3ra-890/22 — anularea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei

3ra-890/22 — anularea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-890/22

2-20025711-01-3ra-30082022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Doban Anatolie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari cu privire la constatarea

ca fiind ilegală lipsa răspunsului la cerere privind recalcularea pensiei pentru

vechimea în muncă și obligarea recalculării pensiei pentru vechimea în muncă, cu

includerea perioadei cu înlesniri,

împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 februarie 2020, Anatolie Doban a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari cu privire la constatarea

ca fiind ilegală lipsa răspunsului la cerere privind recalcularea pensiei pentru

vechimea în muncă și obligarea recalculării pensiei pentru vechimea în muncă, cu

includerea perioadei cu înlesniri.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, la data concedierii deținând funcția

de polițist, plutonier de poliție, al Izolatorului de detenție provizorie al

1

Comisariatului General de Poliție mun.Chișinău, cu dreptul de a primi pensie pe

linia MAI în conformitate cu art.13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23 iunie 1993.

A notat că, până la reforma poliției, angajatorul direct era Ministerul Afacerilor

Interne, iar după reforma din anul 2013, Inspectoratul General al Poliției.

Astfel, activând în paza și escortarea persoanelor deținute, arestate penal fie

contravențional, precum și cele condamnate, în cumul, precum și corelativ cu

instituții cu cele de tip penitenciar, nu se iau în considerare actele normative, ce

apără drepturile sale în cadrul activității în organele afacerilor interne, care la rândul

său influențează și la eliberarea din serviciul Ministerului Afacerilor Interne, la

recalcularea eficientă al vechimii în muncă, ce influențează și poate influența și

asupra pensiei achitate și cuantumului acesteia.

Prin certificatul nr.34/20-5685-41 din 15.01.2020 eliberat de Inspectoratul

General de Poliție, se confirmă faptul că, la situația din 22 august 2005 vechimea sa

totală în muncă, în care a fost inclusă și perioada cu avantaje, pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu art.13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23 iunie 1993, a constituit de XXXXX de activitate în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne.

La 17 ianuarie 2020, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari cu cerere prealabilă, recepționată de către

ultima la 21 ianuarie 2020, solicitând să i se comunice care este totalitatea vechimii

în muncă în cadrul MAI, inclusiv în subdiviziunile acestora, luând în considerare

certificatul eliberat de către MAI; să-i fie recalculată vechimea în muncă cu

avantaje, calculându-se conform certificatului dat, actelor normative, inclusiv cu

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, precum și hotărârilor de

judecată, cu emiterea unui act administrativ individual favorabil în acest sens;

eliberarea unui certificat-calcul care să confirme recalcularea vechimii în muncă, cu

avantaje dispuse de instanța de judecată; să-i comunice și s-i achite compensațiile,

indemnizațiile, alte sume bănești ce i se cuvin ca rezultat al recalculării vechimii în

muncă din momentul eliberării – până în prezent; să fie introduse în dosarul de

pensionare calculele recalculării vechimii în muncă, cu avantaje, reflectând din

momentul eliberării din serviciu în legătură cu pensionarea; recunoașterea în calitate

de document oficial eliberat de către angajator în sensul recalculării vechimii în

muncă, în baza certificatului eliberat de Inspectoratul General al Poliție, iar în caz de

refuz va fi nevoit să solicite și achitarea prejudiciului moral.

Cu toate acestea, cererea prealabilă nu a fost soluționată și având în vedere că,

aceasta a fost recepționată de către pârâtă la 21 ianuarie 2020, răspunsul urma să-i

2

fie notificat la 19 februarie 2020, în termen de 30 de zile, în lipsa acestuia la 20

februarie 2020 s-a adresat cu prezenta acțiune în judecată.

Reclamantul consideră că, organul de asigurări sociale la recalcularea pensiei

urma să țină cont de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare și art.33 alin.(2) din Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la

sistemul penitenciar.

În viziunea lui Doban Anatolie, Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i

calculeze pensia pentru vechimea în muncă, cu includerea perioadei cu înlesniri,

calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului

General de Poliție mun.Chișinău.

