3ra-977/21 — anularea actului administrativ, obligarea stabilirii pensiei pentru vechimea in munca cu inlesniri

3ra-977/21 — anularea actului administrativ, obligarea stabilirii pensiei pentru vechimea in munca cu inlesniri (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-977/21

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicanor Ciochină împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil de stabilire a pensiei pentru vechimea în muncă,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și a

fost menținută hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 09 octombrie 2019, reclamantul Nicanor Ciochină a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil de stabilire a pensiei pentru vechimea

în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 326ef din 28 iunie

2019 a Inspectoratului General al Poliției, au încetat raporturile de serviciu între el și IGP

în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016 - după

acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, cu excepțiile stabilite de

prezenta lege.

La 17 iulie 2019 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurare Sociale Nisporeni cu

cererea nr. 33/2019/667, solicitând stabilirea pensiei pentru limita de vârstă lucrătorilor în

instituțiile de forță.

1

Prin decizia nr. 33/2019/14343 din 02 august 2019 a Casei Teritoriale de Asigurare

Sociale Nisporeni a fost respinsă cererea privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă

din motiv că nu se îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23

iunie 1993, și anume nu este întrunit stagiul de cotizare necesar de 24 ani, fiind confirmat

doar de 23 de ani 08 luni și 27 de zile. Din actul administrativ enunțat rezultă că perioada

în care a activat în Izolatorul de detenție provizorie a IP Nisporeni nu poate fi raportată la

prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, care impune

calcularea perioadei cu avantaje – două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Nefiind de acord, la 17 septembrie 2019 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei nr. 33/2019/14343 din 02 august

2019 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei a Casei Teritoriale de Asigurare

Sociale Nisporeni și stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, cu includerea

perioadelor de activitate, cu înlesniri, în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a IP

Nisporeni.

Prin decizia nr. C-1923/19 din 11 septembrie 2019 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale cererea prealabilă a fost respinsă din motiv că perioada de activitate în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie a IP Nisporeni nu poate fi raportată la prevederile pct.

8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Reclamantul consideră că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de ai stabili

pensia pentru vechime în muncă, cu includerea perioadelor de activitate, cu înlesniri, în

cadrul Izolatorului de detenție provizorie a IP Nisporeni, este neîntemeiat și ilegal, din

următoarele considerente.

Din certificatul nr. 43 din 10 iulie 2019 a Inspectoratului General al Poliției rezultă

că dânsul a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor MAI în perioada de

la 01 octombrie 1995 (ordinul de angajare al Colegiului de Poliție nr. 180 din 28

septembrie 1995) - până la 28 iunie 2019 (ordinul IGP nr. 326ef din 28 iunie 2019 cu

privire la încetarea raportului de serviciu). Vechimea calendaristică în serviciu în cadrul

MAI la data concedierii (28 iunie 2019) din funcția de șef al IP Nisporeni al IGP al MAI

(ultimul grad special deținut fiind de comisar-șef), a constituit 23 de ani, 08 luni și 25 de

zile. Perioada de activitate de 17 ianuarie 1998 – 14 mai 1998 (serviciul în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie) urma a fi calculată în conformitate cu prevederile

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 1544 din 23 iunie 1993 și ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari

publici cu statut special și militari din cadrul MAI, fiind calculată vechimea în muncă cu

înlesniri (avantaje) 2 zile pentru 1 zi de serviciu, constituind vechimea în muncă 00 ani,

07 luni și 24 de zile cu coeficientul 1:2. Potrivit informațiilor gestionate de către

2

Ministerul Afacerilor Interne, vechimea lui în muncă, cu avantaje, pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, la data de 28 iunie

2019, a constituit 24 de ani, 00 luni și 22 de zile.

Reclamantul a reținut că potrivit pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”,

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit

serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Politiei de Frontieră, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și a funcționărilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri - două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

A notat că din prevederile legale citate rezultă că pentru calcularea vechimii în

muncă, cu înlesnirile solicitate, este necesar ca persoana să întrunească 2 condiții și

anume, instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8

din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul

nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Nicanor Ciochină a susținut că subdiviziunea în care a activat în perioada 17

ianuarie 1998 – 14 mai 1998 este o entitate destinată pentru deținerea persoanelor și cade

sub incidența prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994.

Conform art. 48 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, pensiile militarilor în termen,

ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General

de Carabinieri, ale funcționărilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului,

Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Iar, potrivit art. 49 alin. (1) din aceiași Lege, militarii în termen, militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și

sistemului penitenciar, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității statului, Centrului

Național Anticorupție și membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la

organul de asigurări sociale, dispozițiile legale pe care le-a respectat, însă organul de

asigurări sociale i-a respins neîntemeiat cererea de stabilire a pensiei pentru vechimea în

3

muncă, cu includerea perioadelor de activitate cu înlesniri în cadrul Izolatorului de

detenție provizorie a IP Nisporeni.

