3ra-999/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechimea in munca s.a.

3ra-999/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechimea in munca s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-999/21

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vavrin Galina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ de recalculare a mărimii pensiei stabilite anterior pentru vechime în muncă și

încasarea diferenței la pensiei,

împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, și s-a menținut

hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 decembrie 2019 Vavrin Galina a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ de recalculare a mărimii pensiei stabilite anterior pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că activează în funcția de judecător din 15

iunie 1990, iar din 22 ianuarie 2004 a fost numită prin transfer în funcția de judecător la

Curtea de Apel Cahul.

Începând cu 18 ianuarie 2012 pensia pentru vechimea în muncă i se calculează din

salariul judecătorului Curții de Apel Cahul conform art.31 alin.(1) din Legea privind statutul

judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, care prevede că pensia judecătorului se recalculează

ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

Totodată, începând cu 13 aprilie 2012 – până în prezent deține funcția de vicepreședinte

al Curții de Apel Cahul, fapt ce se confirmă prin decretele prezidențiale nr.472-VI din 13

ianuarie 2012 și nr.1972-VII din 17 martie 2016, publicate în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova.

1

A susținut că prin Legea nr.328 din 23 decembrie 2013 cu privire la salarizarea

judecătorilor și procurorilor și Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar (în vigoare din 01 decembrie 2018), a fost majorat salariul

judecătorilor, ținându-se cont de nivelul instanței, funcția, vechimea în muncă și gradul de

calificare. Prevederile legale susmenționate reglementează că pensia judecătorului se

recalculează luându-se în considerare mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu,

fără careva limitări și fără ca legislatorul să facă diferență între judecătorii aflați în funcție și

cei demisionați.

A menționat că Consiliul Superior al Magistraturii anual transmite Casei Naționale de

Asigurări Sociale listele cu privire la judecătorii pensionați (funcția deținută și salariul

judecătorului în exercițiu), pentru efectuarea calculelor și achitărilor cuvenite pensionarilor,

iar Casa Națională de Asigurări Sociale, la rândul său, în conformitate cu legislația în vigoare

efectuează modificările cuantumului pensiei judecătorilor, cu emiterea deciziei

corespunzătoare și trimiterea ei în adresa pensionarului, însă în privința ei s-a omis efectuarea

recalculării și modificării pensiei sale.

A notat că la 21 octombrie 2019 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

cerere, solicitând recalcularea și achitarea pensiei stabilite anterior pentru vechime în muncă

începând cu 01 aprilie 2015, ținându-se cont de salariul lunar în exercițiu a vicepreședintelui

Curții de Apel Cahul.

Prin răspunsul nr.V-2372/19 din 14 noiembrie 2019 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale, i s-a refuzat recalcularea cuantumului pensiei pentru vechime în muncă, ca

judecător, în baza art.32 alin.(1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995, din lipsă de temei,

motivând prin faptul că conform art.III din Legea nr.60 din 04 aprilie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 16 mai 2014, judecătorii care

beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător, primesc pensie

în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi, însă conform informației

nr.XXXXX din 20 februarie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii, dânsa își continuă

activitatea în funcția de judecător.

Reclamanta consideră că refuzul pârâtei referitor la recalcularea pensiei ei în

conformitate cu art.32 alin.(1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995, este neîntemeiat și ilegal,

din următoarele motive.

La acest aspect, reclamanta a reiterat că i se calculează și se achită pensia în baza

vechimii în muncă, în funcția de judecător, de 21 de ani împliniți, din salariul judecătorului

Curții de Apel Cahul, începând cu 18 ianuarie 2012. La 01 ianuarie 2014, ultima dată când i-

a fost modificată prin recalculare pensia din salariul vicepreședintelui Curții de Apel, fără a

ține cont de faptul că în această perioadă de timp salariul judecătorului de câteva ori s-a

majorat, iar ea activând și achitând în continuare contribuțiile sociale lunare.

A subliniat că ultima recalculare a pensiei sale s-a efectuat reieșind din salariul de

XXXXX de lei, pensia constituind XXXXX de lei, fapt confirmat prin răspunsul CNAS nr.V-

2372/19 din 14 noiembrie 2019, iar, începând cu 01 aprilie 2015 salariul de judecător treptat

s-a majorat, însă cuantumul pensiei ei a rămas la nivelul anului 2014.

