3ra-15/22 — anularea actului administrativ

Se aprobă: 2.1. Sinteza indicatorilor principali ai bugetului local (venituri, cheltuieli, soldul bugetar) conform anexei nr.1.; 2.2. Sinteza veniturilor bugetului local, conform anexei nr.2. 2.

Resursele și cheltuielile bugetului local conform clasificației funcționale și pe programe, anexa nr.3.; 2.

Sinteza veniturilor colectate de către instituțiile bugetare finanțate din bugetul local, conform anexei nr.4.; 2.

Efectivul limită al statelor de personal din instituțiile finanțate din bugetul sătesc și Statul de personal al primăriei, conform anexei nr.5 și 51.; 2.

Nomenclatorul tarifelor pentru prestarea serviciilor contra plată de către instituțiile finanțate din bugetul local, conform anexei nr.6.; 2.

Devizul de cheltuieli pentru plata muncii angajaților din activitatea CL (contracte) anexa nr. 7.” Urmare a controlului obligatoriu de legalitate conform prerogativelor art.64 al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, la 05 februarie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a înaintat Consiliului sătesc Pelinia notificarea nr.1304/OT9-50, prin care a solicitat abrogarea Deciziei nr.7/3 din 30 decembrie 2020 ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua”, ca fiind ilegală (f.d.8-10). Cu titlu de motiv al ilegalității deciziei contestate, Oficiul a invocat faptul că decizia contravine normelor prevăzute la art.20 alin.(1), art.21 al Legii nr.397/2003 privind finanțele publice locale, art.24, art.25, art.28 al Legii 181/25.07.2014 Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale, Capitolul VII al Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului prevede elaborarea și aprobarea bugetelor anuale. 2 Instanțele au stabilit că, în termenul prevăzut la art.68 alin.(3) din Legea nr.436- XVI din 28 decembrie 2006, Consiliul sătesc Pelinia prin decizia nr.3/1 ,,Cu privire la examinarea notificărilor Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nr.1304/OT9-49 și nr.1304/OT9-50 din 05.02.2021”, și-a menținut poziția expusă în Decizia nr.7/3 din 30 decembrie 2020 ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua”. În drept au evidențiat prevederile art.14 alin.(1) și (2) lit.n), art.19 alin.(4), art.61 alin.(1)-(4), art.62 alin.(1) și (2), art.63 alin.(1), art.64 alin.(1) lit.a) și alin.(11) și art. 68 al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, art.24 alin.(1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014, art.20 alin.(1)-(4) art. 21 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanțele publice locale. În acest sens, Completul judiciar a învederat că în cadrul ședinței din 30 decembrie 2020, Consiliul sătesc Pelinia a adoptat Decizia nr.6/2 „Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în prima lectură” (f.d.41) și Decizia nr.7/3 din 30 decembrie 2020 ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua” (f.d.7). Instanța de apel a atestat că la materialele cauzei nu au fost anexate careva probe ce ar confirma contestarea Deciziei nr.6/2 „Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021” în prima lectură. Subsecvent, Colegiul judiciar a stabilit că Decizia nr.7/3 din 30 decembrie 2020 a Consiliului local Pelinia ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua” conține 7 anexe, în care sunt reflectate următoarele informații: în anexat nr.1 este reflectată informația privind indicatorii generali și sursele de finanțare ale bugetului local Pelinia anul 2021, care include informația veniturile, cheltuielile, soldul bugetar, precum și sursele de finanțare (f.d.23); anexa nr.2 reflectă informația privind sinteza veniturilor bugetului local Pelinia pe anul 2021, ce conține informația privind veniturile totale, fiind descrisă sursa de venit și suma venitului înregistrat (f.d.24); anexa nr.3 reflectă resursele și cheltuielile bugetului local Pelinia pe anul 2021 conform clasificației funcționale și de program (f.d.25-26); anexa nr.4 reflectă sinteza veniturilor colectate de către instituțiile bugetare finanțate din bugetul local Pelinia pentru anul 2021 fiind indicată sursa de venit și suma preconizată spre încasare (f.d.27); anexa nr.5 reflectă efectivul limită a statelor de personal din instituțiile publice sat.Pelinia pentru anul 2021 – fiind indicată fiecare instituție publică aflată în subordinea autorității publice locale și numărul unităților de personal (f.d.28), iar anexa nr. 51 conține informația privind statele de personal ale Primăriei sat. Pelinia (f.d.29); anexa nr.6 conține nomenclatorul tarifelor serviciilor prestate contra plată de primăria sat. Pelinia și instituțiile de la balanța Primăriei pentru anul 2021 (f.d.30-31); și anexa nr.7 care reflectă informația privind devizul de cheltuieli pentru plata muncii angajaților salarizați din mijloacele libere (pe contracte) în anul 2021 (f.d.32). Colegiul specializat a rezumat că adoptarea deciziei nr.7/3 din 30 decembrie 2020 a Consiliului sătesc Pelinia ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua”, a fost generată de adoptarea Decizia nr.6/2 din 30 decembrie 2020 „Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în prima lectură”. Decizia nr.7/3 din 30 decembrie 2020 a fost însoțită de procesul-verbal din 27 noiembrie 2020 al ședinței de audiere publică, prin care se confirmă că au avut loc audierii publice cu privire la aprobarea bugetului local (f.d.33), avizul Comisiei consultative de specialitate din 30 decembrie 2020, prin care se confirmă că comisia a 3 avizat pozitiv proiectul de Decizie nr.7/3 din 30 decembrie 2020 ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua” (f.d.36); nota informativă a contabilului șef al Primăriei sat. Pelinia (f.d.37). Drept consecință, instanța de apel a conchis că Decizia nr.7/3 din 30 decembrie 2020 ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua” a fost adoptată de către Consiliul sătesc Pelinia în limitele competenței, cu respectarea dreptului discreționar și în strictă conformitate cu prevederile legale. Totodată, instanța a accentuat și faptul că din partea Ministerului Finanțelor nu au fost formulate obiecții, înaintate propuneri de ajustare a proiectului bugetului local Pelinia pentru anul 2021, după cum ar sugera prevederile art.20 alin.