3ra-1177/21 — anularea actelor administrative

Dosar nr. 3ra-1177/21 2-18133548-01-3ra-02112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 23 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Aurel Lefter, în interesele Elenei Reazanova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Reazanova împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, persoane terțe SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”, SRL „Orhei-Vit” și Qibox Fanancial LTD, privind anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost admisă cererea de apel, casată hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie prin care a fost respinsă acțiunea, c o n s t a t ă: La 09 februarie 2018, Elena Reazanova a inițiat acțiunea în contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, SRL „Horolskyi Zavod Detskogo Pitania”, persoană terță „Orhei-Vit”, solicitând anularea deciziei din 30 decembrie 2016 a Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, privind înregistrarea mărcii figurative și individuale cu numărul de depozit xxx din 19 aprilie 2016,

anularea hotărârii din 19 decembrie 2017 a Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală cu privire la respingerea Contestației nr.1068 din 23 februarie 2017, încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.1-6, vol.I). În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 03 martie 2016, SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” a solicitat de la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală înregistrarea mărcii figurative și individuale, culori revendicate: galben, căprui, maro-deschis, roz, roz-închis, vișiniu, alb, albastru, negru, pentru produsele Clasa 05 conform Clasificatorului Internațional al Produselor și Serviciilor (CIPS) - produse farmaceutice și veterinare; produse igienice pentru medicina; substanțe dietetice de uz medical, alimente sugari; plasturi și materiale pentru pansamente; materiale pentru plombarea dinților și pentru mulaje 1 dentare; dezinfectante; produse pentru distrugerea animalelor dăunătoare; fungicide, erbicide.

La 26 august 2016, reclamanta, în temeiul art.40 din Legea privind protecția mărcilor nr.38 din 29.02.2008, a depus opoziția împotriva înregistrării mărcii cu numărul de depozit xxx. Ulterior, la 30 decembrie 2016, Departamentul Mărci, Modele și Desene Industriale AGEPI a emis Decizia de înregistrare a mărcii, considerând neîntemeiată opoziția reclamantei, și a acceptat înregistrarea mărcii. Nefiind de acord cu Decizia AGEPI din 30 decembrie 2016 de înregistrare a mărcii, la 23 februarie 2017, reclamanta a înaintat contestația nr.1068 la Comisia de Contestații AGEPI. Prin hotărârea Comisiei de Contestații a AGEPI din 19 decembrie 2017 s-a respins revendicarea contestatarului Elena Reazanova și s-a menținut decizia Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale din 30 decembrie 2016 de înregistrare a mărcii, cu transmiterea dosarului în Direcția mărci și design industrial pentru continuarea procedurilor de înregistrare a mărcii.

Reclamanta a apreciat hotărârea Comisiei de Contestații AGEPI din 19 decembrie 2017 ca fiind ilegală și nefondată, deoarece marca figurativă și individuală aduce atingere directă drepturilor interioare exclusive a reclamantei protejate prin prevederile legale a titularului desenului industrial conform Certificatului nr.xxx din 12 mai 2015, înregistrat și protejat conform Clasificării internaționale pentru desene și modele industriale (CIDMI) în clasa 32-00 simboluri grafice.

Desenele industriale înregistrate cu nr.xxx sunt utilizate de compania SA „Orhei-Vit” în baza Contractului de licență exclusivă pe produsele și ambalajele acestora, care a fost înregistrat la AGEPI prin Decizia 07 august 2017. Având în vedere că o marcă este refuzată la înregistrare și în cazul în care aduce atingere unui drept dobândit anterior, altul decât cele prevăzute la art. 8 alin. (2) și (4) din Legea nr.38 din 29.02.2008 privind protecția mărcilor, în special dreptului la un desen sau la un model industrial protejat sau unui alt drept de proprietate intelectuală protejat conform legii, AGEPI urma să se pronunțe asupra Contestației reclamantei printr-o hotărâre de admitere, în temeiul motivelor relative de refuz, deoarece marca solicitantului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” nu îndeplinește condițiile de înregistrare pentru produsele pentru care este solicitată.

