2ra-1578/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

2ra-1578/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–1578/22

2-20035701-2ra-04112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci).

Î N C H E I E R E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guțu Vasile

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse cererile de apel declarate de Ministerul Justiției, Procuratura Generală

și cererea de apel incident depusă de Guțu Vasile și a fost menținută hotărârea din

16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), prin care acțiunea a fost

admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 12 martie 2020, Guțu Vasile a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului material și moral în temeiul Legii nr. 1545 din 25

februarie 1998.

În motivarea pretențiilor sale, reclamantul a invocat că, la 04 ianuarie 2012.

în privința sa a fost pornită cauza penală, fiind învinuit de faptul precum că activând

în funcția de director al Colegiului Agroindustrial din or. Rîșcani și în conformitate

cu prevederile art. 123 Cod penal fiind persoană cu funcție de răspundere, ar fi comis

infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. 2) lit. c) Cod penal.

Prin sentința din 12 august 2013 a Judecătoriei Rîșcani a fost achitat din

motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate.

Prin decizia din 19 noiembrie 2014 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

a fost respins apelul procurorului ca nefondat și a fost menținută sentința din 12

august 2013 a Judecătoriei Rîșcani.

Prin decizia din 24 martie 2015 a Colegiului lărgit a Curții Supreme de Justiție

a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia din 19 noiembrie

2014 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și dispusă rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

1

Prin decizia din 26 septembrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

a admis apelul procurorului, casată sentința din 12 august 2013 a Judecătoriei

Rîșcani și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează: Guțu Vasile s-a recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza legii i s-a stabilit

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale,

echivalentul a 40000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în

întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat pe un termen de 3 ani.

Reclamantul a precizat că în baza deciziei respective a fost luat sub arest

imediat din sala de ședințe și plasat în penitenciar de tip semiînchis. A atacat decizia

în cauză, iar prin decizia din 14 martie 2017 a Colegiului penal lărgit a Curții

Supreme de Justiție recursul a fost admis, casată decizia din 26 septembrie 2016 a

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, fiind menținută sentința din 12 august 2013

a Judecătoriei Rîșcani, prin care a fost achitat pe motivul lipsei în acțiunile sale a

elementelor constitutive ale infracțiunii, totodată, s-a dispus eliberarea sa din

instituția penitenciară în care era deținut.

A punctat reclamantul că, s-a demonstrat prin hotărâri definitive și irevocabile

nevinovăția sa și constatată atragerea sa ilegală la răspundere penală și condamnare,

subliniind că în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei penale pornite în privința

sa, a fost în mod ilegal reținut, au fost aplicate măsuri preventive sub formă de a nu

părăsi localitatea sau țara, a fost suspendat din funcția de director al Colegiului

Agroindustrial din or. Rîșcani, din funcția de profesor în cadrul Colegiului și din

calitatea sa de vicepreședinte al raionului Rîșcani și în consecință, în mod ilegal a

fost atras la răspundere penală și privat de libertate începând cu data de 26

septembrie 2016, când a fost luat imediat sub strajă din sala de ședințe, până la 14

martie 2017, când a fost examinat recursul ordinar declarat și dispusă eliberarea sa

din locul de detenție. A relevat că în urma acestui fapt, a suferit mult din punct de

moral și material, s-a simțit umilit în fața familiei, rudelor, prietenilor și colegilor de

serviciu, a fost privat de dreptul de a-și îndeplini funcțiile pe care le deținea, cauza

s-a examinat în instanțe timp îndelungat, s-a aflat în permanență presat de senzația

condamnării penale și nedreptății, dar cel mai grav, argumentează că a fost în mod

ilegal privat de libertate, fapt pentru care i-au fost încălcate în mod abuziv drepturile

și libertățile fundamentale.

A afirmat reclamantul că, consecințele acțiunilor ilicite a organului de

urmărire penală, a procuraturii și instanțelor de judecată sunt extrem de grave, iar

sănătatea fizică și starea sa psihică în urma acestui fapt a avut mult de suferit,

consecințele fiind iremediabile, de asemenea, precizează că în legătură cu

suspendarea din funcția de director al Colegiului Agroindustrial din or. Rîșcani,

începând cu data de 23 august 2012 până la 28 decembrie 2015, când urma să expire

de drept perioada pentru care exercita funcția în cauză, a fost privat de dreptul de a

munci și exercita atribuțiile de serviciu, precum și de dreptul la remunerare, fapt care

i-a afectat grav situația financiară. A comunicat reclamantul că, i-a fost cauzat un

prejudiciu material în mărime de 321501,36 de lei, ceia ce constituie salariu calculat

pentru funcția de director pe perioada suspendării 23 august 2012 - 03 octombrie

2015, fapt pe care îl confirmă prin certificatul privind mărimea salariului din 17 mai

2

2017.