A precizat că conform art.32 alin.(1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.

544 din 20 iulie 1995, pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea

2

salariului lunar al judecătorului în exercițiu. Careva excepție, la achitarea și calcularea

pensiei judecătorului nu prevede această normă de drept special.

Mai mult, prin certificatul nr.XXXXX din 18 octombrie 2019, Curtea de Apel Cahul a

indicat ce salariu lunar dânsa a încasat în perioada anilor 2014 – 2019 în funcția de

vicepreședinte al Curții de Apel Cahul, ținându-se cont de nivelul instanței, funcției, vechimii

în muncă și gradul de calificare (f.d. 18).

Reclamanta notează că începând cu 01 aprilie 2015 Casa Națională de Asigurări Socială

trebuia să-i calculeze pensia în valoare de 80% lunar din salariul său brut pentru perioadele

următoare:

01 aprilie 2015 – 31 decembrie 2015 din XXXXX de lei;

01 ianuarie 2016 – 31 martie 2016 din XXXXX de lei;

01 aprilie 2016 – 31 decembrie 2016 din XXXXX de lei;

01 ianuarie 2017 – 31 martie 2017 din XXXXX lei;

01 aprilie 2017 – 31 decembrie 2017 din XXXXX lei;

01 ianuarie 2018 – 31 martie 2018 din XXXXX lei;

01 aprilie 2018 – 30 noiembrie 2018 din XXXXX de lei;

01 decembrie 2018 – 30 septembrie 2019 din XXXXX de lei.

Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a ținut cont de datele

menționate și nu i-a efectuat recalcularea pensiei, prin ce i-a fost încălcat dreptul prevăzut în

Legea nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului.

Totodată, a menționat că prevederile art.III din Legea nr.60 din 04 aprilie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, la care face trimitere pârâta în motivarea

refuzului său nu au tangență la cazul speței, deoarece contravin art.I pct.2) din aceeași Lege,

potrivit căreia s-a modificat și completat art.32 alin.(1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995,

din care rezultă că, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de

cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are

dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar

pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai

mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de

mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

În opinia reclamantei la data pensionării, dreptul său social era dobândit în mod

întemeiat și legal, garantat de lege fără careva restricții, indiferent că activează sau nu. Chiar

și dacă în Legea nr.544 din 20 iulie 1995, ulterior au survenit unele modificări și completări,

acest drept este protejat de lege de la data dobândirii acestuia. Mai mult, nicio lege adoptată

ulterior nu poate să-i diminueze conținutul dreptului său, dânsa în continuare urmând să

beneficieze de dreptul la pensie, garantat de Constituția RM și art.1 din Protocolul nr.1 al

Convenției Europene pentru Apărarea Dreptului Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pe lângă acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a emis nicio decizie pe cazul

său, dar s-a limitat prin darea unui răspuns evaziv.

Conform art.147 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, dacă în situația de fapt sau de

drept care a stat la baza emiterii unui act administrativ individual de acordare periodică a

prestațiilor materiale sau bănești a survenit o schimbare esențială, atunci actul administrativ

se anulează sau se modifică cu efect pentru viitor. Actul administrativ urmează a fi anulat sau

3

modificat din momentul schimbării situației dacă modificarea are efect în favoarea

destinatarului prestației.

Așadar, există decizie inițială, prin care i s-a calculat și acordat prestația periodică

bănească sub formă de pensie în baza legii în vigoare la acel moment, însă ulterior, situația de

fapt și legislația de drept s-a schimbat esențial, deci cuantumul pensiei indicat în actul

administrativ individual urma să fie modificat de către Casa Națională de Asigurări Sociale

cu efecte pe viitor din momentul schimbării situației ceea ce nu a fost efectuată de pârâtă.

Consideră că modificarea cuantumului pensiei lunare presupune o recalculare lunară în

mărime de 80% din salariul său lunar, indicat în certificatul eliberat de contabilitatea Curții

de Apel Cahul și în scrisoarea Consiliului Superior al Magistraturii, trimisă anual în adresa

Casei Naționale de Asigurări Sociale față de toate funcțiile cu indicarea salariului pentru

efectuarea recalculărilor (modificărilor) foștilor judecători.