A mai menționat că, contrar art.1 din Regulamentul Comisiei de contestație AGEPI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 257 din 02 aprilie 2009, Comisia de contestații ca unicul organ cu drept de soluționare extrajudiciară a litigiilor din domeniul proprietății intelectuale, nu a reparat erorile, omisiunile și concluziile contradictorii ale Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale AGEPI în vederea acceptării neîntemeiate a înregistrării mărcii solicitant SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”. A soluționat greșit speța, iar probele anexate de reclamantă au fost apreciate arbitrar, erorile admise au dus la încălcarea drepturilor reclamantei care este un impediment major în promovarea pe piața din Moldova a produselor marcate cu acest simbol grafic.

Mai mult ca atât, potrivit art.20 alin.(20) Legea nr. 161 din 12.07.2007 privind protecția desenelor și modelelor industriale, desenul sau modelul industrial înregistrat conferă titularului dreptul exclusiv de a-l utiliza și de a interzice oricărui terț utilizarea sa fără acordul titularului. Reclamanta a explicat că, prin utilizare se înțelege în special fabricarea, includerea într-o ofertă, introducerea pe piață, importul, exportul sau utilizarea 2 propriu-zisă a unui produs în care a fost integrat ori căruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial în cauză, precum și depozitarea produsului respectiv în scopurile menționate anterior. Semnul este similar cu desenul industrial. Cu referire la situația din speță a relatat că, marca solicitată pentru înregistrare are o asemănare izbitoare cu desenul industrial înregistrat de ea.

A constatat similitudinea semnelor din punct de vedere vizual, deoarece sânt constituite din elemente figurative. Elementele comparate, și anume, poziția așezată a animăluțului, aceleași culori, zâmbetul și atitudinea expresivă a animăluțului, poziția ridicată a cozii, poziția picioarelor, poziția așezată a animăluțului, dau senzația de copie și nu asigură o impresie vizuală diferită modelului revendicat, iar imaginea în comparație cu obiectul opus, sunt apropiate. Respectiv imaginea cererii de marcă nr. xxx a pârâtului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” formează senzația că este o copie a semnului grafic a reclamantei cunoscută deja de publicul larg. A mai accentuat că la înregistrarea semnelor grafice conform Certificatului nr. xxx, a venit cu o noutate când a solicitat înregistrarea conceptului de animăluț exotic ce reprezintă – „GIRAFA”.

Pentru zona geografică a Republicii Moldova, „GIRAFA” este un animal exotic, respectiv imaginea asociată cu conceptul animăluțului de „GIRAFĂ” ca semn grafic, înregistrat la AGEPI, este un concept original, cu drept de prioritate, cu valoare comercială și publicitară ce aparține reclamantei. Copierea sau multiplicarea acestui concept pe piața Republicii Moldova aduce prejudicii valorii comerciale a semnului. Și-a exprimat opinia că admiterea înregistrării mărcii solicitate prin depozitul xxx, marca figurativă, cu imaginea „GIRAFEI”, diluează și slăbește caracterul distinctiv al semnului grafic înregistrat de reclamantă, ca în final să creeze o confuzie și să dezorienteze consumatorul final în privința produselor ca semn distinctiv marcate cu imaginea „GIRAFEI”.

Reclamanta consideră că acțiunile pârâtului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” constituie un act de concurență neloială, contrară practicilor cinstite în materie comercială, deoarece semnul pârâtului este similar cu desenul industrial al reclamantei întrebuințat pe piața din Moldova pe produsele din clasa 05 CIPS. Or, reclamanta a prezentat la Comisia de contestații AGEPI Contractul de licență nr. 45 din 15.05.2015, semnat cu SA „Orhei-Vit”, care denotă cu certitudine că SA „Orhei- Vit” utilizează 20 simboluri grafice, inclusiv semnul grafic prin aplicare pe produsele și/sau pe ambalajul acestora, pe documentele de însoțire și documente oficiale și în publicitate a companiei SA „Orhei-Vit”.

