3ra-1155/21 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1155/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruinau, E. Palanciuc) D E C I Z I E 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Roșca Victor cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 16 octombrie 2019, SRL „Orhei-Vit”, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), persoană terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin cererea numărul de depozit 041109 din 05 septembrie 2017, Roșca Victor a solicitat de la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală înregistrarea mărcii combinate „natur.md” culori revendicate, verde și negru, pentru produsele din clasa 29, 30 și 31 conform Clasificatorului International al Produselor și Serviciilor (CIPS).

La 31 ianuarie 2018, în temeiul art. 40 din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, a depus opoziția împotriva înregistrării mărcii cu numărul de depozit 041109. Ulterior, la 02 iulie 2018, AGEPI a emis decizie de înregistrare a mărcii prin care a considerat neîntemeiată opoziția reclamantului și a acceptat înregistrarea mărcii „natur.md” solicitantului Roșca Victor pentru toate produsele din clasele: 29 carne, pește, păsări și vânat; extracte din carne; fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi, ouă, lapte și produse lactate; uleiuri; 30 cafea, ceai, cacao, zahar, orez, tapioca, sago, înlocuitori de cafea; făină și preparate făcute din cereale, pâine, produse de patiserie și cofetărie, înghețată, miere, sirop de melasa, drojdie, praf de copt; sare, muștar, oțet, 1 sosuri (condimente); mirodenii; gheata; 31 produse agricole, horticole, forestiere si cereale, necuprinse în alte clase; animale vii; fructe si legume proaspete; semințe, plante și flori naturale; alimente pentru animale; malț.

A relatat reclamantul că, prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Comisiei de Contestații a AGEPI s-a respins contestația SRL „Orhei-Vit”, s-a menținut decizia AGEPI din 02 iulie 2018 de înregistrare a mărcii și dosarul a fost transmis direcției mărci și design industrial pentru continuarea procedurilor de înregistrare a mărcii. Prin urmare, pârâtul a eliberat lui Roșca Victor, certificatul de înregistrare a mărcii nr. 32000 din 15 ianuarie 2019. În conformitate cu art. 48 alin. (4) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, hotărârea Comisiei de contestații se comunică părților și poate fi atacată în instanța de judecată în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI în termenele prevăzute de lege.

Potrivit art. 61 alin. (3) din Legea privind protecția mărcilor, persoana ale cărei drepturi sunt încălcate poate să solicite instanței de judecată apărarea drepturilor în termenul de prescripție extinctivă, stabilit conform legii, și care nu va fi mai mic de 3 ani. Totodată, conform pct. 13 din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 06 februarie 2017 cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislației în domeniul protecției mărcilor, în scopul aplicării uniforme de către instanțele judecătorești a normelor juridice ce vizează tematica abordată, Plenul a oferit explicații că, în cazul contestării hotărârilor Comisiei de contestații a AGEPI, ca acte administrative, ce urmează a fi soluționate în procedura contenciosului administrativ, va fi aplicat termenul de prescripție, prevăzut în Legea privind protecția mărcilor.

Or, potrivit art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Pe când art. 61 alin. (3) din Legea privind protecția mărcilor, care este o lege specială, stabilește un termen de prescripție extinctivă, nu mai mic de 3 ani pentru sesizarea instanței de judecată, cu acțiune în apărarea drepturilor asupra mărcii. A invocat reclamantul că hotărârea Comisiei de contestații a AGEPI din 27 noiembrie 2018 este ilegală și nefondată, deoarece, marca combinată „natur.md” aduce atingere directă drepturilor anterioare exclusive, protejate conform prevederilor legale ale SRL „Orhei-Vit” - titular asupra mai multor mărci, după cum urmează: Marca notorie: „Naturalis”nr.

13 din Registrul mărcilor notorii; Mărci combinate:„Naturalis TM” certificat nr. R12910, clasa 29 - fructe și legume conservate; clasa 32 - băuturi din fructe și sucuri din fructe și din legume, băuturi nealcoolice conținând fructe; nectar, sucuri naturale din fructe fără aditivi, suc de mere; suc de struguri, suc de portocale, suc de ananas, suc de grepfrut, suc de vișine și cireșe, suc de prune, suc de piersici, suc de caise, de mere și coacăză, suc de mere și vișine, suc multifrut; sucuri de legume, suc de roșii, suc de morcov, suc de mere și morcov; „Naturalis TM” certificat nr. 26125 - clasa 05 - alimente dietetice pentru copii, alimente pentru copii în formă de sucuri, pireuri, paste alimentare din fructe și legume, deserturi din fructe și legume, piureuri cu pulpă din fructe și legume, băuturi naturale din fructe și legume pentru alimentarea copiilor; clasa 35 - 2 publicitate; gestionarea afacerilor comerciale; administrare comercială; lucrări de birou; „Naturalis TM” certificat nr. R 15426 clasa 03 - preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat; preparate pentru curățare, lustruire, degresare și șlefuire; săpunuri; parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice, loțiuni pentru păr; produse pentru îngrijirea dinților; clasa 35 - publicitate; gestionarea afacerilor comerciale; administrare comercială; lucrări de birou; „NATURALIS”, certificat nr. 26055 clasa 05,29,