(7-9) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanțele publice locale, ceea ce indică că Decizia Consiliului sătesc Pelinia nr.7/3 din 30 decembrie 2020 ,,Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua”, a fost adoptată în strictă conformitate cu Particularitățile privind elaborarea de către autoritățile administrației publice locale a proiectelor bugetelor locale pentru anul 2021 și estimărilor pe ani 2022-2023 aprobate prin anexa nr.1 la Circulara Ministerului Finanțelor nr.06/2-07 din 25.09.2020, cât și Metodologia privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, precum și pentru întocmirea sintezei consolidate a proiectelor bugetelor locale de nivelul întâi și al doilea. Un alt aspect reținut de instanța de apel în favoarea menținerii soluției primei instanțe, rezidă în faptul că Deciziei nr.7/3 din 30 decembrie 2020 a Consiliului sătesc Pelinia, la moment s-a dovedit a fi „executată”, iar acel buget al Primăriei satului Pelinia aprobat prin decizia contestată a fost repartizat și utilizat integral conform destinației pentru necesitățile comunității, astfel, prestațiile efectuate în temeiul acestei decizii nu mai pot fi restituite. În lipsa unor argumente coerente și convingătoare, precum și a unui suport probator de natură să răstoarne soluția adoptată pe caz, Colegiul a conchis că instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind legală și întemeiată. Potrivit avizului de recepție DS8001986468AS, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a recepționat copia dispozitivului deciziei din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, la 28 octombrie 2021 (f.d.102). La 21 decembrie 2021, de către Oficiu a fost recepționată decizia motivată a Curții de Apel Bălți (f.d.106). Informația respectivă se regăsește inclusiv și pe pagina oficială web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul „Track&Trace”: https: //posta.md/ro/tracking?id=DS8001986468AS, https:// posta.md/ro/tracking?id =DS8001986468AS. La 29 decembrie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs motivat, prin care a solicitat casarea deciziei din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.107-110). În motivarea recursului, Oficiul Teritorial Soroca a reiterat argumentele expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel. Cu referire la decizia contestată a sugerat că instanța de apel s-a referit, în mod formal și declarativ la normele materiale aplicabile litigiului, ajungând la concluzia de respingere a apelului fără a intra în esența litigiului, fără a elucida deplin circumstanțele importante ale pricinii. 4 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu este de acord cu cele expuse și consideră că Decizia nr.7/3 din 30 decembrie 2020 „Cu privire la aprobarea proiectului bugetului local pe anul 2021 în lectura a doua”, a fost adoptată ilegal, deoarece bugetul local a fost aprobat fără stabilirea cotele taxelor locale, transferurile inter-bugetare (de la/către alte bugete), cuantumul fondului de rezervă, structura datoriei Unității administrativ teritoriale și structura garanțiilor acordate de Administrația publică locală, nomenclatorul și tarifele aferente serviciilor prestate de autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetul local, determinarea priorității în finanțarea cheltuielilor, efectivul-limită de personal pentru autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetul local, alocațiile bugetare detaliate, precum și alte prevederi ce necesită aprobarea autorităților reprezentative și deliberative locale și se votează proiectul bugetului local în ansamblu. A menționat că după aprobarea bugetului local, Consiliul sătesc Pelinia în luna ianuarie a anului 2021, a adoptat decizia nr.1/1 din 18 ianuarie 2021 „Cu privire la stabilirea cotelor impozitului pe bunurile imobiliare și impozitul funciar în teritoriul satului Pelinia pentru anul 2021”, ceia ce contravine art.21 alin.(4) lit.b) al Legii nr.397/2003 privind finanțele publice locale, care prevede că proiectul deciziei bugetare anuale se examinează și se votează pe articole/puncte sau, după caz, în ansamblu. La 11 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului sătesc Pelinia copia recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 113), însă intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință. Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) și alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Conform art.245 alin.(1) și alin.(2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. 5 Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că termenul stabilit în săptămîni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul. Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art.97 alin.(1) și alin.(3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și alin.(2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. 6 Din actele cauzei cert rezultă că, la 21 octombrie 2021 Curtea de Apel Bălți a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei atacate (f.d. 87,88-100). Actele cauzei atestă că dispozitivul deciziei a fost expediat recurentului, fiind recepționat de ultimul la 26 octombrie 2021 (f.d.101,102). Decizia motivată din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost recepționată la 22 decembrie 2021 (f.d.106), iar la 29 decembrie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs motivat (f.d.107-110). Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului, a început să curgă începând cu 27 octombrie 2021, ziua imediat următoare de la data notificării Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a dispozitivului deciziei a instanței de apel. Însă, distinct acestor circumstanțe, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recursul împotriva deciziei din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți la 29 decembrie 2021, fără a respecta termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ. Astfel, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, începând cu 26 octombrie 2021 a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ. Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului și prezentării motivării acestuia în conformitate cu art. 245 din Codul administrativ. Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil. Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru 7 motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat ca inadmisibil. Conform art. 230, 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8