Ulterior, reclamanta Elena Reazanova a înaintat o cerere de completare a pretențiilor, solicitând anularea deciziei din 30 decembrie 2016 a Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind înregistrarea mărcii figurative și individuale cu numărul depozit xxx din 19 aprilie 2016, solicitant SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”/Qibox Fanancial; anularea hotărârii din 19 decembrie 2017 a Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la respingerea contestației, anularea certificatului de înregistrare a mărcii nr.31486 din 19 aprilie 2016 pentru produsele din clasa 05 forma CIPS pe numele titularului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”; anularea mărcii nr. 31486 din 19 aprilie 2016 pentru produsele din clasa 05 conform CIPS pe numele titularului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”; radierea din Registrul Național al Mărcilor deținut de 3 AGEPI marca nr.31486 din 19 aprilie 2016 pentru produsele din clasa 05 conform CIPS, a titularului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” (f.d.82, vol.I).

Reclamanta a motivat cererea de completare a pretențiilor prin faptul că după înaintarea cererii de chemare în judecată și contrar prevederilor art.63 și 64 din Hotărârea Guvernului nr. 257 din 02 aprilie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de contestații în domeniul proprietății intelectuale și procedura de examinare a contestațiilor, AGEPI a înregistrat marca figurativă și a eliberat la 23 februarie 2018 titularului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” (cesionarului Qibox Fanancial LTD) Certificatul de înregistrare a mărcii nr.31486 din 19 aprilie 2016. Prin hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea și a fost anulată ca ilegală decizia Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală din 30.12.2016 privind înregistrarea mărcii figurative și individuale cu numărul de depozit xxx din 19 aprilie 2016 și hotărârea din 19 decembrie 2017 a Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală cu privire la respingerea contestației nr.1068 din 23.02.2017.

S-a respins ca neîntemeiată cerința reclamantei privind încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.238 vol.I, f.d.3-18 vol.II). Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că l a 03 martie 2016 SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” a înregistrat la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cererea de înregistrare a mărcii, numărul de depozit xxx. SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” a solicitat înregistrarea mărcii figurative și individuale , culorile revendicate galben, căprui, maro-deschis, roz, roz-închis, vișiniu, alb, albastru, negru, clasa 05 (f.d.8, vol.I). Conform art.40 din Legea nr.38-XIV din 29.02.2008 privind protecția mărcilor, la 26 august 2016 Elena Reazanova a înaintat opoziția la cererea de înregistrare a mărcii formulate de SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”, aceasta fiind depusă în interiorul termenului pentru prezentarea opozițiilor și observațiilor.

Prima instanță a constatat că certificatul de înregistrare a desenelor/modelor industriale cu nr.xxx, eliberat de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, atestă înregistrarea simbolurilor grafice ale autorului și titularului acestora, Elena Reazanova, inclusiv fiind înregistrat desenul/modelul industrial , care reprezintă imaginea unei girafe, executate în culori (cafeniu, galben, roz, roșu, verde, alb, etc) (f.d.13-15, vol.I). Respectiv, în procesul examinării opoziției, AGEPI verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile de depunere, apreciază argumentele părților. În cazul în care, din examinarea opoziției, rezultă că marca nu îndeplinește condițiile de înregistrare pentru toate sau numai pentru o parte din produsele și/sau serviciile pentru care este solicitată, cererea se respinge pentru produsele și/sau serviciile respective.

În caz contrar, se respinge opoziția. Astfel, la 30 decembrie 2016 Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a emis decizia de înregistrare a mărcii nr. depozit xxx, prin care s-a decis că se consideră neîntemeiată opoziția depusă Elena Reazanova și s-a acceptat înregistrarea mărcii , titular SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”, culorile 4 revendicate – galben, căprui, maro-deschis, roz, roz-închis, vișiniu, alb, albastru, negru (f.d.69). În acest sens, reclamanta a contestat decizia de înregistrare a mărcii cu nr.de depozit xxx, iar la 19 decembrie 2017 Comisia de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a respins contestația și a menținut Decizia din 30 decembrie 2016 (f.d.70-78).