30,31,32, 35,39; „FAMILIA NATURELLE” certificat nr. 21540 clasa 29 - carne, pește, păsări și vânat; extracte din came; fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi, ouă, lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile; clasa 30 - cafea, ceai, cacao, zahăr, orez, tapiocă, sago, înlocuitori de cafea; făină și preparate făcute din cereale, pâine, produse de patiserie și cofetărie, înghețată, miere, sirop de melasă, drojdie, praf de copt; sare, muștar, oțet, sosuri (condimente); mirodenii; gheață; clasa 32 - bere; ape minerale și gazoase și alte băuturi nealcoolice; băuturi din fructe și sucuri de fructe; siropuri și alte preparate pentru fabricarea băuturilor; clasa 33 - băuturi alcoolice (cu excepția berii); clasa 35 - publicitate; gestiunea afacerilor comerciale; administrare comercială; lucrări de birou; servicii prestate de magazine de firmă și/sau specializate; desene industriale: „Etichete” certificat nr. 801. A menționat SRL „Orhei-Vit” că, este producător de produse încadrate în clasele 03, 05, 29, 30, 31, 32, 33, 35 și 39 ale clasificării internaționale de la Nisa, toate acestea având la bază multitudinea produselor de origine animală și vegetală.

Calitatea produselor fabricate de SRL „Orhei-Vit” este confirmată de nivelul înalt de cunoaștere în rândul consumatorilor a obiectelor de proprietate intelectuală enumerate, de rând cu alte mărci ale reclamantului, fapte cu valoare juridică confirmată prin constatarea notorietății mărcii nr. 13 - NATURALIS înscrisă în Registrul mărcilor notorii al AGEPI la 28 noiembrie 2009. Astfel, AGEPI urma să se pronunțe asupra contestației reclamantului printr-o hotărâre de admitere, în temeiul motivelor relative de refuz specificate la art. 8 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr.38 privind protecția mărcilor, deoarece, semnul „natur.md” nu îndeplinește și este contrar condițiilor de înregistrare pentru produsele solicitate.

A mai indicat reclamantul că, contrar art. 1 din Regulamentul Comisiei de contestație AGEPI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 257 din 02 aprilie 2009, Comisia de contestații ca unicul organ cu drept de soluționare pe cale extrajudiciară a litigiilor din domeniul proprietății intelectuale, nu a reparat erorile, omisiunile și concluziile contradictorii din decizia de înregistrare, emisă de Departamentul mărci, modele și desene industriale AGEPI privind admiterea neîntemeiată a înregistrării mărcii „natur.md” solicitant Roșca Victor, a soluționat greșit speța, iar probele anexate de reclamant au fost apreciate arbitrar, erorile admise de comisie au dus la încălcarea drepturilor SRL „Orhei-Vit”.

A opinat că, depozitul de marcă „natur.md” cu nr. 041109, urma sa fie respins de Comisia de contestații AGEPI în temeiul art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 38 privind protecția mărcilor, deoarece este identic ori similar cu o marcă (mărcile) anterioară și, din cauza identității ori similitudinii produselor și/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marcă anterioară. În susținerea acestui argument, reclamantul invocat că, depozitul de marcă „natur.md” cu numărul 041109 este 3 similar cu mărcile anterioare NATURALIS și Familia Naturelle ale titularului SRL „Orhei-Vit”, din care motiv există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu această marcă.

A menționat reclamantul că, comparația semnelor din punct de vedere vizual, relevă că forma grafică a depozitului 041109, dominată de partea verbală NATUR (amplasată în centru, accentuată prin culoare) este identică și se încadrează complet în partea protejată a obiectelor PI ale reclamantului. Referitor la compararea mărcilor reclamantului și depozitul contestat, remarcă că acesta este capabil de a crea o impresie vizuală identică în ansamblul părții verbale. Componentele părții verbale sunt identice din punct de vedere numeric – 5, semne la ambele obiecte. Părțile comparate sunt constituite din 5 litere în comun plasate în aceeași ordine, adică după morfemul NATUR, situat la începutul elementului verbal, urmează 2 litere .md.

Divizarea părții verbale în semnul contestat este subliniată prin culoarea părților NATUR și MD, despărțită de un punct (.). Toate literele au o grafică asemănătoare, sunt variații ale înscrisului cu majuscule, slab stilizate. Reclamantul a considerat că, înscrisul elementului verbal, în mod figurativ în fața elementului verbal al mărcii contestate subliniază similitudinea vizuală între cele două semne. În ceea ce privește elementul figurativ, o asociere se poate crea între imaginile sugestive ale ambelor semne este puțin probabil ca publicul să rețină o diferență. Pe plan fonetic, elementele verbale, morfeme fără semnificație, se citesc, se pronunță în mod identic, au un număr identic de sunete (5). Nu există careva circumstanțe (diacritice, pronunție, engleza ș.a.) care ar putea modifica, cauza pronunții diferite ale morfemelor.