Din cele menționate, urmează să fie obligată Casa Națională de Asigurări

Sociale să-i efectueze recalcularea pensiei, cu includerea în ea a perioadei cu

înlesniri 2 luni vechime pentru 1 lună în serviciu, în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie al Comisariatului General de Poliție mun.Chișinău.

A reținut că, potrivit pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor

care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de

Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă înlesniri

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip

închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la

lucrări de subteran.

Iar, conform art.33 alin.(2) lit.a) in Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996 cu

privire la sistemul penitenciar (în vigoare până la 16.05.2018), vechimea în muncă

în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează o zi

de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

Din normele de drept citate supra rezultă că, pentru calcularea vechimii în

muncă cu înlesniri, este necesar ca persoana să întrunească 2 condiții esențiale și

anume: instituția în care persoana îndeplinește serviciul să fie subdiviziunea indicată

în pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penale, de detenție provizorie și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortă și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de

3

detenție provizorie) în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea

prevăzută de pct.8 lit.d) din HG nr.78/1994.

Consideră că prin prisma legii, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad

sub incidența reglementărilor pct.8 lit.d) din HG nr.78/1994.

În contextul enunțat, Doban Anatolie a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

ca fiind ilegală lipsa răspunsului la cerere privind recalcularea pensiei pentru

vechimea în muncă și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i

recalculeze pensia pentru vechimea în muncă, cu includerea perioadei cu înlesniri,

ținând cont de certificatul nr.34/20-5685-41 din 15 ianuarie 2020 eliberat de

Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun.Chișinău al MAI, prin

care se confirmă faptul că la situația din 22 august 2005 vechimea sa totală în

muncă, constituie XXXXX de activitate în cadrul organelor afacerilor interne.

Prin hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Doban Anatolie și obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze lui Doban Anatolie pensia pentru vechime în muncă

conform certificatului nr.34/20-5685-41 din 15 ianuarie 2020 eliberat de

Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun.Chișinău al MAI. În rest,

acțiunea în partea constatării ilegale a lipsei răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale la cererea privind recalcularea pensiei, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 17

septembrie 2021 a prezentat motivarea apelului (având în vedere faptul că hotărârea

integrală a primei instanțe i-a fost notificată la 16 septembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul poștal de recepție f.d.83), solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei

decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Doban Anatolie.

Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 08 iunie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea prezentei cauze, prima instanță și instanța de apel

au motivat soluțiile de admitere parțială a acțiunii prin faptul că, subdiviziunile în

care a activat Anatolie Doban, sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor, și

care cad sub incidența reglementărilor din pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea

Guvernului nr.78/1994, exercitându-și serviciu nemijlocit în izolatoarele de urmărire

penală (anterior izolatoare de detenție provizorie), ceea ce a servit drept temei

pentru emiterea ordinului MAI nr.96 /2018 „Cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, prin care s-a stabilit că

se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor

4

care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din cadrul subdiviziunilor

autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor

Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere

a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, care urmează a fi

luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trapele organelor afacerilor interne nr.1544/1993.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că, vechimea în serviciu

pentru fixarea pensiei în privința lui Doban Anatolie constituie XXXXX.

Instanțele de judecată au concluzionat că, la data de când Doban Anatolie a

depus cerere privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă conform

certificatului Inspectoratului General al Poliției Direcției de Poliție a mun. Chișinău

nr.34/20-5685-41 din 15 ianuarie 2020, acesta întrunea toate condițiile stipulate la

art.13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993.

Instanțele de judecată au conchis că, Casa Națională de Asigurări Sociale urma

să recalculeze și să achite reclamantului pensia pentru vechime în muncă conform

certificatului Inspectoratului General al Poliției Direcției de Poliție a mun. Chișinău

nr.34/20-5685-41 din 15.01.2020 și având în vedere că dreptul reclamantului la

recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, a fost dobândit în modul prevăzut de

lege și nu este susceptibil de a fi anulat, au considerat necesar obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula reclamantului Doban Anatolie pensia

pentru vechime în muncă conform certificatului Inspectoratului General al Poliției

Direcției de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-5685-41 din 15.01.2020 - care nu a

fost anulat.