În contextul enunțat, Galina Vavrin a solicitat anularea eventualei decizii adoptate în

procedura prealabilă, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită act

administrativ individual de recalculare, prin modificarea cuantumului pensiei stabilite ei

anterior pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariu lunar brut în exercițiu a

vicepreședintelui Curții de Apel Cahul, începând cu 01 aprilie 2015, cu efecte pentru viitor

conform art.147 din Codul administrativ.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 06 februarie 2020, reclamanta a depus

cerere prin care și-a completat pretențiile din acțiune, solicitând suplimentar pe lângă cele

formulate inițial și încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său

a diferenței la pensia pentru perioada 01 aprilie 2015 – 31 ianuarie 2020 în sumă de XXXXX

de lei, continuând pe viitor achitarea lunar a pensiei în cuantum de 80% din mărimea

salariului lunar al vicepreședintelui Curții de Apel Cahul.

Subsecvent, a specificat Vavrin Galina că, ținând cont de salariul său lunar și pensia

achitată în sumă de XXXXX de lei, suma diferenței la pensie (neachitată) pentru perioada 01

aprilie 2015 – 01 februarie 2020, constituie XXXXX de lei, reieșind din următorul calcul:

pentru perioada 01 aprilie 2015 – 31 decembrie 2015 (9 luni) din salariul de XXXXX de

lei , 80% din salariul de XXXXX de lei = XXXXX de lei – XXXXX de lei = XXXXX de lei

× 9 luni = XXXXX lei;

pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 martie 2016 (3 luni) din XXXXX de lei, 80% din

salariul de XXXXX de lei = XXXXX de lei – XXXXX de lei = XXXXX de lei × 3 luni = 6

XXXXX lei;

pentru perioada 01 aprilie 2016 – 31 decembrie 2016 (9 luni) din XXXXX de lei, 80%

din salariul de XXXXX de lei = XXXXX de lei – XXXXX de lei = XXXXX de lei × 9 luni =

XXXXX lei;

pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 martie 2017 (3 luni ) din XXXXX lei, 80% din

salariul de XXXXX lei = XXXXX de lei – XXXXX de lei = XXXXX de lei × 3 luni =

XXXXX lei;

pentru perioada 01 aprilie 2017 – 31 martie 2018 (12 luni) din XXXXX lei, 80% din

salariul de XXXXX lei = XXXXX de lei – XXXXX de lei = XXXXX de lei × 12 luni =

XXXXX lei;

4

pentru perioada 01 aprilie 2018 – 31 noiembrie 2018 (8 luni) din XXXXX de lei, 80%

din salariul de XXXXX lei = XXXXX de lei – XXXXX de lei = XXXXX de lei × 8 luni =

XXXXX lei;

pentru perioada 01 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2020 (14 luni) din XXXXX de lei,

80% din salariul de XXXXX de lei = XXXXX de lei – XXXXX de lei = XXXXX lei × 14

luni = XXXXX lei.

Prin hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă

acțiunea în contencios administrativ depusă de Galina Vavrin. A fost anulată decizia nr.V-

2621/19 din 13 decembrie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a fost

respinsă cererea prealabilă depusă de Galina Vavrin privind recalcularea cuantumului pensiei

și achitarea diferenței la pensie începând cu 01 aprilie 2015, ținându-se cont de salariul lunar

în exercițiul funcției de vicepreședinte al Curții de Apel Cahul. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze Galinei Vavrin cuantumul pensiei pentru

vechimea în muncă, începând cu 01 aprilie 2015, cu calcularea pensiei reieșind din mărimea

salariului lunar al judecătorului în exercițiu în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel

Cahul. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să achite Galinei Vavrin suma

pensiei restante la data de 01 februarie 2020, ceea ce constituie XXXXXX de lei.

La 04 septembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul

administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată, iar la

24 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea prevederilor art.232

alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

Prin decizia din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 14 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au consolidat

soluțiile sale prin faptul că reclamanta Galina Vavrin, este pensionară din 18 ianuarie 2012.

Totodată, s-a stabilit că conform informației oferite de Consiliul Superior al

Magistraturii, Galina Vavrin în continuare este antrenată în exercitarea funcției de vice-

președinte al Curții de Apel Cahul, beneficiind de pensia pentru vechimea în muncă în

mărime de 80% din salariul de funcție.

S-a constatat că la 21 octombrie 2019, Galina Vavrin, s-a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu o cerere, solicitând recalcularea și achitarea pensiei stabilite anterior

pentru vechimea în muncă, începând cu 01 aprilie 2015, ținându-se cont de salariul lunar în

exercițiu de vicepreședinte al Curții de Apel Cahul (f.d. 7).

