2019, nu putea fi reținut de către instanța de judecată în

8

calitate de probă, deoarece acesta nu a fost prezentat în cadrul ședinței Comisiei de

contestații din 27 noiembrie 2018.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 mai 2021.

La 16 iulie 2021, AGEPI, a recepționat decizia contestată, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție DS8002075002AS, anexat la materialele dosarului

(f.d.198).

La 05 august 2021, AGEPI, a depus recurs motivat, împotriva deciziei din

26 mai 2021, astfel se atestă că recursul a fost depus în termen.

La 29 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia cererii de recurs depusă de AGEPI, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului.

La 03 decembrie 2021, SRL „Orhei-Vit”, reprezentată de avocatul Lefter

Aurel, a depus referință la cererea de recurs, prin carte a solicitat declararea

recursului depus de AGEPI, ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de AGEPI a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, casarea integrală a deciziei din

26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 09 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din următoarele motive.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

9

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de

judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare, se atestă că

Roșca Victor a înaintat cerere către Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, privind înregistrarea mărcii combinate nr. depozit 041109 din

05.09.2017, pentru produsele din clasele: 29 - carne, pește, păsări și vânat; extracte

din carne; fructe și legume congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi,

ouă, lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile; 30 - cafea, ceai, cacao

și înlocuitori de cafea; orez, tapiocă și sago; faină și preparate făcute din cereale;

pâine, produse de patiserie și cofetărie; înghețată; zahăr; miere, sirop de melasă;

drojdie, praf de copt; sare; muștar; oțet, sosuri (condimente); mirodenii; gheață; 31

- produse agricole, acvatice, horticole și forestiere neprelucrate; cereale semințe

neprelucrate; fructe și legume proaspete, ierburi proaspete; plante și naturale;

bulbi, răsaduri și semințe pentru plantare; animale vii; alimente și băuturi pentru

animale; malț, conform Clasificării internaționale a produselor și serviciilor scopul

înregistrării mărcilor.

La 31 ianuarie 2018, S.A. „ORHEI-VIT” a înaintat opoziție împotriva

înregistrării mărcii combinate nr. depozit 041109 din 05.09.2017, iar, în rezultatul

examinării pe fond a acesteia, prin Decizia Direcției mărci și design industrial din

02.07.2018, s-a considerat neîntemeiată opoziția depusă în conformitate cu

art. 40 din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor și s-a

acceptat înregistrarea mărcii pentru produsele revendicate din clasele 29, 30 și 31

conform CIPS (f.d. 11-12).

La 23 august 2018, S.A. „ORHEI-VIT” a depus contestație împotriva

Deciziei Direcției mărci și design industrial din 02.07.2018 privind înregistrarea

mărcii nr. depozit 041109 din 05.09.2017.

Examinând contestația respectivă, la 27 noiembrie 2018, Comisia de

Contestații a AGEPI a emis Hotărârea privind respingerea revendicării

contestatarului, menținerea în vigoare a Deciziei Direcției mărci și design

industrial 02.07.2018 și transmiterea dosarului în Direcția mărci și design

industrial pentru continuarea procedurilor (f.d. 14- 28).

Ulterior, la 12 februarie 2019, a fost eliberat certificatul de înregistrare a

mărcii nr. 32 pe numele titularului - Roșca Victor, pentru produsele din clasele 29,

30 și 31 conform CIPS.

La 16 octombrie 2019, SRL „Orhei-Vit”, a depus acțiune împotriva Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), persoană terță Roșca Victor

privind anularea actelor administrative.

10

Fiind investită cu examinarea cauzei în fond, prin hotărârea din 09 noiembrie

2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea înaintată de SRL

„Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană

terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

26 mai 2021, a admis cererea de apel declarată de SRL „Orhei-Vit”, a casat

hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis

o hotărâre nouă prin care acțiunea depusă de SRL „Orhei-Vit” împotriva Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoana terță Roșca Victor privind

anularea actelor administrative, a fost admisă.

A anulat decizia Departamentului mărci și desene industriale AGEPI din

02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii combinate cu numărul de depozit 041109

din 05 septembrie 2017.

A anulat hotărârea Comisiei de contestații AGEPI din 27 noiembrie 2018 cu

privire la respingerea contestației nr. 4576 din 23 august 2018, solicitant SRL

„Orhei-Vit”.

A anulat certificatul de înregistrare a mărcii nr. 32000 (natur.md) din

15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele

titularului Roșca Victor.

A anulat marca nr. 32000 (natur.md) din 15 ianuarie 2019 pentru produsele

din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor.