Jurisprudența constantă pune valoare pe aspectul fonetic/verbal al semnelor, acest lucru fiind justificat de faptul, că consumatorii folosesc elementul verbal pentru a identifica semnul, elementele figurative fiind considerate mai degrabă ca elemente decorative. În esență, mărcile în cauză prezintă un grad înalt de similitudine bazată pe combinarea unor morfeme cu elementul NATUR și elemente decorative - semnul contestat reia mesajul sugerat de marca reclamantului, făcând o legătură dintre semnul în sine și lista produselor/serviciilor pentru care este desemnat. În ceea ce privește compararea bunurilor și serviciilor, la fel, jurisprudența constată similitudinea dintre produsele sau serviciile în cauză, prin care se constată că trebuie să se ia în considerare toți factorii relevanți care caracterizează relația dintre produse.

Acești factori de stabilire a similarității produselor/serviciilor include, următorii parametri: natura produselor, destinația de utilizare, metoda de utilizare, complementaritatea, concurența între produse/servicii sau caracterul interschimbabil, canalele de distribuție/punctele de vânzare, publicul relevant, originea obișnuită. Toți acești factori reprezintă concepte juridice, iar stabilirea criteriilor pentru evaluarea lor este o chestiune de drept.

A susținut reclamantul că produsele care fac obiectul înregistrărilor mărcilor, după cum urmează, marca notorie Naturalis nr.13; mărcile combinate Naturalis TM, Certificat nr. R 12910 clasa 29 și 32, Certificat nr. 26125 clasa 05 și 35, Certificat nr. R 15426 clasa 03 și 35, Certificat nr. 26055 clasa 05, 29, 30, 31, 32, 35, 39; marca Familia Naturelle, Certificat nr. 21540 clasa 29, 30, 32, 33 și 35; desenele industriale (etichete) Certificat nr. 801) se consideră ca fiind parte identică cu cele solicitate prin depozitul 041109, fiind similare după natura și originea lor - toate fiind de origine naturală, au rețele de distribuție identice și 4 similare, sunt destinate unei utilizări finale identice.

În mare măsură vizează consumatorul direct produsele din clasele 29. În consecință, interdependența dintre factorii anteriori luați în considerare și, în special, similitudinea mărcilor și cea a bunurilor și serviciilor desemnate ale mărcilor reclamantului și depozitului 041109, cu certitudine denotă prezența riscului de confuzie. Un grad mai mic de similitudine între produsele sau serviciile desemnate este compensat printr-un grad ridicat de similitudinea între mărci. Caracterul distinctiv accentuat al mărcilor anterioare ale reclamantului, care s-a constituit din utilizarea susținută, extinsă, activă pe piață, constituie un factor important care trebuie luat în considerare în constatarea unui risc de confuzie din partea unor agenți noi pe piață, care indubitabil ar dori să beneficieze de roadele renumelui reclamantului.

Reclamantul a remarcat că, admiterea înregistrării mărcii solicitate prin depozitul 041109, identică și similară cu mărcile sale, diluează și slăbește caracterul distinctiv al mărcilor anterioare înregistrate de reclamant, ca în final să creeze o confuzie și să dezorienteze consumatorul final în privința produselor reclamantului. De asemenea, este neîntemeiat argumentul pârâtului din hotărârea Comisiei de contestații a AGEPI, precum că mărcile reclamantului coexistă, cu zeci de mărci care conțin elementul „natur”, înregistrate anterior pe numele altor titulari, pentru produse identice sau similare, fapt combătut cu informația din Registrul mărcilor AGEPI care confirmă contrariul.

Anterior, pârâtul a refuzat înregistrarea altor mărci cu elementul „natur”, fapt confirmat prin decizia AGEPI din 24 februarie 2015 - semnul Natur Radler, decizia AGEPI din 25 februarie 2013 - semnul La Nature, fapt ce manifestă caracterul contradictoriu și ambiguu ale actelor administrative emise de pârât în raport cu cererea reclamantului. A mai notat reclamantul că potrivit studiului privind gradul de similitudine a mărcilor Naturalis și Natur.md, elaborat de ASK Moldova în luna iunie 2019, s-a demonstrat faptul că publicul respondent a stabilit o legătură certă între mărcile anterioare Naturalis și marca Natur.md, în așa mod fiind demonstrat existența riscului de confundare invocat.

Astfel, rezultă că marca contestată „natur.md”, în percepția consumatorului este asociată cu produsele titularului mărcilor anterioare Naturalis, prin urmare pârâtul Roșca Victor ar beneficia de renumele producătorului SRL „Orhei-Vit”, titular al mărcilor anterioare la comercializarea produselor vizate de marca contestată. Desemnarea solicitată pentru înregistrare „natur.md” este similară cu mai multe mărci anterioare care se bucură de renume în R. Moldova, iar utilizarea mărcii solicitate pentru înregistrare, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv.

Reclamantul a mai invocat că, depozitul nr. 041109 trebuia refuzat de AGEPI în temeiul art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 38 privind protecția mărcilor, deoarece înregistrarea mărcii este respinsă din cauza similitudinii cu o marcă anterioară și este solicitată spre înregistrare pentru produse și/sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, în cazul când marca anterioară se bucură de renume în R. Moldova și dacă utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mărcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora, acestea fiind mărcile notorii cu prioritate din 20.10.2004.