Prin răspunsul nr. V-2372/19 din 14 noiembrie 2019, Casa Națională de Asigurări

Sociale a refuzat Galinei Vavrin în recalcularea cuantumului pensiei pentru vechime în

muncă, ca judecător, în temeiul art.32 alin.(1) din Legea 544 din 20 iulie 1995, din motiv că

conform informației nr.XXXXX din 20 februarie 2019 a Consiliului Superior al

Magistraturii, reclamanta continue să activeze în funcție de judecător (f.d. 8).

Cu trimitere la prevederile art.162 alin.(1) și (3) lit.b) și art.208 alin.(1) și alin.(3) din

Codul administrativ, instanțele de judecată au stabilit că la 27 noiembrie 2019, Galina

Vavrin, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, solicitând

5

recalcularea și achitarea pensiei stabilite anterior pentru vechimea în muncă, începând cu 01

aprilie 2015, ținându-se cont de salariul lunar în exercițiu de vicepreședinte al Curții de Apel

Cahul (f.d.9).

Prin răspunsul nr. V-2621/19 din 13 decembrie 2019 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale, a fost respinsă cererea prealabilă depusă de Galina Vavrin, indicându-se aceleași

motive ca și în răspunsul la cererea inițială a reclamantei (f.d. 10).

Cu referire la art.3, art.5, art.10 alin.(1), art.17, art.20, art.189 alin.(1), art.209 alin.(1)

din Codul administrativ, instanțele de judecată au constatat că reclamanta a respectat

procedura prealabilă de examinare a cauzei, adresându-se în judecată cu prezenta acțiune la

18 decembrie 2019, concretizată ulterior la 06 februarie 2020, în interiorul termenului legal.

Totodată, privitor la fondul cauzei, instanțele de judecată au menționat următoarele.

Prin Hotărârea nr.27 din 20 decembrie 2011 a Curții Constituționale, au fost declarate

neconstituționale art.46¹ din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie

1998 și art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995.

Prin legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.60 din 04 aprilie

2014, a fost abrogat art.46¹ din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14

octombrie 1998 și a fost modificat art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544

din 20 iulie 1995, potrivit căruia judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime

în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de

judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul

mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar

în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează

ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu. Pensia pentru

vechime în muncă stabilită în condițiile alin.(1) se calculează și se plătește doar judecătorilor

demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

În cazul în care judecătorii demisionați sunt numiți iarăși în funcția de judecător, plata pensiei

se suspendă.

Au reținut instanțele de judecată că dispozițiile art.III din Legea nr.60 din 04 aprilie

2014 statuează că judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în

funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare

prezentei legi.

Reieșind din prevederile art.3 alin.(1) din Legea privind salarizarea judecătorilor și

procurorilor, în vigoare până la 01 decembrie 2018, pentru activitatea desfășurată, judecătorul

și procurorul au dreptul la un salariu lunar care constă din: a) salariul de funcție; b) sporul

pentru exercitarea unor funcții de conducere.

Iar, art.4 alin.(3) din aceeași Lege, stipulează că, salariul de funcție al judecătorului din

cadrul curții de apel se stabilește în cuantum de: a) 4,0 salarii medii pe economie pentru

judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de judecător de până la 15 ani; b) 4,3

salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de

judecător de peste 15 ani.

Din dispozițiile art.10 din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, în

vigoare până la 01 decembrie 2018, rezultă că, prevederile art.4 din prezenta lege se pun în

aplicare după cum urmează: a) de la 1 ianuarie 2014, salariile de funcție ale judecătorilor vor

fi plătite în cuantum de 80% din salariile de funcție prevăzute la articolul 4; b) de la 1 aprilie

6

2015, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90% din salariile de

funcție prevăzute la articolul 4; c) de la 1 aprilie 2016, salariile de funcție ale judecătorilor

vor fi plătite în cuantum deplin conform articolului 4.

Au remarcat instanțele de judecată că prin Hotărârea Guvernului nr.974 din 04

decembrie 2014, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2015, în mărime de XXXXX de lei, pentru utilizare în modul prevăzut de legislație. Iar,

prin Hotărârea Guvernului nr.879 din 23 decembrie 2015 s-a majorat cuantumul salariului

mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, în mărime de XXXXX de lei, pentru

utilizarea în modul stabilit de legislație.