Colegiul lărgit relevă că prima instanță corect a concluzionat asupra

netemeiniciei acțiunii înaintate de către SRL „Orhei-Vit”, însă instanța de apel prin

interpretarea eronată a normelor de drept material și aprecierea greșită a

circumstanțelor de fapt, neîntemeiat a decis admiterea cererii de chemare în

judecată depusă de către SRL „Orhei-Vit” și anularea actelor administrative.

Sub acest aspect, Colegiul lărgit reține că în contextul art. 2 din Legea privind

protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, noțiunea de marcă reprezintă orice

semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care servește la individualizarea și deosebirea

produselor și/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor

persoane fizice sau juridice.

Art. 3 lit. a) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008

statuează că, drepturile asupra mărcii sînt dobîndite și protejate pe teritoriul

Republicii Moldova prin înregistrare în condițiile prezentei legi.

Conform art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din

29 februarie 2008, AGEPI recepționează și examinează cererile de înregistrare a

mărcilor, înregistrează și eliberează, în numele statului, certificate de înregistrare a

mărcilor, publică date oficiale în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală,

denumit în continuare BOPI.

În conformitate cu art. 5 din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din

29 februarie 2008, pot constitui mărci orice semne: a) susceptibile de reprezentare

grafică – cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre, desene, culori,

combinații de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, în special forma

produsului sau a ambalajului acestuia, holograme, semne de poziționare; b) sonore,

olfactive, tactile, precum și orice combinații de astfel de semne, cu condiția ca

aceste semne să poată servi la deosebirea produselor și/sau serviciilor unei

persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice.

11

Motive absolute de refuz pentru înregistrarea mărcii sunt stipulate la

art. 7 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008,

care statuează că, se refuză înregistrarea:

a) semnelor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art.5;

b) mărcilor care sînt lipsite de caracter distinctiv;

c) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicații ce pot servi în

comerț pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea

geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici

ale acestora;

c1) mărcilor constituite exclusiv din semne cu caracter elogios;

d) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicații devenite uzuale în

limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante;

e) semnelor constituite exclusiv din forma impusă de însăși natura produselor

sau din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic, sau din

forma care conferă valoare esențială produsului;

f) mărcilor care prejudiciază imaginea și/sau interesele statului ori sînt

contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, în special apelurile antiumane,

cuvintele, reproducerile și semnele indecente, precum și celor de natură să lezeze

demnitatea persoanelor, minorităților, etniilor, națiunilor, sentimentele lor

religioase, naționale, profesionale etc.;

g) mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce privește

originea geografică, calitatea ori natura produsului și/sau a serviciului;

h) mărcilor care conțin reproduceri sau imitații de steme, drapele și embleme

de stat, denumiri depline sau abreviate de organizații internaționale și

interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanție și de marcare,

decorații și alte semne de distincție care, în lipsa autorizației autorităților

competente, trebuie refuzate în conformitate cu art.6 ter din Convenția de la Paris

pentru protecția proprietății industriale din 20 martie 1883, denumită în continuare

Convenția de la Paris;

i) mărcilor care conțin denumirea oficială sau istorică a statului sau abrevierea

ei ori denumiri ale unităților administrativ-teritoriale, reproduceri de insigne, de

embleme sau de ecusoane, altele decît cele protejate conform art.6 ter din

Convenția de la Paris, și care prezintă un interes public deosebit, cu excepția

cazurilor cînd înregistrarea este autorizată de autoritățile competente;

j) mărcilor care conțin semne de înaltă valoare simbolică, în special simboluri

religioase;

k) mărcilor care conțin ori sînt constituite:

- dintr-o indicație geografică menită să identifice vinuri sau alte produse

alcoolice, cu condiția că cererea de înregistrare a mărcii este posterioară cererii de

înregistrare a indicației geografice sau denumirii de origine; sau

- dintr-o desemnare identică ori similară cu o indicație geografică sau cu o

denumire de origine protejată pe teritoriul Republicii Moldova, în cazurile cînd

produsele nu au originea corespunzătoare indicației geografice sau denumirii de

origine, chiar dacă originea adevărată a produsului este indicată, ori dacă indicația

geografică sau denumirea de origine este utilizată în traducere ori este însoțită de

expresii cum ar fi „de genul”, „de tipul”, „de stilul”, „imitație” sau de o expresie

similară, precum și în cazul cînd mărcile sînt solicitate pentru produse neacoperite

de indicația geografică sau de denumirea de origine protejată în măsura în care

12

aceste produse sînt comparabile cu cele pentru care indicația geografică sau

denumirea de origine este protejată ori în măsura în care utilizarea mărcii solicitate,

fără un motiv justificat, ar permite să se obțină un profit nemeritat din reputația

indicației geografice sau a denumirii de origine protejate;

l) mărcilor în măsura în care utilizarea acestora contravine altor acte

normative decît cele din domeniul proprietății intelectuale.

