2ac-221/22 — intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- strămutare
2ac-221/22 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-221/22
2-18196619-01-2ac-10102022
ÎNCHEIERE
14 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând cererea organizației de creditare nebancară „Mega Credit”
societate cu răspundere limitată cu privire la strămutarea la altă instanță egală în
grad cu Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea recursului declarat împotriva
hotărârii din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, în cauza
civilă la cererea introductivă înaintată de societatea cu răspundere limitată
„Ruviconstruct” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul
societatea pe acțiuni „Incomaș”,
constată:
Prin hotărârea din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,
s-a admis cererea introductivă depusă de creditorul Ilia Ceban cu privire la
intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul SA „Incomaș” precum și
cererile de alăturare la cererea introductivă depuse de creditorii SRL „TM
Complex Construcții”, SA „Protos”, Irina Furs, Galina Baloșova, Ina Nițuleac,
Serghei Brenici, SRL „Frai Construct”, SRL „Malero Service”,
SA „Moldovahidromaș”, SC „Starnet” SRL, SRL „Cheton Grup”,
SRL „Contador”, BC „Victoriabank” SA, SRL „Talima Plus”, SC „Dialog
Prim” SRL, CI „Interpares Prim” SA, OCN „Mega Credit” SRL și SRL „KMF
Investment&Management”.
S-a constatat insolvabilitatea debitorului și s-a intentat proces de
insolvabilitate față de SA „Incomaș”, c/f 1003600054157, cu desemnarea în
funcția de administrator al insolvabilității administratorul autorizat Iurie
Ciuvalschi, deținătorul autorizației nr. 188 din 23 februarie 2015.
Manifestându-și dezacordul cu hotărârea din 11 februarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul central, administratorul autorizat Veaceslav
Timotin, avocatul Iosip Andrei, acționând în interesele lui Serghei Brenici,
SRL „Frai Construct”, SRL „Malero Service”, SC „Starnet” SRL, avocatul
Nicolae Leșan, acționând în interesele debitorului SRL „Incomaș”, avocatul Vlad
Vlaicu, acționând în interesele SRL „TM Complex Construcții”, au declarat
recurs împotriva acesteia.
La 03 octombrie 2022, creditorul OCN „Mega Credit” SRL a depus prin
intermediul poștei electronice cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță
1
egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) și
alin. (4) din Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii a invocat faptul că recursurile împotriva hotărârii din 11
februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, au fost repartizate
judecătorului Eugeniu Clim, care face parte din completul de judecători Steliana
Iorgov, Ion Secrieru și Eugeniu Clim.
Creditorul OCN „Mega Credit” SRL a menționat că nu are încredere în
imparțialitatea judecătorilor Steliana Iorgov și Eugeniu Clim și are bănuieli că
acești judecători au o poziție părtinitoare asupra speței, deoarece anterior au făcut
parte din completul de judecată, care a adoptat decizia din 24 octombrie 2019 a
Curții de Apel Chișinău, menținând hotărârea din 26 octombrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul central, privind respingerea cererii creditorului
SRL „Frai Construct” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de
SA „Incomaș”.
Astfel, în opinia creditorului OCN „Mega Credit” SRL, prin decizia din 24
octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, judecătorii Steliana Iorgov și Eugeniu
Clim și-au expus în public opinia pe marginea procesului de insolvabilitate față
de SA „Incomaș”.
Subsecvent, creditorul OCN „Mega Credit” SRL a notat că pe acest motiv a
înaintat propunere de recuzare a judecătorilor Steliana Iorgov și Eugeniu Clim,
însă, Curtea de Apel Chișinău a respins-o ca neîntemeiată. Respectiv, consideră
că, în speță, sunt prezente circumstanțele ce determină strămutarea cauzei la o
altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea
recursului declarat împotriva hotărârii din 11 februarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul central.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele formulate de
OCN „Mega Credit” SRL, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță, nu există
temeiuri de a strămuta cauza la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel
Chișinău, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă,
instanța strămută cauza la o altă instanță există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea
participanților la proces.
Conform art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei
în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța
ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Colegiul consideră că argumentele invocate de OCN „Mega Credit” SRL nu
pot fi încadrate în temeiul prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de
procedură civilă. Or, în cererea de strămutare sunt invocate presupuse temeiuri de
bănuială de nepărtinire doar față de doi judecători au Curții de Apel Chișinău,
Steliana Iorgov și Eugeniu Clim, dar nu față de tot corpul judecătoresc al acestei
instanțe judecătorești.
Colegiul observă că cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict
determinate de legislația procesual civilă și bazată pe probe doveditoare ce
confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar
permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea
drepturilor procesuale ale părților.
La caz, nu există motive întemeiate, justificate prin probe concludente,
2
pertinente, ce ar putea indica asupra eventualelor bănuieli de părtinire a întregului
corp de judecători ai Curții de Apel Chișinău prin prisma circumstanțelor cauzei
sau de calitatea participanților la proces la examinarea prezentei cauze.
În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la
Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar
pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care
unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să
judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se
numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o
prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște
personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut
calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care
judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul
procesului.
În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie
2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu
privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea
reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță
fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în
primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6
cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod
normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia
putând fi probată în diferite moduri.
Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)
face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata
convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o
abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a
exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva
Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte
care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În
această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza
Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când
se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un
complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu
este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă
această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and
Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea
trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea
personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat
părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă
în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente
garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut
întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este
considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven
3
și De Meyere împotriva Belgiei, § 58).
Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor
formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din
lucrările dosarului că niciunul din judecătorii ce fac parte din membrii
completului Curții de Apel Chișinău căruia i-a fost repartizată prezenta cauză
spre examinare nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. Mai mult ca
atât, aceștia au oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială în privința
imparțialității lor.
Colegiul consideră că, în speță, OCN „Mega Credit” SRL nu a exemplificat
împrejurări de ordin obiectiv sau subiectiv concludente ce ar furniza concluzii cu
privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău a căror
recuzare se solicită, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de
imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot
servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în
grad pentru judecarea apelului. Respectiv, OCN „Mega Credit” SRL nu a
demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea
tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea OCN „Mega Credit” SRL cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță
egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 270 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Se respinge cererea OCN „Mega Credit” SRL cu privire la strămutarea la
altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea
recursului declarat împotriva hotărârii din 11 februarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul central, în cauza civilă la cererea introductivă înaintată de
societatea cu răspundere limitată „Ruviconstruct” privind intentarea procesului de
insolvabilitate față de debitorul societatea pe acțiuni „Incomaș”.
Cauza civilă la cererea introductivă înaintată de societatea cu răspundere
limitată „Ruviconstruct” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de
debitorul societatea pe acțiuni „Incomaș” se restituie Curții de Apel Chișinău
pentru examinarea recursului declarat împotriva hotărârii din 11 februarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul central.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4