Toate drepturile anterioare invocate de reclamant decurg din semne folosite efectiv în circuitul comercial, au fost dobândite și sunt menținute în vigoare până la data de depozit a 5 cererii de înregistrare a mărcii 041109, drepturile exclusive asupra acestor obiecte conferă proprietarului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare. Prin urmare, reclamantul este în drept să interzică: orice fapte care sunt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea sa, produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui comerciant; indicațiile sau afirmațiile a căror folosire, în exercitarea comerțului, este susceptibilă să inducă publicul în eroare cu privire la natura, modul de fabricație, caracteristica, aptitudinile la întrebuințare sau cantitatea mărfurilor.

Suplimentar, în susținerea admiterii acțiunii, a invocat și decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-3352/13 din 04 decembrie 2013. A indicat reclamantul că, atât Curtea de Apel Chișinău, cît și Curtea Supremă de Justiție prin hotărâri judecătorești au constatat cu certitudine că denumirea NATURA prin elementele sale este susceptibilă de nerecunoscut dintre produsele NATURALIS, deoarece sunt asemănătoare până la gradul de confuzie prin reprezentarea grafică, cuvinte, desene, combinații de culori, elemente figurative, în special forma produsului, ambalajul Tetra Park, iar datorită asemănării din punct de vedere semantic a denumirii NATURA cu marca NATURALIS, este prezent riscul de a duce în eroare consumatorul din motivul identității și similitudinii produselor.

A solicitat reclamantul anularea deciziei departamentului mărci și desene industriale AGEPI nr. 02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii combinate „natur.md” cu numărul de depozit 041109 din 05 septembrie 2017, solicitant Roșca Victor, anularea hotărârii Comisiei de contestații AGEPI din 27 noiembrie 2018 cu privire la respingerea contestației nr. 4576 din 23 august 2018, solicitant SRL „Orhei-Vit”, anularea certificatului de înregistrare a mărcii nr. 32000 „natur.md” din 15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor, anularea mărcii nr. 32000 „natur.md” din 15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea înaintată de SRL „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative. În susținerea poziției sale instanța de judecată a invocat că, mărcile comparate nu sunt similare, prin urmare, nu e oportună analiza îndeplinirii celorlalte condiții stipulate în art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 38/2008, dacă utilizarea mărcii solicitate ar aduce profit nemeritat din renumele mărcii anterioare, ar cauza prejudiciu contestatarului, deoarece nu este întrunită prima condiție prescrisă de lege, adică mărcile să fie recunoscute identice sau similare, iar marca anterioară să fie protejată pentru diferite produse și servicii, cum este în cazul mărcilor reclamantului.

Cu referire la argumentele SRL „Orhei-Vit” precum că prin înregistrarea mărcii examinate se aduce atingere desenelor și modelelor industriale înregistrate anterior pe numele său, în care cuvântul „Naturalis” este înscris cu litere stilizate pe diferite etichete pentru suc, instanța de fond le-a dat o apreciere critică. Or, conform prevederilor art. 3 din Legea privind protecția desenelor și modelelor industriale nr. 161 din 12 iulie 2007, desenul sau modelul industrial reprezintă aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a lui, rezultat în special din 6 caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau ale materialelor și/sau ale ornamentației produsului în sine, corespunzător, în virtutea legii, protecția juridică nu se răspândește asupra elementelor verbale ale desenelor și modelelor industriale.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 12 noiembrie 2020, respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, SRL „Orhei-Vit” a depus cerere de apel nemotivată, iar la 30 decembrie 2020 respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.124-136). Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel declarată de SRL „Orhei-Vit”, casată hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea depusă de SRL „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoana terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative, a fost admisă.

S-a anulată decizia Departamentului mărci și desene industriale AGEPI din 02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii combinate cu numărul de depozit 041109 din 05 septembrie 2017. S-a anulat hotărârea Comisiei de contestații AGEPI din 27 noiembrie 2018 cu privire la respingerea contestației nr. 4576 din 23 august 2018, solicitant SRL „Orhei-Vit”. S-a anulat certificatul de înregistrare a mărcii nr. 32000 (natur.md) din 15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor. S-a anulat marca nr. 32000 (natur.md) din 15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, înscrisul elementului verbal, în mod figurativ în fața elementului verbal al mărcii contestate subliniază similitudinea vizuală între cele două semne.

În ceea ce privește elementul figurativ, o asociere se poate crea între imaginile sugestive ale ambelor semne, fiind puțin probabil, ca consumatorul mediu să rețină diferența între producători. Pe plan fonetic, elementele verbale, morfeme fără semnificație, se citesc, se pronunță în mod identic, au un număr identic de sunete. Iar careva semne, care ar putea modifica, cauza pronunții diferite ale morfemelor, nu au fost stabilite. Instanța de apel a mai invocat că, mărcile în cauză prezintă similitudine bazată pe combinarea unor morfeme cu elementul „Natura”, făcând o legătură dintre semnul în sine și lista produselor/serviciilor pentru care este desemnat (fructe și legume conservate). Astfel, admiterea înregistrării mărcii solicitate prin depozitul nr. 041109 „natur.md”, afectează caracterul distinctiv al mărcilor anterioare înregistrate de SRL „Orhei-Vit”, ca în final să creeze o confuzie și să dezorienteze consumatorul în privința produselor SRL „Orhei-Vit”.