Totodată art. 8 alin. (1) și (2) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din

29 februarie 2008, care statuează că, în afara motivelor de refuz prevăzute la art. 7,

se refuză înregistrarea și în cazul cînd marca:

a) este identică cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse și/sau

servicii identice;

b) este identică ori similară cu o marcă anterioară și, din cauza identității ori

similitudinii produselor și/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci,

există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca

anterioară;

c) este identică ori similară cu o marcă anterioară și este solicitată spre

înregistrare pentru produse și/sau servicii care nu sînt similare cu cele pentru care

marca anterioară este înregistrată, în cazul cînd marca anterioară se bucură de

renume în Republica Moldova și dacă utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv

justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele

mărcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora.

În sensul alin. (1), mărci anterioare sînt:

a) mărcile a căror dată de depozit sau, după caz, de prioritate, în sensul art.34,

este anterioară datei de depozit a cererii de înregistrare a mărcii, ținînd cont, după

caz, de dreptul de prioritate, în sensul art.33 sau, după caz, în sensul art.35, invocat

în sprijinul acestei mărci, și care aparțin următoarelor categorii:

- mărci înregistrate în Republica Moldova;

- înregistrări internaționale care își extind efectele în Republica Moldova;

b) cererile de înregistrare a mărcilor menționate la lit. a), sub rezerva

înregistrării acestora;

c) mărcile care, la data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după

caz, la data priorității invocate în sprijinul cererii în conformitate cu art. 36, sînt

recunoscute notorii în Republica Moldova în sensul art.6 bis din Convenția de la

Paris.

Conform art. 10 bis alin. (3) a Convenției de la Paris privind protecția

proprietății intelectuale din 20.03.1883, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului

nr.1328-XII din 11.03.1993, sînt interzise orice fapte care sînt de natură să creeze,

prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea industrială

sau comercială a unui concurent.

Sintetizând ipotezele relevate în coroborare cu normele enunțate supra,

instanța de recurs învederează că caracteristica principală a unei mărci, pentru ca

aceasta să-și exercite efectiv funcția de bază, și anume, de a oferi consumatorilor

posibilitatea să distingă produsele și serviciile unor producători de produsele și

serviciile altor producători, este gradul înalt de distinctivitate.

Un semn este distinctiv dacă se deosebește prin anumite trăsături proprii de

alte semne de același fel sau asemănătoare.

În doctrină întâlnim câteva principii utile pentru aprecierea distinctivității unei

mărci: distinctivitatea unui semn ales ca marcă este întotdeauna relativă; noutatea

13

unui produs sau serviciu și denumirea sa eventuală nu trebuie confundată cu

distinctivitatea semnului sau termenului înregistrat ca marcă pentru a desemna

produsul sau serviciul; semnul ales ca marcă trebuie să permită consumatorului să

asocieze acest semn unui anume producător sau furnizor de servicii; dreptul de

marcă are ca obiect recunoașterea unui drept prioritar primei persoane care a

înregistrat un semn distinctiv, pentru a desemna un produs sau serviciu și nu de a

conferi un monopol persoanei care prima a inventat un semn sau termen pentru a

desemna un produs ori un serviciu nou; pentru a fi distinctiv, semnul nu trebuie sa

fie original sau nou; pentru a fi distinctiv, semnul nu trebuie sa fie impus de natura

produsului sau să fie necesar pentru obținerea unui rezultat tehnic ori pentru a da o

valoare substanțială produsului.

Pornind de la faptul că criteriile pe care trebuie să le întrunească un semn

pentru a fi utilizat ca marcă sunt în esență aceleași, însă, totuși, aplicarea lor în

practică poate să difere.

La acest capitol, instanța de recurs reține că, pentru a se constata încălcarea

dreptului la marcă sau folosirea fără drept a unui semn (a unei mărci), de către un

terț, trebuie stabilite unele condiții: - să existe identitate/similaritate între marcă și

semnul folosit; - să existe asemănare sau identitate între produsele/serviciile, pe

care le protejează marca și produsele/serviciile, pe care se aplică semnul; -

asemănările sus-menționate să producă un risc de confuzie, care include și riscul de

asociere; - utilizarea semnului similar cu o marcă să aducă prejudicii titularului

mărcii.

Astfel, pentru a stabili similaritatea între o marcă și un însemn, se va analiza

aprecierea globală a riscului de confuzie, în ceea ce privește similaritatea vizuală,

fonetică sau conceptuală a mărcilor, aflate în conflict, se va ține seama de

elementele lor distinctive sau dominante, se vor avea în vedere factorii pertinenți,

în aprecierea percepției de ansamblu.