Au menționat că reieșind din prevederile art.10 alin.(1) al Legii privind sistemul unitar

de salarizare în sectorul bugetar nr.270 din 23 noiembrie 2018, salariul lunar al personalului

din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru

stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusa din: - salariul de baza; - sporul

lunar pentru gradul profesional; - sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau

științifico-didactic; - sporul lunar pentru deținerea titlului onorific; b) partea variabilă, care

cuprinde: - sporul pentru performanta; - sporuri cu caracter specific.

Totodată, conform art.12 alin. (1) și (2) din aceeași Lege, salariul de baza corespunde

muncii prestate în cadrul programului complet de muncă în cursul unei luni. Salariul de bază

se stabilește conform coeficienților de salarizare prevăzuți în anexele nr.3-10, în raport cu

funcția deținută, nivelul de studii, categoria de calificare, gradul didactic, vechimea în muncă

sau treapta de salarizare, după caz, în condițiile prezentei legi.

La rândul său, dispozițiile art.12 alin.(13) și (14) din Legea privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar nr.270 din 23 noiembrie 2018, reglementează că, salariul de

bază se calculează prin înmulțirea valorii de referință stabilite cu coeficientul de salarizare

corespunzător clasei de salarizare pentru funcția respectivă, determinată în condițiile

prezentei legi, cu rotunjire până la 10 lei în favoarea salariatului. Valoarea de referință

corespunzătoare coeficientului de salarizare 1,00 se stabilește în legea bugetului de stat

pentru anul respectiv.

Distinct, conform Tabelului nr.1 la Anexa nr.4 la Legea privind sistemul unitar de

salarizare in sectorul bugetar nr.270 din 23 noiembrie 2018, funcția de judecător în cadrul

Curții de Apel cu o vechime in muncă în funcția de vice-președinte, cu vechimea în muncă în

funcția de judecător de peste 15 ani a fost atribuită, la clasa de salarizare-118, cu coeficientul

de salarizare fiind - 11,55.

De asemenea, conform art.9¹ din Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din 15

decembrie 2017 și art.10 alin.(2) din Legea bugetului de stat pentru anul 2019 nr.303 din 30

noiembrie 2018, pentru calcularea, începând cu 01 decembrie 2018 și 01 ianuarie 2019, a

salariilor angajaților din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii nr.270/2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, s-a stabilit valoarea de referință în

mărime de 2 500 de lei – pentru judecători (cu excepția judecătorilor din cadrul Curții

Constituționale, al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție),

procurori, inspectori-judecători, inspectori din cadrul Inspecției procurorilor.

Subsecvent, instanțele de judecată au reținut că potrivit jurisprudenței Curții

Constituționale (hotărârea nr.27 din 20 decembrie 2011), un drept social constituie obiectul

protecției constituționale garantate de art.46 al Constituției Republicii Moldova și a art.1 din

7

Primul Protocol la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului în cazul când dreptul

social respectiv este dobândit și are o valoare economică, iar potrivit jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului (Buchen contra Cehiei (2006), limitarea dreptului la pensie

fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o

privare de proprietate în sensul art.1 al Primului Protocol la CEDO și o discriminare în sensul

art.1 din Protocolul nr.12 la Convenție.

Prin hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 27 ianuarie 2000 „Privind controlul

constituționalității unor prevederi din legile care reglementează asigurarea cu pensii a

judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor Procuraturii și funcționarilor publici’’, Curtea a

reținut că dreptul cetățeanului la asigurarea cu pensie (pensie de bătrânețe, pentru vechime în

muncă etc.) se află în dependență directă de caracterul activității social-utile prestate. Pensiile

pentru vechime în muncă ale judecătorilor, procurorilor și anchetatorilor Procuraturii,

funcționarilor publici au fost obținute prin munca prestată de aceștia, prin exercitarea unor

funcții speciale, de importanță majoră pentru societate. În exercițiul funcțiilor lor judecătorii,

procurorii, anchetatorii Procuraturii, funcționarii publici sunt învestiți cu un statut juridic

special.

