3ra-980/22 — anularea deciziei, anularea răspunsului, obligarea să efectueze stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă

3ra-980/22 — anularea deciziei, anularea răspunsului, obligarea să efectueze stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-980/22

2-19197019-01-3ra-21092022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Delibaltov Nicolai împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova cu privire la anularea deciziei, anularea răspunsului, obligarea să efectueze

stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă,

împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 13 septembrie 2019, Nicolai Delibaltov a formulat cerere de chemare în

judecată, în ordinea contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia al Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova nr.44/2019/10662 din 22 iulie 2019 și nr.44/2019/10662 din 13

august 2019, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.D-

1876/19 din 03 septembrie 2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

efectueze stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă.

În susținerea acțiunii a indicat că prin ordinul nr.XXXXX din XXXXX al

Inspectoratului General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost

angajat în serviciu prin transfer din cadrul Serviciului Vamal (organ de drept) cu

echivalarea gradului special de „căpitan al serviciului vamal” cu cel de „căpitan de

poliție” și a acumulat о vechime în muncă, се-i acordă dreptul la pensie conform

art.13 lit.a) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993.

1

Reține că, anterior, în perioada XXXXX a activat în Departamentul pentru

Controlul Vamal, iar de la XXXX - Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

A mai menționat că prin ordinul Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne nr.XXX din XXX, s-a dispus încetarea raportului de

serviciu al funcționarului public cu statut special Nicolai Delibaltov, conform art.38

alin.(1) lit.c) (după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie).

Prin certificatul eliberat de către șeful IP Taraclia și înregistrat cu nr.34/52-

2870 din 29 martie 2019, i-a fost calculată vechimea în muncă pentru stabilirea

pensiei, conform art.13 lit.a) a Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, la data de 29 martie

2019 a constituit 29 ani, 06 luni, 02 zile. Obținând astfel, dreptul la pensie, a

prezentat actele pentru calcularea și efectuarea achitării pensiei.

La 23 iulie 2019, i-a fost adus la cunoștință despre hotărârea comisiei de

stabilire a pensiei a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia din 22 iulie 2019,

fixată în procesul - verbal nr.32 din 22 iulie 2019 despre refuzul de stabilire a

pensiei în legătură cu vechimea în muncă.

Astfel, subliniază că angajatorul și autoritatea competentă în stabilirea pensiei

au viziuni distincte vis-a-vi de includerea perioadei de activitate în Departamentul

Controlului Vamal în vechimea în muncă.

Consideră că hotărârea din 22 iulie 2019 cu privire la refuzul de stabilire a

pensiei este ilegală și contravine legislației în vigoare.

În contextul dat, remarcă că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției

nr.XXXX din XXXX, stagiul pentru plata sporului la salariu pentru vechimea în

muncă 26 ani, 06 luni 20 zile, se atestă că angajatorul i-a inclus în vechimea în

muncă perioada activității în Departamentul Controlului Vamal.

Prin urmare, a susținut că activitatea desfășurată în cadrul Serviciului Vamal

(organ de drept) până la încadrarea în serviciu în cadrul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, se încadrează în activitatea organelor de

drept cu cea de ofițer de serviciu al serviciului de gardă al secției management

operațional a Inspectoratului de poliție Taraclia al Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne, deoarece activitatea în cadrul Departamentului

Vamal presupunea, de rând cu alte activități comune, și petrecerea controlului

corporal, întocmirea proceselor contravenționale etc., activități comune cu cea din

cadrul inspectoratului de poliție (art.art.30; 74-78 Cod vamal al Republicii Moldova

nr.1320-XII din 09 martie 1993, art.art.9, p.(2); 11,p.h); p.1); 194 Cod vamal al

Republicii Moldova, nr.1149 din 20 iulie 2000, cu redacțiile ulterioare).

Reclamantul a mai menționat că, autoritatea de pensionare a interpretat greșit

p.1 din Hotărârea Guvernului nr.1018 din 2014 care prevede că la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu

statut special ce dețin grade speciale ale Poliției se includ următoarele perioade: 1)

serviciul militar, serviciul în organele afacerilor interne, Poliție și Poliția de

Frontieră, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Forțele Armate,

Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul

Vamal, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul de Protecție și Pază de

2

Stat, Serviciul de Stat de Curieri Speciali și alte formațiuni militare (speciale) create

în conformitate cu legislația Republicii Moldova, perioada de activitate în

Departamentul de Stat al Republicii Moldova pentru Problemele Militare, care au

deținut grade militare (speciale).