În motivarea actului administrativ contestat autoritatea publică a reținut că, deși Elena Reazanova deține drepturi asupra modelului/desenului industrial înregistrat cu nr.xxx (modelul nr.3), care reprezintă imaginea unei girafe mici, în poziție așezată, semnul fiind executat în culori (cafeniu, galben, roz, roșu, verde, alb), acest semn se deosebește de imaginea semnului solicitat, nu doar prin faptul că privirea este îndreptată în direcții diferite, dar și prin faptul că semnul solicitat prezintă imaginea unui pui de girafă, micuț, iar din desenul industrial nr.xxx reprezintă imaginea unei girafe mature, îmbrăcate în maiou, încălțate în role. Comisia a respins argumentele privind încălcarea dreptului de autor, or desenul, modelul industrial și marca sunt 2 obiecte diferite, care au regim diferit de protecție juridică, iar semnul solicitat nu este identic cu desenul și modelul industrial.

Analizând circumstanțele speței în coraport cu normele legale citate, instanța de judecată a stabilit că prevederile Legii privind protecția desenelor și modelelor industriale nr. 161-XVI din 12.07.2007 vin să asigure protecția desenului industrial invocat de reclamantă, și în acest sens sunt întemeiate concluziile autorității publice pârâte privind existența a 2 regimuri juridice de protecție distincte dintre desenului industrial și dintre semnul solicitat pentru înregistrarea mărcii, însă autoritatea publică a abordat acest subiect într-un mod abstract, nefiind cel puțin stabilit dacă întinderea protecției conferite desenului industrial nu este afectată în careva mod de înregistrarea mărcii . Prima instanță a remarcat faptul că regimul de protecție oferit desenului industrial este suficient ca titulara acestuia să formuleze opoziție asupra înregistrării mărcii , fiind confirmat faptul că desenul industrial a fost înregistrat anterior, că reclamanta în calitate de titular a acestuia a încheiat contractul de licență pentru utilizarea desenului industrial în cauză și a permis plasarea pe piață a produselor SA „Orhei-Vit” pe care era aplicat desenul industrial . Anume aceste circumstanțe confirmă faptul că regimul juridic de protecție distinct nu este un motiv suficient pentru respingerea opoziției și contestației,

că esența acestui litigiu rezidă în exercitarea dreptului autorului/titularului desenului industrial. Totodată, analizând argumentele reclamantei din acțiune, instanța de fond a constata că în ambele cazuri, atât marca, cât și desenul industrial, prezintă imaginea unui animal, girafă, care este executată în culori similare, aparent nuanțe similare, care sunt aplicate pe diferite părți ale acestor imagini într-o manieră similară (f.d.21, vol.I). Comparația imaginilor în cauză creează impresia unei similitudini, evidențiate prin poziția așezată a girafelor, poziția picioarelor, poziția capului în raport cu corpul, chiar dacă aceste se prezintă ca fiind orientate în direcții diferite, acestea sunt percepute ca reflexia în oglindă a imaginii.

Argumentul autorității publice precum că imaginea prezentată de SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” se deosebește de desenul industrial înregistrat de reclamantă prin faptul că prezintă imaginea unei girafe mature, îmbrăcate cu 5 maiou și încălțate cu role, nu a fost reținut de instanța de judecată, or însuși aspectul privind metoda determinării vârstei/nivelului de dezvoltare/evoluției a acestor animale de către autoritatea publică nu putut fi identificat de instanță, fiind expusă într-o manieră declarativă. Cu referire la elementul distinctiv – accesoriile purtate, maiou și role, instanța a notat că, în epoca în care transformările digitale au pătruns practic în toate sferele vieții, în epoca în care economia de piață a plasat producătorii/comercianții într-o continuă cursă pentru menținerea și sporirea clientelei, aceștia apelează la anumite acțiuni în care se adaptează activitatea, produsele, numele, marca, simbolurile la evenimente specifice.