Riscul de confuzie poate proveni dintr-o similitudine verbală, dintr-o

similitudine figurativă sau dintr-o similitudine intelectuală (asociație de idei).

În cazul riscului de confuzie directă, consumatorii pot face o substituție

involuntară a produselor, cumpărând produsul protejat de marca frauduloasă,

considerând că, de fapt, cumpără produsul autentic sau cumpărătorul, indus în

eroare de caracteristicile comune ale mărcilor, consideră că produsele provin de la

aceeași firmă.

În cazul riscului de confuzie indirectă, consumatorul este conștient că cele

două produse sau servicii provin de la două societăți diferite, dar consideră că între

cele două există legături juridice, economice, financiare sau tehnice.

Ceea ce determină diferența între riscul de confuzie și riscul de asociere sunt

produsele: dacă publicul confundă produsele, suntem în situația riscului de

confuzie în timp, iar în cazul în care publicul nu confundă produsele, dar consideră

că provin din aceeași sursă, există riscul de asociere.

Așa fiind, Colegiul lărgit reține că prima instanța corect a conchis că,

desemnarea solicitată spre înregistrare de Roșca Victor este un semn combinat,

constituit din partea verbală „natur.md”, executat cu caractere originale semnul

fiind revendicat în culori verde și negru, plus imaginea stilizată a două frunzulițe,

toate luate împreună formând o imagine specială pentru consumator.

Instanța de recurs apreciază ca fiind eronate argumentele SRL „Orhei-Vit”

invocând faptul că, mărcile comparate sunt similare or, acestea conțin un element

14

verbal comun „natur”, precum și faptul că impresia generală a semnului solicitat și

impresia generală de la mărcile anterioare și etichetele producției companiei

reclamante este aceeași. Or, la analiza comparativă a semnelor, desemnarea

solicitată spre înregistrare nu este similară până la confuzie cu mărcile anterioare

ale SRL „Orhei-Vit”.

La ascest capitol, Colegiul lărgit evidențiază că, imaginea semnului solicitat

se deosebește din punct de vedere vizual de mărcile anterioare „Naturalis” care

sunt mărci combinate constituite din partea verbal „Naturalis” executată cu

caractere stilizate de culoare verde, iar interiorul literei „a” este de culoare roșie,

deasupra literei „t” este imaginea soarelui în culoarea galbenă de diferite nuanțe.

Mai mult, elementul verbal „NATURELLE” din marca verbală Familia Naturelle

nr. 21540, de asemenea se deosebește de semnul solicitat din punct de vedere

vizual și fonetic.

Cu privire la partea semantică, în semnele analizate, se reține că, elementul

verbal „natur” din semnul revendicat semnifică - în stare naturală sau asemănător

acesteia; în stare crudă, neprelucrat; fără adaosuri. La rândul său, elementul verbal

din mărcile anterioare „Naturalis” este un cuvânt creat artificial și nu are o

semnificație directă, ci doar poate fi descifrată. De asemenea, în raport cu marca

Familia Naturelle, semnele sunt diferite.

Având în vedere faptul că, consumatorul diferențiază mărcile în primul rând,

după percepția vizuală, semnele comparate, nu pot fi considerate similare, deoarece

sunt diferite sub aspect grafic, vizual, iar partea figurativă le deosebește. Mai mult,

consumatorul mediu, nu va analiza mărcile, împărțindu-le în elementele lor

componente pentru a căuta diferențe, ci se va baza pe imaginea generală a mărcii,

care la caz, este diferită și va permite consumatorului de a nu confunda produsele.

Concomitent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consideră oportun de a sublinia că, AGEPI a înregistrat

zeci de mărci care conțin elementul „natur”, cum ar fi: Natur Bravo nr. 15955,

Natur Produkt nr. 21304, Natur Agro nr. 21660, NaturFish nr. 24740, NaturOil

nr. 22011, Baby Naturals nr. 19812, Naturland nr. 1203311, Natureco IR 639500,

Campina Naturally IR 889947, Naturella IR 634984, Reserve Naturelle IR 690468,

înregistrate anterior pe numele altor titulari pentru produse identice sau similare.

Astfel, însăși existența cuvântului „natur”, în textul mărcii, nu poate constitui în

sine, unic element determinat pentru a stabili similitudinea mărcilor.

Reieșind din materialele cauzei, argumentele părților la proces, coroborate cu

normele de drept enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanțe de

judecată și anume că înregistrarea mărcii nr. 32000 din 15.01.2019 pentru

produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor nu

aduce vreo încălcare drepturilor de proprietate intelectuală ale companiei

reclamante.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău și a emite o decizie nouă prin care a menține hotărârea din 09 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

15

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Se casează integral decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” împotriva

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Roșca Victor cu

privire la anularea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

16