Notează că, aceste prevederi indică expres faptul că foștilor angajați ai

Serviciului Vamal, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la

salariu funcționarilor publici cu statut special ce dețin grade speciale ale Poliției, se

includ perioadele de muncă în care au activat în alte organe, inclusiv Serviciul

Vamal.

De asemenea, invocă că organul de pensionare nu a ținut cont de Hotărârea

Guvernului nr.383 din 29 mai 2001, care la pct.4 indică, că „Colaboratorilor

reangajați în serviciul vamal, care au deținut anterior grade personale conform

prevederilor pct.12 din Regulamentul privind satisfacerea serviciului de către соrpul

de comandă al organelor controlului vamal de stat al Republicii Moldova, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.203 din 30 martie 1992 (cu modificările aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr.640 din 13 octombrie 1993), li se conferă grade speciale în

corespundere cu funcția се о vor exercita, ținându-se cont de studii, gradul personal

anterior deținut, dar nu mai înalte decât gradele speciale, corespunzătoare funcției în

care a fost desemnat”. Or, aceste prevederi, indică direct la momentul că gradul

personal, care l-a deținut în perioada 1991-2001 a fost echivalat cu gradul special

prevăzut de Legea nr.302/2017 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul

Vamal.

Mai mult, a susținut că autoritatea de pensionare la nesoluționarea întrebării

apărute nu face nici о explicație la faptul, că raporturile de serviciu în poliție au fost

încetate prin ordinul Inspectoratului General al Poliției din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne nr. ord.XXXX din XXX în temeiul art.38, alin.(1) lit.c) al Legii

nr.288 din 16 decembrie 2016 unde este stipulat, că raportul de serviciu al

funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: c)

după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, ordin care este

legal, valabil și în vigoare.

Reclamantul a înaintat acțiunea în baza Hotărârii de Guvern nr.78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție, Legii nr.619 din 31.10.1995 privind organele

securității statului, modificată de Legea 11-XV din 12 februarie 2005 și prevederile

art.18 lit.e) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993;

art.art. 162-167; 208 din Codul administrativ, art.13 lit.a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, nr.1544 din 23 iunie 1993, Hotărârea nr.78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comanda și din trupele

3

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție, Hotărârea Guvernului nr.1018 din 2014.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Nicolai Delibaltov

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la

anularea deciziei, anularea răspunsului, obligarea să efectueze stabilirea pensiei

pentru vechimea în muncă.

S-au anulat deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia

nr.44/2019/10662 din 22 iulie 2019, nr.44/2019/10662 din 13 august 2019 și decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de soluționare a cererii

prealabile nr.D-1876/19 din 03 septembrie 2019.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, oficiul

teritorial competent să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Nicolai

Delibaltov la data de 29 martie 2019, prin care să-i stabilească lui Nicolai Delibaltov

pensia pentru vechime în serviciu, în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 29 martie 2019, ținând cont de

vechimea în muncă de 29 (douăzeci și nouă) ani 6 (șase) luni și 2 (două) zile.

S-a dispus încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova în beneficiul lui Nicolai Delibaltov suma de 3000 (trei mii) lei, cu titlul de

compensare a cheltuielilor pentru asistența juridică acordată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, 28 octombrie 2021, cu respectarea

termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, iar la 09 februarie 2022, a prezentat motivarea apelului

(având în vedere faptul că hotărârea integrală a primei instanțe i-a fost notificată la

27 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție f.d.69),

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei

decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Nicolai Delibaltov.

Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 12

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Instanța de apel a apreciat soluția primei instanțe ca fiind una legală și

întemeiată, iar argumentele expuse în cererea de apel au un caracter declarativ.

Fiind învestite cu judecarea prezentei cauze, prima instanță și instanța de apel

au constatat că Nicolai Delibaltov întrunește cerințele stabilite de lege pentru

stabilirea pensiei în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544/23.06.93.