Tot mai des se întâlnesc situații în care logo-ul sau marca unui anumit producător, în preajma unor sărbători naționale/internaționale, în preajma unor evenimente sportive globale sau regionale, cuprinde și un element de identificare cu acest eveniment (ex.sărbătorile de iarnă – fulgi, zăpadă, etc; competiții fotbal – minge, echipament sportiv, steaguri, culorile naționale; olimpiada – simboluri olimpice). Astfel, simplul fapt că desenul industrial reprezintă imaginea unei girafe în tricou și role, nu constituie o circumstanță care să justifice lipsa similitudinii. Instanța de judecată a considerat că aprecierea riscului de confuzie între aceste imagini urma să fie precedată inclusiv de analiza publicului domeniului pentru care urma să fie utilizată și aici se cere a fi precizat că în ambele cazuri acestea preponderent sunt destinate copiilor.

Este prea puțin probabil ca diferențele nesemnificative ale imaginilor, reținute de autoritatea publică să permită excluderea confuziilor în rândul consumatorilor, preponderent copii. Întrucât ambele situații prezintă imaginea unei girafe, reprezentată în aceași combinație de culori, în aceeași poziție a corpului, stilistica similară.

Instanța a apreciat că faptul optării reclamantei pentru realizarea desenului industrial prin utilizarea imaginii unei animal – girafe , sub nici o formă nu reprezintă în sine o limitare a drepturilor altor subiecți de a utiliza imaginea acestui animal pentru înregistrarea mărcilor sau desenelor industriale, întrucât există nenumărate posibilități tehnice și grafice de execuție a acestor desene, unde conceptul, imaginația și viziunea autorului să evidențieze individualitatea sa, să excludă similitudinea și confuzia în rândul publicului, în special în rândul celor care mai puțin sau aparent deloc nu urmăresc să perceapă tehnica realizare a acestora, ci se concentrează strict pe identificarea produsului.

În partea pretențiilor reclamantei privind anularea certificatului de înregistrare a mărcii, anularea mărcii și radierea din Registrul Național al Mărcilor, instanța de judecată a notat că aceste acțiuni au constituit rezultatul efectelor actelor administrative contestate în speță. Anularea deciziei din 30 decembrie 2016 a Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală privind înregistrarea mărcii figurative și individuale cu numărul de depozit xxx din 19 aprilie 2016, solicitant SRL „Horolskyi Zavod Destkogo Pitania”, anularea hotărârii Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală din 19 decembrie 2017 cu privire la respingerea Contestației nr.1068 din 23 februarie 2017, prin efectul Legii vine să asigure anularea mărcii și a certificatului de înregistrare a mărcii, radierea mărcii din Registrul Național al Mărcilor.

6 În partea ce ține de solicitarea de a compensa cheltuielile de judecată suportate în legătură cu acordarea asistenței juridice, instanța de judecată a notat că partea reclamantă a eșuat probarea faptului că în speță a suportat careva cheltuieli de asistență juridică. La 02 noiembrie 2020, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a declarat apel împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărârii privind respingerea acțiunii înaintate (f.d.1, vol.II). Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel înaintată de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

A fost casată integral hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Elena Reazanova împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, persoane terțe: SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”, SRL „Orhei-Vit” și Qibox Fanancial LTD privind anularea actelor administrative.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că apelantul/pârât întemeiat a respins contestația depusă de intimata/reclamantă Elena Reazanova, or din cele constatate supra rezultă cu certitudine că imaginea semnului solicitat de SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” se deosebește de desenul, modelul industrial nr. 3 înregistrat cu nr. xxx după Elena Reazanova, nu doar prin faptul că privirea este îndreptată în direcții diferite, după cum afirmă contestatarul, dar și prin faptul că semnul solicitat reprezintă imaginea unui pui de girafa, micuț, iar cel din desenul, modelul industrial nr. xxx reprezintă imaginea unei girafe mature, îmbrăcată cu maiou și încălțată cu role, ect., prin urmare nu este similară până la confuzie cu marca deținută de Elena Reazanova.

Mai mult cu atât, Completul de judecată a reținut că imaginile menționate supra sunt utilizate pentru produse care se referă la clase diferite, ceea ce denotă că acestea nu sunt similare.