În contextul enunțat, Nicanor Ciochină a solicitat admiterea acțiunii, anularea

deciziei nr. 33/2019/14343 din 02 august 2019 emisă de Casa Națională de Asigurări

Sociale, Oficiul Teritorial Nisporeni și deciziei nr. C-1923/19 din 11 septembrie 2019

emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale privind refuzul în stabilirea pensiei pentru

vechimea în muncă, cu includerea perioadelor de activitate, cu înlesniri, în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie a IP Nisporeni, și obligarea pârâtei să emită act

administrativ individul favorabil în privința sa privind stabilirea pensiei pentru vechime

în muncă, începând cu 28 iunie 2019.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea, a fost anulată decizia nr. 33/2019/14343 din 02 august 2019 emisă de

Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Nisporeni și decizia nr. C-1923/19

din 11 septembrie 2019 emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale privind refuzul în

stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă lui Nicanor Ciochină. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să emită act administrativ individul favorabil în privința

lui Nicanor Ciochină privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, începând cu 28

iunie 2019, în baza certificatului nr. 43 din 10 iulie 2019 eliberat de Inspectoratul General

al Poliției.

La 05 noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 31 decembrie 2020, prin intermediul

oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 26

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii în contencios administrative depusă de Nicanor Ciochină.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 26 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat

soluțiile prin faptul că potrivit certificatului nr. 43 din 10 iulie 2019 eliberat de

Inspectoratul General al Poliției, reclamantul Nicanor Ciochină a îndeplinit serviciul

neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în perioada de la 01

octombrie 1995 - până la 28 iunie 2019.

S-a stabilit că vechimea calendaristică în serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, la data concedierii 28 iunie 2019, din funcția de șef al Inspectoratului de Poliție

Nisporeni al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, a

constituit 23 ani, 08 luni și 23 zile. Totodată, vechimea în muncă pentru perioada de

activitate de la 17 ianuarie 1998 - până la 14 mai 1998, în conformitate cu prevederile

Legii asigurării cu pensii a miliarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost calculată cu înlesniri (avantaje) -

2 zile pentru 1 zi de serviciu (1:2), constituind 07 luni și 24 zile, cu coeficientul (1:2).

Drept temei a servit ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu

4

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.

De asemenea, potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne,

vechimea în muncă cu avantaje a lui Nicanor Ciochină pentru stabilirea pensiei

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din Trupele Organelor Afacerilor

Interne conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, la data de 28 iunie

2019, a constituit 24 ani și 22 zile.

Instanțele de judecată au constatat că reieșind din cumulul probelor, raportate la

cadrul legal aplicabil speței, subdiviziunile în care a activat Nicanor Ciochină sunt

entități care cad sub incidența reglementărilor prevăzute la pct. 8 al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare”, ceea ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului nr. 96 din 20 martie

2018 a Ministerului Afacerilor Interne „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne” în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23

iunie 1993.

Instanțele de judecată au concluzionat că Casa Națională de Asigurări Sociale în

mod eronat a conchis că nu este temei de stabilire a pensiei lui Nicanor Ciochină în

conformitate cu pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, or,

această concluzie a organului de asigurări sociale este contrară normelor legale și

certificatului nr. 43 din 10 iulie 2019 eliberat de Inspectoratul General al Poliției, prin

care a fost efectuat calculul vechimii în muncă al reclamantului, în care a fost inclusă

perioada de activitate cu înlesniri în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a IP

Nisporeni, stagiul de cotizare al lui Nicanor Ciochină pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, care la data de 28

iunie 2019, a constituit 24 de ani, 00 luni și 22 de zile.

La 04 iunie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei

electronice și oficiului poștal, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de

apel, iar la 06 august 2021, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal, a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 25 mai

2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Recurenta a indicat că instanțele de judecată au ignorat faptul că înlesnirea

prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, două luni vechime în

5

muncă pentru o lună de serviciu, se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de

tip închis și nu provizoriu după cum s-a indicat în ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018

cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI.

Consideră că la cazul dedus judecății sunt relevante prevederile art. 217 alin. (1) din

Codul civil, care stipulează că nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de

orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din

oficiu.

De asemenea, a indicat recurenta că constatările instanței de apel nu conțin o

argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să

rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 mai 2021, în lipsa

recurentei, însă la actele cauzei nu se atestă date când dispozitivul deciziei a fost notificat

ultimei.

Totodată, la 16 iulie 2021 Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat la adresa juridică a Casei Naționale de Asigurări Sociale decizia motivată din

25 mai 2021 (f.d. 89), recepționată de către ultima la 23 iulie 2021, fapt ce rezultă din

avizul de recepție DS8002066580AS (f.d. 90)

În condițiile enunțate, cererea de recurs inițială depusă la 04 iunie 2021 și partea

motivată a acesteia depusă la 06 august 2021, sunt în termen.

La 23 septembrie 2021 în adresa lui Nicanor Ciochină a fost expediată copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței (f.d. 101), recepționată de către ultimul la 29 septembrie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție nr. DS8005412988AS (f.d. 103),

însă intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

6

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

7

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

8