Relevante speței au fost considerate și constatările Curții Constituționale, incluse în

hotărârea nr. din 30 martie 2004, care statuează că „protejarea drepturilor, libertăților,

intereselor legitime ale cetățenilor, respectarea principiilor egalității și echității sociale

constituie componente obligatorii ale oricărui act legislativ. În realizarea politicii în domeniul

asigurărilor sociale de stat, legiuitorul, în limitele atribuțiilor ce-i revin, este în drept să

opteze pentru diverse soluții de reglementare și concretizare a conținutului drepturilor sociale

și economice, însă el este obligat să respecte principiile echității sociale și egalității, care în

societatea modernă reprezintă valori supreme. La determinarea temeiurilor juridice,

condițiilor de stabilire și plată a pensiilor, modalităților de calculare a cuantumului pensiei

legiuitorul are obligația de a ține cont de faptul că asigurările sociale stabilite anterior, nu pot

fi anulate fără a fi substituite prin măsuri echivalente. Noile prevederi legale se vor aplica

numai pentru viitor și numai față de persoanele care au solicitat acordarea pensiei după

intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior.

Potrivit Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul la pensie este

imprescriptibil. Cetățenii vor fi asigurați cu pensii de stat în cazul în care ei se află în

imposibilitatea de a avea un câștig sau în cazul privării de această posibilitate din cauza

vârstei, stării sănătății sau a pierderii susținătorului, aceste circumstanțe fiind calificate ca

riscuri sociale și servind drept temei pentru exercitarea dreptului de pensie. Legislația în

vigoare prevede de asemenea că cetățeanul are dreptul la pensie pentru vechime în muncă,

cuantumul căreia depinde direct de nivelul de salarizare și de caracterul activității social-utile

prestate”.

Mai mult, în pct.79 al hotărârii Curții Constituționale nr.27 din 20 decembrie 2011,

Curtea a concluzionat că un drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate

de art.46 din Constituție și respectiv de art.1 din Protocolul nr.1 la CțEDO, numai în cazul

când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică. La fel, Curtea

Constituțională a mai conchis că aplicativ la prezenta cauză (la sesizările din octombrie 2010

și iulie 2011), un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensie ce se află în plată,

care deja are o valoare economică și, astfel, constituie un drept de proprietate al persoanei.

8

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reiterat că din jurisprudența Curții

Constituționale rezultă că un drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate

de art.46 și respectiv art.1 din Primul Protocol la CțEDO în cazul când dreptul social

respectiv este dobândit și are o valoare economică, condiție realizată în speță în contextul în

care pensia a cărei recalculare se pretinde în speță a fost stabilită încă din 18 ianuarie 2012.

În circumstanțele enunțate, raportate la normele de drept citate supra, instanțele de

judecată au conchisă că Galina Vavrin întrunește condițiile pentru recalcularea pensiei în

corespundere cu exigențele legale în vigoare la data stabilirii pensiei, ce acordă ultimei

dreptul de a beneficia de o pensie în cuantum de 80% din salariului lunar în exercițiu al vice-

președintelui Curții de Apel Cahul.

Nu au fost reținute argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale, care fac trimitere

la prevederile art.III din Legea nr.60 din 04 aprilie 2014 și explicațiile Ministerului Justiției

nr.03/3250 din 03 aprilie 2015, deoarece normele date de drept nu produc prin prisma art.6

din Codul civil, efect retroactiv în raport cu dreptul reclamantei, survenit anterior intrării în

vigoare a normelor invocate de CNAS, iar opinia Ministerului Justiție nu poate fi reținut ca

fiind temei de anulare a dreptului dobândit de Galina Vavrin în contextul normelor citate mai

sus și a concluziilor expuse ale Curții Constituționale. Or, în contradictoriu cu opinia CNAS,

aplicabile speței sunt garanțiile specificate supra oferite de lege reclamantei, astfel încât

interpretarea referitoare la aplicabilitatea în privința acestuia în temeiul art.6 din Codul civil a

noilor reglementări este nefondată.

Din cele menționate, instanțele de judecată au concluzionat că Galina Vavrin este

îndreptățită de a beneficia de pensia stabilită în corespundere cu normele indicate, drept ce se

răsfrânge și asupra recalculării acesteia în modul indicat, astfel încât refuzul CNAS de a

realiza acest drept este ilicit, întrucât, refuzul recalculării și achitării pensiei, urmează a fi

apreciate ca susceptibile să genereze vătămarea drepturilor reclamantei Galina Vavrin.