La fel, instanța de apel a menționat că desenul, modelul industrial și marca sunt două obiecte diferite care au regim diferit de protecție juridică, or potrivit art.2 din Legea privind protecția mărcilor nr.38 din 29.02.2008, prin marcă se înțelege orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care servește la individualizarea și deosebirea produselor și/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice, iar potrivit art. 3 din Lege privind protecția desenelor și modelelor industriale nr.161 din 12.07.2007, prin desen sau model industrial se înțelege aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a lui, rezultat în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau ale materialelor și/sau ale ornamentației produsului în sine.

În această ordine de idei, Completul de judecată a ajuns la concluzia netemeiniciei și necesității respingerii pretenției reclamantei/intimat cu privire la anularea hotărârii din 19 decembrie 2017 a Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală cu privire la respingerea Contestației nr.1068 din 23 februarie 2017. Or, în condițiile speței, autoritatea publică pârâtă/apelantă și-a îndeplinit obligația instituită la art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță), probând pe deplin legalitatea acțiunilor sale și a actului administrativ emis. 7 La 18 august 2021, Elena Reazanova, prin intermediul avocatului Aurel Lefter, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 septembrie 2021, avocatul Aurel Lefter a luat cunoștință cu materialele dosarului, fapt confirmat prin recipisa anexată (f.d.96, vol.II) La 13 octombrie 2021, avocatul Aurel Lefter, în interesele recurentei Elena Reazanova a depus recurs motivat (f.d. 102-113, vol.II). În susținerea cererii de recurs, avocatul Aurel Lefter, în interesele recurentei a reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în apel. Referitor la decizia atacată a menționat că concluziile instanței de apel sînt în contradicție cu circumstanțele pricinii care n-au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, inclusiv contravin normelor de drept administrativ. Totodată, sunt confuze, neclare și expuse cu dificultate motivele din decizia Curții de Apel Chișinău cu referire la constatarea că hotărârea primei instanței este neîntemeiată, adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Instanța de apel nu și-a motivat aceste concluzii și a descris un șir de articole din Legea contenciosului administrativ, Legea privind protecția mărcilor și Legea privind protecția desenelor și modelelor industriale, fără a indica exact care este temeinicia aplicării acestor norme de drept material în susținerea respingerii acțiunii. Singura motivare expusă de instanța de apel se regăsește în două propoziții de la sfârșitul deciziei din 06 iulie 2021 cu o descriere superficială la poziția și îmbrăcămintea animăluțului și un pretins regim diferit de protecție juridică, circumstanțe ce au fost interpretate eronat de instanța de apel.

Din perspectiva cadrului normativ general reprezentat de Legea nr. 161 din 12.07.2007 privind protecția desenelor și modelelor industriale, precum și din optica cadrului normativ special relatat de Elena Reazanova în Contestația înaintată, având în vedere obligația AGEPI să protejeze mărcile Elena Reazanova, AGEPI neîntemeiat a respins Contestația și nu a corectat erorile Comisiei de contestații, iar instanța de apel în continuare a susținut poziția greșită a AGEPI A susținut recurenta că instanța de apel nu a evidențiat viciile juridice și încălcările admise de emitentul actelor administrative, precum și lipsa probelor ce combat argumentele Elenei Reazanova referitor la similitudinea desemnării solicitate spre înregistrare, care în cumul conduc la casarea deciziei instanței de apel.