Instanța de apel nu a reținut argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale

precum că perioadele de activitate ale lui Doban Anatolie în cadrul Izolatorului de

detenție provizorie nu pot fi raportată la prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârea

Guvernului nr.78/1994. Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare

și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în

prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Mai mult, din certificatul nr.34/20-5685-41 din 15.01.2020 eliberat de

Inspectoratul General de Poliție mun.Chișinău, se confirmă întrunirea condițiilor

stipulate la pct.8 lit.d) din HG nr.78/1994.

Nu a fost reținut nici argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum

că, conform certificatului nr.34/20-5685-41 din 15.01.2020 eliberat de Inspectoratul

General de Poliție mun.Chișinău, perioada de activitate cu înlesniri a lui Doban

Anatolie a fost calculată eronat.

Or, prin ordinul nr.96/2018 emis de IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militari din cadrul MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care

realizează misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora

5

cu reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar

confirmarea nr. 34/20-5685-41 din 15.01.2020, vine în susținerea aplicabilității

ordinului emis în privința lui Doban Anatolie, în raport cu vechimea în muncă

deținută de către ultimul, deci la stabilirea cuantumului pensiei urma să fie luate în

calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute. Prin ordinul dat s-a specificat că,

eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în

muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care

și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și

instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane,

conform competenței, va fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În

cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările

vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din

subordinea MAI, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat

competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Cu atât că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018

este un act administrativ valabil, care produce efectele juridice în continuare, iar

dezacordul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu ordinul menționat nu reprezintă

un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia, atât timp cât acesta nu a fost

anulat.

De asemenea, instanța de apel a considerat irelevant argumentul Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind acordarea a două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu doar persoanelor care au activat în penitenciare de tip

închis și nu provizoriu. Or, prin izolator de detenție provizorie urmează să se

înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar

denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal

atribuit.

Cu trimitere la art.47 alin.(2) din Constituție, instanța de apel a reținut că

dreptul la pensie, se referă la drepturile incluse în categoria drepturilor sociale.

Caracteristica conceptuală a drepturilor sociale constă în faptul că ele nu au un

caracter necondiționat și că pot fi solicitate numai în limitele prevăzute de lege.

Această caracteristică acordă legiuitorului autoritatea de a stabili condiții specifice

pentru exercitarea drepturilor sociale.

În Hotărârea Curții Constituționale nr.27 din 20 decembrie 2011 privind

controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu

pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, Curtea a statuat că un

drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate de art.46 și

respectiv, art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană numai în cazul când

dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică. Aplicativ la

prezenta cauză, un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află

în plată, care deja are o valoare economică și astfel constituie un drept de proprietate

al persoanei.

Din cele menționate, instanța de apel a conchis că, Casa Națională de Asigurări

Sociale este obligată să recalculeze pensia lui Doban Anatolie, reieșind din

6

certificatul prezentat de către angajator, în caz contrar, respingerea acestei cerințe

ultimului va duce la încălcarea dreptului de proprietate asupra pensiei neprimite,

fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare

naționale și principiilor CEDO.

Cât privește nerespectarea procedurii prealabile de către Doban Anatolie,

instanța de apel a reținut că, acțiunea a fost depusă la 20 februarie 2020, iar în cadrul

de pregătire pentru dezbateri judiciare Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

referință, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiate, neinvocând o altă opinie

privind obligarea emiterii actului contestat, ceea ce denotă că depunerea cererii

prealabile nu va influența la reexaminarea chestiunii privind obligarea emiterii

actului administrativ favorabil. Or, procedură prealabilă a fost concepută ca o cale

ce poate oferi persoanei vătămate posibilitatea de a obține mai rapid rezolvarea

diferendului prin recunoașterea dreptului sau interesului legitim vătămat fără

mijlocirea instanței.