În contextul enunțat, a fost considerată întemeiată și legală acțiunea în contencios

administrativ depusă de Galina Vavrin privind obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să emită act administrativ individual de recalculare, prin modificare, a cuantumului

pensiei stabilite anterior pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariu lunar brut

în exercițiu a vicepreședintelui Curții de Apel Cahul, începând cu 01 aprilie 2015, cu efect

pentru viitor conform art.147 din Codul administrativ.

Nu a fost reținut argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că Galina

Vavrin, devenind pensionar în anul 2012, a beneficiat de recalcularea pensiei în dependență

de majorarea salariului vice-președintelui Curții de Apel în exercițiu (în anul 2012), deoarece

legea prevedea această recalculare, iar, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.60/2014, legea

nu mai prevede recalcularea pensiei judecătorului în exercițiul funcției, prin urmare relațiile

beneficiarului de pensie în raport cu Casa Națională de Asigurări Sociale, cad sub guvernarea

legii noi, deoarece sunt relații în curs de realizare și urmează să fie guvernate de legile în

vigoare la momentul realizării. Or, potrivit art.II din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016

pentru modificarea și completarea unor acte legislative, judecătorul are dreptul la pensie în

condițiile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, iar art.33

alin.(1) lit.c) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii,

prevede că, reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul persoanelor care

continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

9

A remarcat instanța de apel că nu poate servi drept temei pentru anularea hotărâri

instanței de fond argumentul Casei Naționale de Asigurări Naționale precum că soluția

instanței de fond în partea obligării la achitarea sumei pensiei restante la data de 01 februarie

2020, în cuantum de XXXXX de lei, este una nemotivată și ilegală, care în conformitate cu

art.207 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ urma a fi declarată inadmisibilă, deoarece nu a

fost invocată la înaintarea cererii în vederea emiterii actului administrativ, și nici la

contestarea prealabilă a actului administrativ.

La acest capitol, instanța de apel a precizat că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a

obiectat nici în răspuns la cererea prealabilă, nici în referința prezentată instanței asupra

faptelor invocate de reclamanta Galina Vavrin, referitor la cuantumul și modalitatea de calcul

a diferenței pensiei pretinse, ceea ce denotă că respectivele fapte sunt degrevate de

probațiune. Or, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Iar, potrivit

art.123 alin.(6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie

dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

Mai mult, prin cererea din 21 octombrie 2019, cât și prin cererea prealabilă din 27

noiembrie 2019 Galina Vavrin a solicitat recalcularea și achitarea pensiei stabilite anterior

pentru vechimea de muncă, începând cu 01 aprilie 2015, respectiv, instanța de fond just a

stabilit că, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat recalcularea pensiei reclamantei

neîntemeiat, iar conduita respectivă încalcă un drept fundamental consfințit de Constituția

Republicii Moldova și protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului pe făgașul art.l

Protocol adițional nr.l la Convenție.

A fost considerat irelevant argumentul Casei Națională de Asigurări Sociale precum că

dreptul la recalcularea pensiei este rezervat doar judecătorilor demisionați și judecătorilor

eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, în condițiile în care

reclamantul a dobândit dreptul la pensie anterior operării modificărilor și completărilor vizate

supra, iar o lege ulterioară, nu poate diminua conținutul unui drept dobândit anterior. Or, de

altfel, o asemenea abordare promovată de pârâtă, ar conduce la o discriminare nejustificată

inadmisibilă.

La 21 mai 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 245 alin.(1) din Codul

administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus recurs nemotivat, iar la 20 august 2021, în interiorul termenului art. 245 alin.(2) din

Codul administrativ, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

A indicat recurenta că conform art.32 alin.(1)-(4) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului (în redacția Legii nr.60 din 04 aprilie 2014, în vigoare din 16

mai 2014), judecătorul care a atins vârstă de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel Putin

20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are dreptul la

10

pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru

fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult

de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de

mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu. Prevederile alin.(1) se aplică și

judecătorilor care au activat în instanțele internaționale, luându-se în calcul salariul mediu

lunar al judecătorului Curții Supreme de Justiție. Pensia pentru vechime în muncă stabilită în

condițiile alin.(1) se calculează și se plătește doar judecătorilor demisionați și judecătorilor

eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. În cazul în care judecătorii

demisionați sunt numiți iarăși în funcția de judecător, plata pensiei se suspendă.