Totodată, având în vedere că a fost privat ilegal de libertate, pe perioada de

detenție 26 septembrie 2016 – 14 martie 2017 a fost în imposibilitate să activeze și

să își îndeplinească obligațiile de serviciu, fiind suspendat din funcția de

vicepreședinte al raionului Rîșcani și din funcția de profesor la discipline tehnice și

tehnologice în cadrul Colegiului Agroindustrial, începând cu 03 octombrie 2016

până la 15 martie 2017, respectiv, comunică că, sumele neplătite în calitate de salariu

pe perioada suspendării din funcția de vicepreședinte al raionului Rîșcani constituie

50020,09 de lei, fapt pe care îl confirmă prin certificatul privind calculul plăților

salariale nr. 117 din 21 februarie 2020, iar pe perioada suspendării din funcția de

profesor la discipline tehnice și tehnologice în cadrul Colegiului Agroindustrial

sumele neplătite în calitate de salariu au constituit 31426,92 de lei - având în vedere

salariul de bază în mărime de 5237,82 de lei. Prin acțiunile ilegale a organului de

urmărire penală, procuratură și instanța de judecată i s-a produs un prejudiciu

material în valoare de 402948,37 de lei, ceea ce constituie salariul ratat ca urmare a

suspendării din funcțiile deținute, în legătură cu cauza penală pornită împotriva sa.

A indicat reclamantul că, fiind diagnosticat cu Xxxxxxx și Xxxxxxx, datorită

stresului continuu în legătură cu incriminarea nedreaptă imputată și cu privarea

ilegală de libertate, precum și în legătură cu condițiile rele, alimentația

necorespunzătoare în locul de detenție, starea sa de sănătate s-a agravat mult, fapt

pentru care a fost nevoit să facă investigații și tratamente costisitoare, astfel, starea

sa de sănătate s-a acutizat anume în perioada în care a derulat cauza penală și a fost

în detenție, unde nu a beneficiat de un tratament corespunzător și efectiv, iar faptul

că starea sa de sănătate a fost afectată pe perioada urmăririi penale și examinării

cauzei penale, îl confirmă prin certificatele medicale anexate la acțiune. A notat

reclamantul că, în legătură cu investigațiile și tratamentele medicale recomandate de

medici, a suportat cheltuieli în valoare totală de 4333,83 de lei, ceea ce constituie

102 de lei - pentru analize, 1880 de lei- pentru examinare tomografică și 2351,83 de

lei – pentru medicamente.

La fel, a relevat că pentru a-și apăra interesele în cadrul cauzei penale pornite

împotriva sa, a fost nevoit să-și angajeze un avocat, fapt pentru care a suportat

cheltuieli pentru acordarea de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, fapt pe

care îl confirmă prin bonul de plată WL nr. 945656. A concluzionat reclamantul că,

prin acțiunile ilegale a organului de urmărire penală, procuraturii și instanței de

judecată i-a fost provocat un prejudiciu material total în valoare de 412282 de lei.

De asemenea a precizat că prejudiciul moral care i-a fost cauzat pentru

atragerea ilegală la răspunderea penală, aplicarea măsurii de constrângere în formă

de obligarea de a nu părăsi localitatea, detenția ilegală în penitenciar, îl estimează la

suma de 550000 de lei, or, i-a fost grav afectată imaginea, demnitatea și reputația sa

profesională, pe parcursul activității sale în calitate de profesor, director al

Colegiului și vicepreședinte a Consiliului raional a dat dovadă de o bună reputație,

se bucura de încrederea și respectul colegilor de lucru, precum și din partea societății

și comunității unde activa, însă, după pornirea cauzei penale, încrederea față de

persoana sa s-a diminuat și era apreciat de societate și de colegi ca un infractor și un

corupt, ceea ce ia creat disconfort emoțional și psihologic și i-a afectat demnitatea

sa umană. A mai enunțat reclamantul că, cauza penală a durat mai bine de 5 ani și în

3

toți acești a fost purtat prin instanțe de judecată, a fost pus în situația de a-și

demonstra singur nevinovăția, deși beneficia de dreptul la prezumția nevinovăției,

era tratat și echivalat cu un potențial infractor.

Reclamantul a solicitat încasarea de la bugetul de stat a compensației pentru

repararea prejudiciului moral în legătură cu acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești în sumă de 550000 de lei,

încasarea de la bugetul de stat a prejudiciului material produs în legătură cu acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești în valoare totală de 412282 de lei, ceia ce constituie 402948,37 de lei -

salariu neîncasat în legătură cu suspendarea din funcțiile deținute, 4333,83 de lei -

cheltuieli și tratament medical, 5000 de lei - cheltuieli pentru acordarea de asistență

juridică calificată, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de Guțu Vasile împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

A fost încasat în beneficiul lui Guțu Vasile din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, suma de 612282,20 de lei, inclusiv 200000 de lei

- cu titlu de prejudiciu moral și 402948,37 de lei - cu titlu de prejudiciu material, ce

include 402948,37 de lei - cu titlu de plăți salariale pe perioada suspendării din

funcțiile deținute, 4333,83 de lei - cu titlu de cheltuieli pentru tratament medical și

5000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică calificată. În rest, acțiunea

a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Justiției, Procuratura Generală și apelul incident

depus de Guțu Vasile și a fost menținută hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru).