La fel, instanța de apel a precizat că, procedură prealabilă reprezintă un avantaj

pentru reclamant, în sensul că organul emitent al actului sau organul ierarhic

superior al acestuia pot verifica și dispune asupra actului atacat atât în ceea ce

privește legalitatea, cât și oportunitatea acestuia, în timp ce instanțele judecătorești

nu se pot pronunța decât asupra legalității actului atacat în justiție. Or, în cazul dat în

cadrul examinării cauzei organul emitent s-a expus privind respingerea obligării

emiterii actului administrativ favorabil, deci depunerea cererii prealabile va duce la

tergiversarea examinării legalității acțiunilor pârâtei știind cu certitudine opinia

autorității publice.

În contextul enunțat, instanța de apel a rezumat că, declararea inadmisibilității

acțiunii depuse de Doban Anatolie la o etapă procesuală avansată, după obținerea

opiniei autorității publice și purcederea la examinarea cauzei în fond, este una

inoportună. Or, la etapa respectivă este evident că, depunerea cererii prealabile va

duce la tergiversarea examinării cauzei, știind cu certitudine opinia autorității

publice reflectată în referința depuse, pledând pentru respingerea acțiunii, ca

neîntemeiate

Cu referire la pretențiile respinse, instanța de apel a considerat inoportun de a

se expune în situația în care Doban Anatolie nu a contestat hotărârea primei instanțe

la acest capitol, examinând legalitatea hotărârii primei instanțe în limitele apelului

declarat de către Casa Naționale de Asigurări Sociale.

La 13 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 01

septembrie 2022, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei

decizii noi.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca

7

fiind stabilite, cu interpretarea eronată a dispozițiilor pct.8 din Hotărârea Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994, expres prevăd circumstanțele în care la calcularea

vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări subterane și ale art.33 alin.(2) lit.a) din Legea

nr.1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogată la 16 mai 2018.

Consideră că vechimea în muncă în cadrul instituțiilor decât cele menționate în

pct.8 lit.d) din HG nr.78/1994, nu poate fi calculată cu avantaje respectiv și perioada

de activitate a lui Doban Anatolie în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al

IGP mun.Chișinău nu poate fi atribuită sau recunoscută vechime în muncă cu

avantaje.

Recurenta apreciază critic poziția invocată de Doban Anatolie potrivit căreia

echivalează activitatea colaboratorilor din izolatoarelor de detenție provizorie din

subordinea Inspectoratului de poliție cu izolatoarele de urmărire penală din

subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, care sunt instituții complet

diferite.

Mai mult, pct.5 din HG nr.583/2006 cu privire la aprobarea Statutului

executării pedepsei de către condamnați definește noțiunea de penitenciar, izolator

de urmărire penală și izolatoare de detenție provizorie.

De asemenea, instanța de apel nu au ținut cont că de către Doban Anatolie nu a

fost respectă procedura prealabilă, întrucât din conținut cererii prealabile nu s-a

putut deduce faptul contestării unui act administrativ, acestui fiindu-i recomandat să

se adreseze Casei Teritoriale de Asigurări Sociale conform vizei de domiciliu în

vederea valorificării drepturilor pretinse.

În situația dată, instanțele de judecată în conformitate cu art.207 lit.f) și h) din

Codul administrativ urma să declare acțiunea depusă de Doban Anatolie ca

inadmisibilă.

Recurenta consideră că instanța de apel nu a verificat toate aspectele

menționate supra, din care considerente decizia contestată urmează a fi casată.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 iunie 2021, în

ședință publică.

8

Actele cauzei atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale la 06 iunie 2022 prin intermediul

poștei electronice (f.d.128).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 18 august 2022 Casei Naționale

de Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, decizia

integrală din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d. 133).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat din 13 iunie 2022 și cel motivat din

01 septembrie 2022, a fost depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ.

La 12 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Doban Anatolie și avocatului acestuia Dorian Pîcălău copia recursului (nemotivat și

cel motivat) depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței (f.d.141).

La 16 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Doban Anatolie,

reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău a depus referință, solicitând să fie declarat

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, din motiv că

acesta nu se încadrează în temeiurile legale prevăzute de lege.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și

argumentele din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2)

din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

9

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

10

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

11