Articolul III din Legea nr.60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative stipulează că judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să

activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

Consideră recurenta că, conformându-se prevederilor legale, începând cu 16 mai 2014,

nu mai efectuează recalculare pensiilor pentru vechime în muncă a judecătorilor aflați în

exercițiul funcției, or, aceste reglementări legale se aplică doar față de judecătorii demisionați

și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

În speță obiectul litigiului ține de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă a

judecătorilor pensionați aflați în exercițiul funcției, respectiv, instanța de apel urma să

determine corect modalitatea de aplicare a normei menționate supra în raport cu obiectul

litigiului.

Recurenta apreciază ca fiind nemotivate soluțiile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare prin care a obligat-o să recalculeze pensia Galinei Vavrin pentru perioada în care a

continuat să activeze în funcția de judecător, începând cu 01 aprilie 2015, ținându-se cont de

mărimea salariului judecătorului în exercițiu. Or, unica autoritate care dispune de dreptul de a

stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale este organul legislativ, prin

urmare, este greșită poziția instanțelor de judecată de admitere a acțiunii Galinei Vavrin.

Deopotrivă, specificarea concretă prin lege a unor chestiuni, la caz, ce ține de drepturile de

pensionare a judecătorilor, nu poate fi interpretată altfel decât prevede legislația în vigoare.

Mai mult, Ministerul Justiției prin scrisoarea nr.03/3250 din 03 aprilie 2015, a explicat

cum urmează să fie recalculate pensiile stabilite până la data de 16 mai 2014 (data intrării în

vigoare a Legii nr.60 din 04 aprilie 2014) judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați

din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. Iar, pensiile stabilite până la intrare

în vigoare a Legii nr.6 din 04 aprilie 2014, judecătorilor care activează în continuare în

funcție de judecător nu se mai supun recalculării în temeiul art.32 alin.(1) din Legea nr.544

din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Odată ce au fost abrogate prevederile art.32 din Legea nr.544/1995 ce admiteau

recalcularea pensiei judecătorului ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului

în exercițiu sau modificării/creșterii salariului odată cu numirea acestuia în altă funcție

superioară celei deținute, pensia judecătorilor care se află în exercițiul funcției nu mai are

fundamentare legală de a fi recalculată odată cu majorarea salariului. Dreptul la recalcularea

pensiei fiind rezervat doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberarăți din funcție în

legătură cu atingerea plafonului de vârstă, precum și indică art.32 alin.(3) din Legea

nr.544/1995.

11

La fel, consideră recurenta că este eronată concluzia instanței de apel că art.III din

Legea nr.60 din 04 aprilie 2014 nu se atribuie la Legea nr.544/1995, or, la caz legislatorul s-a

referit concret anume la acest tip de funcționari de stat-judecători, activitatea cărora este

reglementată de Legea cu privire la statutul judecătorului.

De asemenea, remarcă că pretenția Galinei Vavrin cu privire la achitarea sumei restante

urma de către instanțele de judecată ierarhic inferioare să fie declarată inadmisibilă în temeiul

art.207 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ, deoarece nu a fost invocată de către intimată

atât la depunerea cererii în vederea emiterii actului administrativ, cât și nici la contestarea cu

cerere prealabilă.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 mai 2021, în ședință

publică.

Totodată, actele cauzei atestă faptul că la 13 mai 2021 Curtea de Apel Chișinău a

notificat dispozitivul deciziei contestate la adresa electronică a Casei Naționale de Asigurări

Sociale: jurist@cnas.gov.md (f.d. 156), iar la 10 august 2021 recurentei i-a fost notificată,

prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin

avizul poștal de recepție DS80019448922AS (f.d. 162).

În condițiile enunțate, cererea de recurs (nemotivată și cea motivată) depusă la 21 mai

2021 și respectiv la 20 august 2021, este în termen.

La 27 septembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Galinei Vavrin

copia recursului depus de CNAS, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței,

notificată ultimei la 04 octombrie 2021 (f.d. 170, 172).

La 07 octombrie 2021 Galina Vavrin a depus referință, solicitând să fie declarat

inadmisibil recursul depus de CNAS, deoarece argumentele invocate în recurs nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu referința depusă și materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile

12

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din

sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile

pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, §

39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

13

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

14