Respectiv, prezența riscului de confuzie între semnul „natur.md” nr. de depozit 041109 și mărcile opuse „NATURALIS”, a fost probată prin prezența elementelor de similitudine, cele mai importante fiind componentele părții verbale, care identifică semnele în coliziune bazată pe combinarea morfemelor comune. 7 La 09 iunie 2021, AGEPI a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 05 august 2021 cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond (f.d.203-207). În motivarea cererii de recurs, a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, nu a verificat circumstanțele expuse în referința prezentată de către AGEPI care însă urmau a fi examinate prin prisma cadrului legal aplicabil, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea corectă a cauzei.

A menționat recurentul că instanța de apel se contrazice în constatări. În acest sens, consideră că, desemnarea solicitată natur.md reprezintă un semn combinat, constituit din partea verbală „natur.md”, executat cu caractere originale, semnul fiind revendicat în culori verde și negru, plus imaginea stilizată a două frunzulițe, iar toate luate împreună formează o imagine specială pentru consumator. La aprecierea de către consumator a similitudinii dintre mărci se ține cont, în primul rând, de prima percepție pe care marca o creează și anume percepția vizuală. Astfel, chiar dacă este prezent în componența semnului contestat elementul verbal „natur”, semnele comparate, în ansamblu, nu pot fi considerate similare, deoarece sunt diferite sub aspect grafic, vizual, iar însuși partea figurativă a desemnării examinate, se deosebește de mărcile contestatarului.

Totodată, se ține cont și de faptul că consumatorul mediu, aflat în procesul de alegere, nu va analiza mărcile, împărțindu-le în elementele lor componente pentru a căuta diferențe, ci se va baza pe imaginea generală a mărcii, care este diferită. De asemenea, consumatorul mediu este considerat a fi rezonabil de informat și atent, dar cu toate acestea, trebuie să se țină cont de faptul că nivelul de atenție al consumatorului mediu poate varia în funcție de categoria de bunuri de care este vorba. Astfel, Comisia a constatat că având în vedere natura produselor care au fost revendicate spre protecție de către solicitant, precum și celor protejate ale contestatarului, consumatorii vor avea un grad de atenție mediu, dar oricum nu vor confunda aceste produse, consumatorul știind ce dorește să procure.

Recurentul a invocat că, Comisia a constatat că la etapa examinării contestației depuse de compania SA „Orhei-Vit”, nu erau temeiuri care ar putea fi luate în considerare pentru a respinge înregistrarea mărcii conform cererii nr. depozit 041109. În baza materialelor anexate la dosar Comisia a considerat contestația neîntemeiată și a menținut în vigoare Decizia Direcției mărci și design industrial din 02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii nr. depozit 041109 din 05 septembrie 2017 pentru totalitatea produselor revendicate în cerere din clasele 29, 30 și 31 conform CIPS, pe numele solicitantului Roșea Victor. Recurentul a mai specificat că instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probelor, iar concluziile sunt bazate pe probe inadmisibile, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Astfel, concluziile instanței de apel sunt bazate pe constatările reflectate în studiul privind gradul de similitudine a mărcilor Naturalis și Natur.md, elaborat în luna iunie 2019, prin care s-a stabilit că, respondenții (consumatorul direct) au stabilit o legătură certă între marca apelantului „NATURALIS” și „natur.md”, în așa mod fiind demonstrată existența riscului de confundare Recurentul consideră că, studiul privind gradul de similitudine a mărcilor NATURALIS și NATUR.MD, anexat la cererea de chemare în judecată și elaborate în luna iunie 2019, nu putea fi reținut de către instanța de judecată în 8 calitate de probă, deoarece acesta nu a fost prezentat în cadrul ședinței Comisiei de contestații din 27 noiembrie 2018. Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 mai 2021. La 16 iulie 2021, AGEPI, a recepționat decizia contestată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8002075002AS, anexat la materialele dosarului (f.d.198).

La 05 august 2021, AGEPI, a depus recurs motivat, împotriva deciziei din 26 mai 2021, astfel se atestă că recursul a fost depus în termen. La 29 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia cererii de recurs depusă de AGEPI, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. La 03 decembrie 2021, SRL „Orhei-Vit”, reprezentată de avocatul Lefter Aurel, a depus referință la cererea de recurs, prin carte a solicitat declararea recursului depus de AGEPI, ca fiind inadmisibil. Prin încheierea din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de AGEPI a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, casarea integrală a deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din următoarele motive. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

9 Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare, se atestă că Roșca Victor a înaintat cerere către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, privind înregistrarea mărcii combinate nr. depozit 041109 din 05.09.2017, pentru produsele din clasele: 29 - carne, pește, păsări și vânat; extracte din carne; fructe și legume congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi, ouă, lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile; 30 - cafea, ceai, cacao și înlocuitori de cafea; orez, tapiocă și sago; faină și preparate făcute din cereale; pâine, produse de patiserie și cofetărie; înghețată; zahăr; miere, sirop de melasă; drojdie, praf de copt; sare; muștar; oțet, sosuri (condimente); mirodenii; gheață; 31 - produse agricole, acvatice, horticole și forestiere neprelucrate; cereale semințe neprelucrate; fructe și legume proaspete, ierburi proaspete; plante și naturale; bulbi, răsaduri și semințe pentru plantare; animale vii; alimente și băuturi pentru animale; malț, conform Clasificării internaționale a produselor și serviciilor scopul înregistrării mărcilor.