Așadar, în speță, se confirmă indubitabil faptul că, elementele comparate, și anume, poziția așezată a animăluțului, aceleași culori, zâmbetul și atitudinea expresivă a animăluțului, poziția ridicată a cozii, poziția picioarelor, poziția așezată a animăluțului, dau senzația de copie, nu asigură o impresie vizuală diferită modelului revendicat, iar imaginea în comparație cu obiectul opus, sunt apropiate. Privirea îndreptată în diferite direcții, sau lipsa îmbrăcămintei și încălțarea animăluțului a terțului SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania”, Elena Reazanova le consideră neînsemnate față de elementele principale care vădit se opun.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a motivat cum a stabilit aceste deosebiri în lipsa unei reglementări clare stabilite de norma de drept material, în situația când Comisia de contestații nici nu este competentă și nu a fost împuternicită să stabilească asemenea deosebiri în conformitate cu Regulamentul privind organizarea și funcționarea 8 Comisiei de contestații în domeniul proprietății intelectuale și procedura de examinare a contestațiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 257 din 02 aprilie 2009. AGEPI nu a antrenat specialiști în domeniu pentru elucidarea conflictului între semne și formal a dat o apreciere critică în lipsa probelor ce ar convinge participanții la proces că desemnarea solicitată este diferită față de desenul industrial a recurentei.

A menționat că este relevant și faptul că, în jurisprudența constantă a Uniunii Europene, prin Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene nr. T-364/13 din 30.09.2015, pe cauza Eugenia Mocek și Jadwiga Wenta KAJMAN Firma Handlowo Ustugowo Produkcyjna către Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne, renumele crocodilului Lacoste permite împiedicarea înregistrării unor forme de crocodil sau de caiman pentru produsele din piele, îmbrăcăminte și încălțăminte. Tribunalul a considerat, în primul rând, că semnele în conflict prezintă o similitudine vizuală, întrucât aceste două semne au în comun o reprezentare a unei reptile din ordinul crocodilienilor, iar publicul larg nu păstrează în general în memorie decât imaginea imperfectă a unei mărci (în cele două cazuri, reprezentarea unei reptile din ordinul crocodilienilor, prezentată din profil cu coada curbată).

La fel, Tribunalul a confirmat că semnele în conflict prezintă o similitudine pe plan conceptual, întrucât elementele figurative ale fiecăruia dintre aceste semne se referă la conceptul de reptilă din ordinul crocodilienilor. Tribunalul Uniunii Europene a concluzionat că, pentru a constata similitudinea imaginii, nu este obligatoriu ca elementele semnelor să coincidă integral, suficient fiind în plan general doar similitudinea semnelor de bază, stilistica imaginii, combinația de culori. Analogic cazului supra, terțul SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” a solicitat înregistrarea unei mărci cu semne de conflict evidente de similitudine vizuală ridicată, întrucât desenele au în comun o reprezentare a unei „GIRAFE”, iar în final, publicul nu păstrează în general în memorie decât imaginea imperfectă a unei mărci sau desen industrial.

În susținerea conflictului și coliziunii până la gradul de confuzie a semnelor a reiterat concluzia privind analiza conceptului estetic al reprezentărilor grafice ca elemente de bază a ambalajelor, efectuată de conferențiar universitar, Șef departament Design și Tehnologii poligrafice de la Universitatea de Tehnică din Republica Moldova, dna Viorica Cazacu, în calitate de specialist în domeniul designului. Având în vedere aceste aspecte, consideră că semnul desemnat pentru înregistrare poate fi calificat ca o intenție a SRL „Horolskiy Zavod Detskogo Pitania” de a incita consumatorul la cumpărarea produselor asociate cu semnul grafic a titularului de drept Elena Reazanova, care a fost anterior înregistrat la AGEPI.

Corespunzător a apreciat că neîntemeiate concluziile instanței de apel că hotărârea instanței de fond este neîntemeiată și a fost adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, în circumstanțele în care instanța de apel nu a examinat toate elementele și criteriile de asemănare a simbolului grafic a Recurentei cu desemnarea solicitată de terț. Totodată, a atras atenția instanței de recurs asupra formulărilor și argumentelor eronate din actul administrativ expuse de AGEPI, bazat pe concluzii contrare normelor de drept internațional, precum că desenul industrial și marca au regim diferit de protecție juridică.

Art.10 bis alin.(3) a Convenției de la Paris privind 9 protecția proprietății intelectuale din 20.03.1883, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.1328 din 11.03.1993 stabilește că: sunt interzise orice fapte care sunt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent. Astfel norma de drept internațional obligă AGEPI să interzică înregistrarea desemnării solicitate care este de natură să creeze o confuzie cu desenul industrial a Recurentei.