Instanța de apel a respins, ca nefondate, argumentele părții apelante cu referire

la neaplicarea Hotărârii de Guvern nr.383/2001 despre aprobarea unor acte

normative privind realizarea Legii serviciului în organele vamale și a Hotărârii de

Guvern nr.1018/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de calculare

4

a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu

statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu

specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, menționând

în acest context că, deși, actele normative enunțate au fost abrogate la 20 august

2018 și respectiv la 14 decembrie 2018, acestea erau aplicabile la momentul

transferului lui Nicolai Delibaltov în funcția de șef de post, Ofițer Superior de sector

al Postului de Poliție Vinogradovca al sectorului de poliție nr.3 al IP Taraclia al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Instanța ierarhic inferioară a respins și argumentele Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind aplicabilitatea pct.pct.7 și 8 din Hotărârea Guvernului

nr.78 din 21 aprilie 1994 și a art.18 lit.e) al Legii nr.1544/1993, deoarece acestea nu

sunt incidente speței, or, în ordinul nr.290ef din 23 mai 2016, Inspectoratul General

al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a indicat că la stabilirea

stagiului pentru plata sporului la salariu, s-a ținut cont de prevederile Hotărârii

Guvernului nr.1018 din 10 decembrie 2014 precum și de deciziile aprobate.

În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a

ajuns la o concluzie justă ce ține de temeinicia acțiunii depuse de Nicolai Delibaltov

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la

anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia al Casei Naționale

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr.44/2019/10662 din 22 iulie 2019 și

nr.44/2019/10662 din 13 august 2019, anularea răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.D-1876/19 din 03 septembrie 2019, obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să efectueze stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea din contul Casei Naționale de

Asigurări Sociale a cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 lei, instanțele ierarhic

inferioare le-au apreciat ca fiind reale, necesare și rezonabile, considerente din care

a fost admisă.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a stabilit circumstanțele

cauzei și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu privire la respingerea

acțiunii, iar careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit în instanța de

apel.

La 19 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei decizii noi (f.d.94).

La 17 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Nicolai Delibaltov copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei (f.d.99).

Materialele cauzei atestă că până la data examinării admisibilității recursului

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, intimatul Nicolai Delibaltov nu a

făcut uz de dreptul procedural respectiv și nu a prezentat referința la recursul deferit

judecății.

5

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că, termenul stabilit în

săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre,

trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămâni

sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a

survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la

6

art.111 alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care

precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a

început să curgă termenul.

Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi

lucrătoare.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme

de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei cert rezultă că, la 06 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate (f.d.84), însă, la

materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri prin care s-ar confirma data notificării

părților participante la proces a dispozitivului deciziei recurate.

La 19 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova a depus recurs nemotivat, prin care a

solicitat casarea deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea

unei noi decizii (f.d.94).

7

Totodată, actele cauzei atestă faptul că, la 15 septembrie 2022, prin intermediul

poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Casa Națională de

Asigurări Sociale decizia motivată a instanței de apel (f.d.96).

Distinct se reține că, decizia motivată din 06 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor:

www.instante.justice.md.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul

poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice

a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste

inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia

operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către

expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost

posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc

la adresa electronică a Casei Naționale de Asigurări Sociale, lipsesc.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a

început să curgă începând cu 16 septembrie 2022, ziua imediat următoare de la data

notificării Casei Naționale de Asigurări Sociale a deciziei integrale a Curții de Apel

Chișinău și a expirat la 15 octombrie 2022, zi de sâmbătă, prin urmare, termenul

limită de depunere a recursului motivat a expirat la 17 octombrie 2022, inclusiv, zi

de luni.

Cu toate acestea, până la momentul examinării admisibilității recursului, Casa

Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nu a depus recursul motivat

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție opinează că, reieșind din caracterul devolutiv al recursului, noțiunea de

„motivare a recursului” în lato sensu presupune în sine arătarea unor critici, care

sunt de natură să facă vizibile netemeinicia hotărârilor contestate. Evidențierea în

cererea de recurs a celor mai mici critici de manifestare a dezacordului cu soluțiile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare, cu indicarea temeiurilor de netemeinicie

a actelor judecătorești contestate, pe care se întemeiază calea de atac, precum și

dezvoltarea lor pot fi privite în esență ca o motivare în lato sensu a recursului.

8

La caz, recurenta nu a indicat nici o critică asupra soluției pronunțate de

instanța ierarhic inferioară, fapt ce nu poate duce la identificarea cererii de recurs

depuse la 19 iulie 2022, ca un recurs motivat.

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, începând cu

16 septembrie 2022 a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a

prezenta recursul motivat în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ.

Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Casa

Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului și prezentării motivării

acestuia în conformitate cu art.245 din Codul administrativ. Drept consecință,

intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din

Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Casei Naționale de Asigurări

Sociale din Republica Moldova, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale

procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție.

9

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova ca fiind inadmisibil este compatibilă cu

respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova ca inadmisibil.

Conform art.230, 245 și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

10