La 31 ianuarie 2018, S.A. „ORHEI-VIT” a înaintat opoziție împotriva înregistrării mărcii combinate nr. depozit 041109 din 05.09.2017, iar, în rezultatul examinării pe fond a acesteia, prin Decizia Direcției mărci și design industrial din 02.07.2018, s-a considerat neîntemeiată opoziția depusă în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor și s-a acceptat înregistrarea mărcii pentru produsele revendicate din clasele 29, 30 și 31 conform CIPS (f.d. 11-12). La 23 august 2018, S.A. „ORHEI-VIT” a depus contestație împotriva Deciziei Direcției mărci și design industrial din 02.07.2018 privind înregistrarea mărcii nr. depozit 041109 din 05.09.2017.

Examinând contestația respectivă, la 27 noiembrie 2018, Comisia de Contestații a AGEPI a emis Hotărârea privind respingerea revendicării contestatarului, menținerea în vigoare a Deciziei Direcției mărci și design industrial 02.07.2018 și transmiterea dosarului în Direcția mărci și design industrial pentru continuarea procedurilor (f.d. 14- 28). Ulterior, la 12 februarie 2019, a fost eliberat certificatul de înregistrare a mărcii nr. 32 pe numele titularului - Roșca Victor, pentru produsele din clasele 29, 30 și 31 conform CIPS. La 16 octombrie 2019, SRL „Orhei-Vit”, a depus acțiune împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), persoană terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative.

10 Fiind investită cu examinarea cauzei în fond, prin hotărârea din 09 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea înaintată de SRL „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 mai 2021, a admis cererea de apel declarată de SRL „Orhei-Vit”, a casat hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o hotărâre nouă prin care acțiunea depusă de SRL „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoana terță Roșca Victor privind anularea actelor administrative, a fost admisă.

A anulat decizia Departamentului mărci și desene industriale AGEPI din 02 iulie 2018 privind înregistrarea mărcii combinate cu numărul de depozit 041109 din 05 septembrie 2017. A anulat hotărârea Comisiei de contestații AGEPI din 27 noiembrie 2018 cu privire la respingerea contestației nr. 4576 din 23 august 2018, solicitant SRL „Orhei-Vit”. A anulat certificatul de înregistrare a mărcii nr. 32000 (natur.md) din 15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor. A anulat marca nr. 32000 (natur.md) din 15 ianuarie 2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor.

Colegiul lărgit relevă că prima instanță corect a concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii înaintate de către SRL „Orhei-Vit”, însă instanța de apel prin interpretarea eronată a normelor de drept material și aprecierea greșită a circumstanțelor de fapt, neîntemeiat a decis admiterea cererii de chemare în judecată depusă de către SRL „Orhei-Vit” și anularea actelor administrative. Sub acest aspect, Colegiul lărgit reține că în contextul art. 2 din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, noțiunea de marcă reprezintă orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care servește la individualizarea și deosebirea produselor și/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice.

Art. 3 lit. a) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008 statuează că, drepturile asupra mărcii sînt dobîndite și protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin înregistrare în condițiile prezentei legi. Conform art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, AGEPI recepționează și examinează cererile de înregistrare a mărcilor, înregistrează și eliberează, în numele statului, certificate de înregistrare a mărcilor, publică date oficiale în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, denumit în continuare BOPI.

În conformitate cu art. 5 din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, pot constitui mărci orice semne: a) susceptibile de reprezentare grafică – cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre, desene, culori, combinații de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, în special forma produsului sau a ambalajului acestuia, holograme, semne de poziționare; b) sonore, olfactive, tactile, precum și orice combinații de astfel de semne, cu condiția ca aceste semne să poată servi la deosebirea produselor și/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice.

11 Motive absolute de refuz pentru înregistrarea mărcii sunt stipulate la art. 7 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, care statuează că, se refuză înregistrarea: a) semnelor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art.5; b) mărcilor care sînt lipsite de caracter distinctiv; c) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicații ce pot servi în comerț pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora; c1) mărcilor constituite exclusiv din semne cu caracter elogios; d) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante; e) semnelor constituite exclusiv din forma impusă de însăși natura produselor sau din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic, sau din forma care conferă valoare esențială produsului; f) mărcilor care prejudiciază imaginea și/sau interesele statului ori sînt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, în special apelurile antiumane, cuvintele, reproducerile și semnele indecente, precum și celor de natură să lezeze demnitatea persoanelor, minorităților, etniilor, națiunilor, sentimentele lor religioase, naționale, profesionale etc.;

g) mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce privește originea geografică, calitatea ori natura produsului și/sau a serviciului; h) mărcilor care conțin reproduceri sau imitații de steme, drapele și embleme de stat, denumiri depline sau abreviate de organizații internaționale și interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanție și de marcare, decorații și alte semne de distincție care, în lipsa autorizației autorităților competente, trebuie refuzate în conformitate cu art.6 ter din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale din 20 martie 1883, denumită în continuare Convenția de la Paris; i) mărcilor care conțin denumirea oficială sau istorică a statului sau abrevierea ei ori denumiri ale unităților administrativ-teritoriale, reproduceri de insigne, de embleme sau de ecusoane, altele decît cele protejate conform art.6 ter din Convenția de la Paris, și care prezintă un interes public deosebit, cu excepția cazurilor cînd înregistrarea este autorizată de autoritățile competente; j) mărcilor care conțin semne de înaltă valoare simbolică, în special simboluri religioase; k) mărcilor care conțin ori sînt constituite: - dintr-o indicație geografică menită să identifice vinuri sau alte produse alcoolice,