Potrivit art.6 bis alin.(l) a Convenției de la Paris privind protecția proprietății intelectuale din 20.03.1883, Țările uniunii se obligă, fie din oficiu dacă legislația țării o îngăduie, fie la cererea celui interesat, să refuze sau să invalideze înregistrarea și să interzică folosirea unei mărci de fabrică sau de comerț care constituie o reproducere, imitație sau traducere putând crea confuzie, a unei mărci pe care autoritatea competentă a țării de înregistrare sau de folosire o va considera că este notoriu cunoscută ca fiind deja marca unei persoane admise să beneficieze de prezenta convenție și ca fiind folosită pentru produse identice sau similare.

Cu referire la încălcarea prevederilor art.6 §1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - motivare insuficientă a deciziei instanței de apel, recurenta consideră necesar de a reitera că legislația procedural-civilă în coroborare cu cea administrativă consacră principiul general după care orice decizie judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe. Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii sunt datori să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce părțile în proces a înțeles din hotărîrea primei instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță. Ținând cont de toate argumentele invocate anterior, recurentul consideră că decizia instanței de apel nu corespunde normelor de drept material, este nemotivată și nu răspunde în mod sigur și expres la cererea și obiecțiile formulate în referința înaintată în instanța de apel.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 iulie 2021. Instanța de recurs constată că la materialele cauzei lipsește notificarea de către Curtea de Apel Chișinău a dispozitivului deciziei contestate, însă potrivit recipisei 10 reprezentantul recurentei, avocatul Aurel Lefter a luat cunoștință cu materialele dosarului și respectiv cu decizia motivată la 15 septembrie 2021 (f.d. 96, vol. II), La 18 august 2021, avocatul Aurel Lefter, în interesele Elenei Reazanova a depus recurs nemotivat (f.d.93, vol. II), iar la 13 octombrie 2021, a depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului (f.d. 102-113, vol. II) Astfel, recursul depus la 13 octombrie 2021, este în termen. La 13 noiembrie 2021, în adresa intimatului și terțelor persoane a fost expediată copia recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 29 noiembrie 2021, Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a depus referință prin care a indicat că hotărârea Comisiei de Contestații din 19.12.2017 este legală și întemeiată. Solicită respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată și menținerea în vigoare a deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău La 15 februarie 2021, referință a fost depusă de către SRL „Orhei-Vit” prin care a indicat că utilizarea elementelor similare desenului industrial nr.xxx, de o terță persoană fără consimțământul titularului desenului industrial, SRL „Horoiskiy Zavod Detskogo Pitania” dezorientează consumatorul în privința produselor și creează o confuzie cine este de fapt producătorul produselor pe care se utilizează acest desen industrial.

Astfel, acțiunile SRL „Horoiskiy Zavod Detskogo Pitania” pot fi calificate ca act de concurență neloială, confirmat prin cazuri analogice în baza Deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. CN-48/18-74 din 31.10.2019 (cauza SA „Bucuria” împotriva SRL „Nefis” copierea ambalajului și plasării pe piață a produselor de cofetărie) și Deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. CN- 56 din 02.11.2017 (cauza SRL „Savex-Prim” împotriva SRL „Bueio” - copierea ambalajului și plasării pe piață a produselor bastonașe din porumb), acțiune care este contrară practicilor cinstite în materie comercială, deoarece semnul terțului este similar cu desenul industrial ai Reclamantei întrebuințat pe piața din Moldova pe produsele din clasa 05 CIPS.

Consideră că semnul desemnat pentru înregistrare poate fi calificat ca o intenție a SRL „Horoiskiy Zavod Detskogo Pitania” de a incita consumatorul la cumpărarea produselor asociate cu semnul grafic a titularului de drept Reazanova Elena anterior înregistrat ia AGEPI. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocatul Aurel Lefter, în interesele Elenei Reazanova, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

11 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 12 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către avocatul Aurel Lefter, în interesele Elenei Reazanova.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de avocatul Aurel Lefter, în interesele Elenei Reazanova, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 13