Prin încheierea din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată

greșeala de calcul strecurată în partea dispozitivă a hotărârii din 16 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) prin substituirea în dispozitivul hotărârii a

sintagmei „Se încasează în beneficiul reclamantului Guțu Vasile din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerul Justiției suma de 612282,20 de lei, inclusiv 200000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral, și 402948,37 de lei - cu titlu de prejudiciu material,

ce include 402948,37 de lei cu titlu de plăți salariale pe perioada suspendării din

funcțiile deținute, 4333,83 de lei - cu titlu de cheltuieli pentru tratament medical și

5000 de lei - cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică calificată”, cu sintagma

corectă „Se încasează în beneficiul reclamantului Guțu Vasile din bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției suma de 612282,20 de lei, inclusiv 200000 de

lei - cu titlu de prejudiciu moral și 412282,20 de lei - cu titlu de prejudiciu material

ce include 402948,37 de lei - cu titlu de plăți salariale, 4333,83 de lei - cu titlu de

cheltuieli pentru tratament medical și 5000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistență juridică.”

Pentru a decide astfel, instanțele au reținut că la caz se atestă existența unei

sentințe de achitare definitive și și irevocabile, astfel Guțu Vasile are dreptul la

repararea prejudiciului conform ,,Legii privind modul de repararea a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

4

instanțelor judecătorești nr.1545-XIII din 25 februarie 1998”.

Astfel, prin acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală, procuratură și

instanța de judecată i s-a produs un prejudiciu material în valoare de 412282, 20 de

lei, ceia ce constituie salariul ratat ca urmare a suspendării din funcțiile deținute, în

legătură cu cauza penală pornită împotriva sa, cheltuieli pentru tratament medical și

cheltuieli pentru asistență juridică.

Referitor la prejudiciul moral, instanțele au conchis că sumă de 550000 de lei

solicitată de Guțu Vasile cu titlu de prejudiciu moral este una exagerată, iar suma de

200000 de lei reprezintă o sumă rezonabilă și va acorda o despăgubire utilă și

suficientă daunelor compensatoare pagubelor de ordin moral, această despăgubire

corespunzând și criteriilor de despăgubire stabilite de CtEDO.

Instanțele au reținut că poziția Ministerului Justiției și Procuraturii Generale,

precum că Guțu Vasile nu este îndreptățit să solicite despăgubiri în temeiul legii

nr.1545 din 25 februarie 1998, deoarece acesta nu întrunește cumulativ condițiile

prevăzute la art.3 și art.6 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998, nu poate fi

acceptată, or, la caz se atestă existența unei sentințe de achitare, definitivă și

irevocabilă, respectiv Guțu Vasile dispune de dreptul subiectiv la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin condamnare ilegală, pe motiv că în

privința dânsului a fost emisă o sentință de achitare, rămasă irevocabilă, iar obligația

de compensare a prejudiciului este pusă pe seama bugetului de stat.

La 21 octombrie 2022, Ministerul Justiției a contestat cu recurs decizia din 22

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat decizia instanței de apel este

neîntemeiată și pasibilă casării, instanța a aplicat eronat normele de drept material și

aprecierea probelor a fost arbitrară.

A mai indicat că instanța de apel eronat și neîntemeiat a menținut hotărârea

instanței de fond, în condițiile în care prin prisma prevederilor enunțate rezultă

expres că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare și de urmărire penală, sânt necesare unele condiții speciale și anume

existența faptei ilicite, or, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage

răspunderea statului. Mai mult consideră că, instanța de apel a analizat arbitrar

poziția participanților la proces și a evitat aprecierea argumentului reprezentantului

Ministerului Justiției privitor la faptul că prevederile art.6 și art.3 din Legea nr.1545

sânt indisolubile și nu pot fi aplicate separat.

Acțiunea nu întrunește toate condițiile de aplicabilitate a Legii nr.1545. Or,

în astfel de circumstanțe, nu există nici temei legal de a solicita încasarea acestui

prejudiciu. În partea ce ține de acordarea prejudiciului moral, a precizat că potrivit

art.11 din Legea nr.1545 mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral

se stabilește de instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Astfel,

consideră că din moment ce a fost emisă sentința de achitare a intimatului în

comiterea infracțiunii, aceasta reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciu moral pretins că ar fi fost suportat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22

5

iunie 2022, expediată în adresa părților la 13 septembrie 2022 (f.d.245, volumul-1).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Ministerul Justiției, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Ministerul Justiției, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului

de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

6

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Ministerul Justiției.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiției.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7