cu condiția că cererea de înregistrare a mărcii este posterioară cererii de înregistrare a indicației geografice sau denumirii de origine; sau - dintr-o desemnare identică ori similară cu o indicație geografică sau cu o denumire de origine protejată pe teritoriul Republicii Moldova, în cazurile cînd produsele nu au originea corespunzătoare indicației geografice sau denumirii de origine, chiar dacă originea adevărată a produsului este indicată, ori dacă indicația geografică sau denumirea de origine este utilizată în traducere ori este însoțită de expresii cum ar fi „de genul”, „de tipul”, „de stilul”, „imitație” sau de o expresie similară, precum și în cazul cînd mărcile sînt solicitate pentru produse neacoperite de indicația geografică sau de denumirea de origine protejată în măsura în care 12 aceste produse sînt comparabile cu cele pentru care indicația geografică sau denumirea de origine este protejată ori în măsura în care utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar permite să se obțină un profit nemeritat din reputația indicației geografice sau a denumirii de origine protejate; l) mărcilor în măsura în care utilizarea acestora contravine altor acte normative decît cele din domeniul proprietății intelectuale.

Totodată art. 8 alin. (1) și (2) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, care statuează că, în afara motivelor de refuz prevăzute la art. 7, se refuză înregistrarea și în cazul cînd marca: a) este identică cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse și/sau servicii identice; b) este identică ori similară cu o marcă anterioară și, din cauza identității ori similitudinii produselor și/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară; c) este identică ori similară cu o marcă anterioară și este solicitată spre înregistrare pentru produse și/sau servicii care nu sînt similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, în cazul cînd marca anterioară se bucură de renume în Republica Moldova și dacă utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mărcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora.

În sensul alin. (1), mărci anterioare sînt: a) mărcile a căror dată de depozit sau, după caz, de prioritate, în sensul art.34, este anterioară datei de depozit a cererii de înregistrare a mărcii, ținînd cont, după caz, de dreptul de prioritate, în sensul art.33 sau, după caz, în sensul art.35, invocat în sprijinul acestei mărci, și care aparțin următoarelor categorii: - mărci înregistrate în Republica Moldova; - înregistrări internaționale care își extind efectele în Republica Moldova; b) cererile de înregistrare a mărcilor menționate la lit. a), sub rezerva înregistrării acestora; c) mărcile care, la data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, la data priorității invocate în sprijinul cererii în conformitate cu art. 36, sînt recunoscute notorii în Republica Moldova în sensul art.6 bis din Convenția de la Paris.

Conform art. 10 bis alin. (3) a Convenției de la Paris privind protecția proprietății intelectuale din 20.03.1883, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1328-XII din 11.03.1993, sînt interzise orice fapte care sînt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent. Sintetizând ipotezele relevate în coroborare cu normele enunțate supra, instanța de recurs învederează că caracteristica principală a unei mărci, pentru ca aceasta să-și exercite efectiv funcția de bază, și anume, de a oferi consumatorilor posibilitatea să distingă produsele și serviciile unor producători de produsele și serviciile altor producători, este gradul înalt de distinctivitate.

Un semn este distinctiv dacă se deosebește prin anumite trăsături proprii de alte semne de același fel sau asemănătoare.

În doctrină întâlnim câteva principii utile pentru aprecierea distinctivității unei mărci: distinctivitatea unui semn ales ca marcă este întotdeauna relativă; noutatea 13 unui produs sau serviciu și denumirea sa eventuală nu trebuie confundată cu distinctivitatea semnului sau termenului înregistrat ca marcă pentru a desemna produsul sau serviciul; semnul ales ca marcă trebuie să permită consumatorului să asocieze acest semn unui anume producător sau furnizor de servicii; dreptul de marcă are ca obiect recunoașterea unui drept prioritar primei persoane care a înregistrat un semn distinctiv, pentru a desemna un produs sau serviciu și nu de a conferi un monopol persoanei care prima a inventat un semn sau termen pentru a desemna un produs ori un serviciu nou; pentru a fi distinctiv, semnul nu trebuie sa fie original sau nou; pentru a fi distinctiv, semnul nu trebuie sa fie impus de natura produsului sau să fie necesar pentru obținerea unui rezultat tehnic ori pentru a da o valoare substanțială produsului.

Pornind de la faptul că criteriile pe care trebuie să le întrunească un semn pentru a fi utilizat ca marcă sunt în esență aceleași, însă, totuși, aplicarea lor în practică poate să difere. La acest capitol, instanța de recurs reține că, pentru a se constata încălcarea dreptului la marcă sau folosirea fără drept a unui semn (a unei mărci), de către un terț, trebuie stabilite unele condiții: - să existe identitate/similaritate între marcă și semnul folosit; - să existe asemănare sau identitate între produsele/serviciile, pe care le protejează marca și produsele/serviciile, pe care se aplică semnul; - asemănările sus-menționate să producă un risc de confuzie, care include și riscul de asociere; - utilizarea semnului similar cu o marcă să aducă prejudicii titularului mărcii.

