3ra-913/22 — anularea actelor administrative

3ra-913/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-913/22

2-22073040-01-3ra-06092022

Prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc

Florești cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva hotărârii din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care acțiunea

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 21 ianuarie 2022, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus la

Judecătoria Soroca sediul central, acțiune în ordinea contenciosului administrativ

împotriva Consiliului orășenesc Florești cu privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a invocat că la 4 noiembrie 2021, Consiliul orășenesc

Florești a aprobat decizia nr. 07/01 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare

pentru lichidarea incendiului gunoiștii”.

În rezultatul controlului de legalitate, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat a constatat că decizia Consiliului orășenesc Florești nr. 07/01 din

4 noiembrie 2021, este ilegală, fiind admise încălcări la denumirea actului și clauza

de adoptare a acesteia.

A menționat că clauza de adoptare a deciziei Consiliului orășenesc Florești nr.

07/01 din 4 noiembrie 2021, a fost întemeiată pe prevederile art. 28 din Legea

privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16 octombrie 2003, care prevede

modificarea bugetelor locale, dar nu alocarea mijloacelor financiare.

Subsidiar, a notat că orice propunere de modificare a deciziei bugetare anuale

trebuie să fie însoțită de o notă informativă, care va cuprinde concluziile privind

executarea bugetului respectiv în perioada precedentă și estimările privind

executarea scontată a bugetului până la finele anului bugetar în curs, precum și

impactul financiar al modificărilor pentru următorii trei ani.

1

A remarcat că în structura bugetului, programele și subprogramele sunt

integrate, interdependente și legate între ele, pe când activitățile sunt o componentă

independentă și pot fi aplicate oricărui program/subprogram.

Astfel, alocarea mijloacelor financiare pentru lichidarea incendiului gunoiștii

putea fi prevăzută în fondul de rezervă al autorității administrației publice locale.

Prin decizia bugetară anuală în cadrul bugetului local poate fi creat fondul de

rezervă pentru finanțarea cheltuielilor urgente care survin pe parcursul anului

bugetar și care nu au fost posibil de anticipat și, respectiv, de prevăzut în bugetul

aprobat.

Iar potrivit art. 16 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-

fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, orice modificare a soldului bugetar se adoptă doar

prin decizie de modificare a bugetului.

A relevat că conform materialelor anexate la decizia în speță, și anume în

Devizul local privind amenajarea teritoriului de stocare a deșeurilor orășenești

or. Florești, sunt prevăzute un șir de lucrări pentru amenajarea teritoriului la

gunoiștea orășenească din or. Florești și că potrivit normativului în construcții NCM

L.01.01-2012, cât și codului practic în construcții CP L.01.01-2012, documentația

de deviz se elaborează într-o anumită succesiune, strict determinată.

Astfel, conform pct 3.2.3. din CP L.01.01-2012, la întocmirea listelor cu

cantitățile de lucrări, devizelor locale și calculelor, volumul lucrărilor se determină

în baza documentației de proiect, conform normelor de deviz și regulilor de calcul a

volumelor de lucru.

În conformitate cu prevederile pct. 17 spct. 17.1 din NCM L.01.01-2012

borderoul valorii de deviz a obiectelor și lucrărilor pentru protecția mediului ambiant

se întocmește conform formei stabilite de Organul Național de dirijare în

Construcții.

Iar conform spct. 17.2, borderoul valorii de deviz a obiectelor și lucrărilor

pentru protecția mediului se include în componența proiectului tehnic (de execuție).

A obiectat însă, că în lista materialelor anexate la decizia notificată, un astfel

de proiect nu se regăsește.

Prin notificarea nr.1304/OT9 - 236 din 25 noiembrie 2021, Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului orășenesc Florești întreprinderea

măsurilor privind abrogarea deciziei Consiliului orășenesc Florești nr. 07/01 din

4 noiembrie 2021.

Cu toate acestea, însă, Consiliul orășenesc Florești, prin decizia nr. 09/03 din

16 decembrie 2021, a modificat decizia nr.07/01 din 04 noiembrie 2021 cu privire

la alocarea mijloacelor financiare pentru lichidarea incendiului gunoiștii, fără a

anexa documentația necesară, adică proiectul.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 68, alin. (4) din Legea

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 206

alin. (1), 278 Cod de procedură civilă, art. 7 , 166, 203, 204, 206, 208, 211-212, 218

224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului orășenesc Florești

nr. 07/01 din 04 noiembrie 2021 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru

lichidarea incendiului gunoiștii” și anularea deciziei Consiliului orășenesc Florești

nr. 09/03 din 16 decembrie 2021 „Cu privire la modificarea Deciziei nr. 07/01 din

2

04 noiembrie 2021 cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru lichidarea

incendiului gunoiștii”.

Prin încheierea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central, a fost

transmisă acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

orășenesc Florești cu privire la anularea actelor administrative, instanței de judecată

competente - Curții de Apel Bălți.

Prin hotărârea din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, acțiunea a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

La 4 august 2022, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs

nemotivat împotriva hotărârii din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, cu casarea hotărârii recurate.

La 21 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului orășenesc Florești copia cererii de recurs depusă de Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la

recursul declarat.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție careva referințe nu au parvenit.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

de art. 245 alin. (1).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Astfel, legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea

acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului

curg din momente diferite și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, de la notificarea dispozitivului hotărârii, sub sancțiunea art. 246 alin.

(2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când

recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

3

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit

de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se

determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată

cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul

de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin

poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că la 30 iunie 2022, Curtea de Apel Bălți

a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul hotărârii (f. d. 50 ).

4

Se mai constată că în dispozitivul hotărârii din 30 iunie 2022, Curtea de Apel

Bălți a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al acesteia

prevăzut de legislația în vigoare.

Totodată, se reține că la 1 iulie 2022, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

participanților la proces spre cunoștință copia dispozitivului hotărârii din

30 iunie 2022, inclusiv la adresa poștei electronice a Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, indicată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, pe

antetul cererii de chemare în judecată, cât și pe alte acte de comunicare din numele

acestuia prezentate instanței de judecată – otcs_soroca@gov.md, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexată la dosar (f. d. 61).

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului a

început să curgă începând cu data de 2 iulie 2022 (sâmbătă), ziua imediat următoare

datei notificării dispozitivului hotărârii Curții de Apel Bălți, urmând să expire la data

de 31 iulie 2022.

Dat fiind faptul că data de 31 iulie 2022 a fost zi de duminică, prin urmare zi

nelucrătoare, ultima zi de prezentare a recursului se constată a fi data de

1 august 2022, ca următoarea zi lucrătoare.

În pofida celor enunțate supra, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

a depus cererea de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 30 iunie 2022 a Curții

de Apel Bălți, numai la 4 august 2022, prin urmare cu depășirea termenului de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, fapt inacceptabil potrivit

prevederilor legale.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat trebuia să întreprindă toate măsurile necesare

de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut

de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod

administrativ.

În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 Cod administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage

ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale

de atac.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pe lângă acestea, instanța de recurs va reține că recurentul nu a indicat în

cererea de recurs motivul omiterii termenului de depunere a recursului în

5

conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, fără a solicita repunerea acestuia

în termen.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare circumstanțe,

soluția de declarare a recursului depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6