Astfel, pentru a stabili similaritatea între o marcă și un însemn, se va analiza aprecierea globală a riscului de confuzie, în ceea ce privește similaritatea vizuală, fonetică sau conceptuală a mărcilor, aflate în conflict, se va ține seama de elementele lor distinctive sau dominante, se vor avea în vedere factorii pertinenți, în aprecierea percepției de ansamblu. Riscul de confuzie poate proveni dintr-o similitudine verbală, dintr-o similitudine figurativă sau dintr-o similitudine intelectuală (asociație de idei). În cazul riscului de confuzie directă, consumatorii pot face o substituție involuntară a produselor, cumpărând produsul protejat de marca frauduloasă, considerând că, de fapt, cumpără produsul autentic sau cumpărătorul, indus în eroare de caracteristicile comune ale mărcilor, consideră că produsele provin de la aceeași firmă.

În cazul riscului de confuzie indirectă, consumatorul este conștient că cele două produse sau servicii provin de la două societăți diferite, dar consideră că între cele două există legături juridice, economice, financiare sau tehnice. Ceea ce determină diferența între riscul de confuzie și riscul de asociere sunt produsele: dacă publicul confundă produsele, suntem în situația riscului de confuzie în timp, iar în cazul în care publicul nu confundă produsele, dar consideră că provin din aceeași sursă, există riscul de asociere. Așa fiind, Colegiul lărgit reține că prima instanța corect a conchis că, desemnarea solicitată spre înregistrare de Roșca Victor este un semn combinat, constituit din partea verbală „natur.md”, executat cu caractere originale semnul fiind revendicat în culori verde și negru, plus imaginea stilizată a două frunzulițe, toate luate împreună formând o imagine specială pentru consumator.

Instanța de recurs apreciază ca fiind eronate argumentele SRL „Orhei-Vit” invocând faptul că, mărcile comparate sunt similare or, acestea conțin un element 14 verbal comun „natur”, precum și faptul că impresia generală a semnului solicitat și impresia generală de la mărcile anterioare și etichetele producției companiei reclamante este aceeași. Or, la analiza comparativă a semnelor, desemnarea solicitată spre înregistrare nu este similară până la confuzie cu mărcile anterioare ale SRL „Orhei-Vit”. La ascest capitol, Colegiul lărgit evidențiază că, imaginea semnului solicitat se deosebește din punct de vedere vizual de mărcile anterioare „Naturalis” care sunt mărci combinate constituite din partea verbal „Naturalis” executată cu caractere stilizate de culoare verde, iar interiorul literei „a” este de culoare roșie, deasupra literei „t” este imaginea soarelui în culoarea galbenă de diferite nuanțe.

Mai mult, elementul verbal „NATURELLE” din marca verbală Familia Naturelle nr. 21540, de asemenea se deosebește de semnul solicitat din punct de vedere vizual și fonetic. Cu privire la partea semantică, în semnele analizate, se reține că, elementul verbal „natur” din semnul revendicat semnifică - în stare naturală sau asemănător acesteia; în stare crudă, neprelucrat; fără adaosuri. La rândul său, elementul verbal din mărcile anterioare „Naturalis” este un cuvânt creat artificial și nu are o semnificație directă, ci doar poate fi descifrată. De asemenea, în raport cu marca Familia Naturelle, semnele sunt diferite. Având în vedere faptul că, consumatorul diferențiază mărcile în primul rând, după percepția vizuală, semnele comparate, nu pot fi considerate similare, deoarece sunt diferite sub aspect grafic, vizual, iar partea figurativă le deosebește.

Mai mult, consumatorul mediu, nu va analiza mărcile, împărțindu-le în elementele lor componente pentru a căuta diferențe, ci se va baza pe imaginea generală a mărcii, care la caz, este diferită și va permite consumatorului de a nu confunda produsele. Concomitent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră oportun de a sublinia că, AGEPI a înregistrat zeci de mărci care conțin elementul „natur”, cum ar fi: Natur Bravo nr. 15955, Natur Produkt nr. 21304, Natur Agro nr. 21660, NaturFish nr. 24740, NaturOil nr. 22011, Baby Naturals nr. 19812, Naturland nr. 1203311, Natureco IR 639500, Campina Naturally IR 889947, Naturella IR 634984, Reserve Naturelle IR 690468, înregistrate anterior pe numele altor titulari pentru produse identice sau similare.

Astfel, însăși existența cuvântului „natur”, în textul mărcii, nu poate constitui în sine, unic element determinat pentru a stabili similitudinea mărcilor. Reieșind din materialele cauzei, argumentele părților la proces, coroborate cu normele de drept enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanțe de judecată și anume că înregistrarea mărcii nr. 32000 din 15.01.2019 pentru produsele din clasa 29, 30, 31 conform CIPS pe numele titularului Roșca Victor nu aduce vreo încălcare drepturilor de proprietate intelectuală ale companiei reclamante.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și a emite o decizie nouă prin care a menține hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. 15 În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Se casează integral decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Roșca Victor cu privire la anularea actelor administrative. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh 16