3ra-51/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-51/22

2-20140117-01-3ra-14012022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Pelinia cu

privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și s-

a menținut hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 09 noiembrie 2020, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a adresat

cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Pelinia privind

anularea deciziei Consiliului sătesc Pelinia nr.3/29 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la

aprobarea actelor privind defrișarea plantațiilor multianuale”.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 28 iulie 2020, Consiliul sătesc Pelinia a

aprobat decizia nr.3/29 ,,Cu privire la aprobarea actelor privind defrișarea plantațiilor

multianuale”.

La 10 septembrie 2020, reclamantul a notificat Consiliului sătesc Pelinia

ilegalitatea deciziei nominalizate. Până la momentul adresării în instanță nu a primit

nici un răspuns la notificarea menționată.

Reclamantul a comunicat că, în rezultatul exercitării controlului obligatoriu de

legalitate, a fost identificat faptul că decizia în cauză contravine actelor normative în

vigoare. Decizia nr.3/29 din 28 iulie 2020 a Consiliului sătesc Pelinia a fost publicată

în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare, fără nota informativă.

În baza celor menționate supra, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

solicitat anularea deciziei nr.3/29 din 28 iulie 2020 a Consiliului sătesc Pelinia ,,Cu

privire la aprobarea actelor privind defrișarea plantațiilor multianuale”, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsă acțiunea în contencios administrativ a Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Pelinia privind anularea deciziei nr.3/29 din

28 iulie 2020 a Consiliului sătesc Pelinia ,,Cu privire la aprobarea actelor privind

defrișarea plantațiilor multianuale” (f.d.33,38-44).

1

La 08 februarie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a înaintat

cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Central, din 18 ianuarie

2021, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie admisă (f.d. 46-47,49).

Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel înaintată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și a fost menținută

hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

În consolidarea soluției, instanțele au reținut că actul administrativ contestat,

decizia nr.3/29 din 28 iulie 2020 a Consiliului sătesc Pelinia ,,Cu privire la aprobarea

actelor privind defrișarea plantațiilor multianuale” a fost întocmit structural corect,

conținând denumirea, preambulul-rațiunea adoptării, dispozițiile generale și de

conținut precum și cele finale, cu respectarea prevederilor art.14 al Legii nr.436 din

28.12.2006 privind administrația publică locală.

Totodată au accentuat și faptul că decizia contestată conține mențiunea privind

avizul pozitiv al comisiei de specialitate a Consiliului sătesc Pelinia, acțiuni în

corespundere cu transparența în procesul decizional, asigurând astfel informarea

multilaterală asupra procesului decizional din cadrul autorităților publice.

Instanța de apel a explicat că observațiile invocate de apelant au un caracter

formal-tehnic, ce nu diminuează caracterul legal al actului administrativ. Înlăturarea

lor nu afectează conținutul și efectele survenite ale actului emis.

De asemenea, a remarcat că, în temeiul pct.20 din Regulamentul cu privire la

Registrul de stat al actelor locale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 672 din

28.08.2017, responsabilitatea pentru autenticitatea, plenitudinea și integritatea actelor

administrative incluse în Registru, protecția datelor cu caracter personal le revine

secretarilor consiliilor raionale/ municipale/ locale și angajaților autorizați desemnați

de către autoritățile administrației publice locale, Bașcanul Găgăuziei, Adunarea

Populară a Găgăuziei și Comitetul Executiv al Găgăuziei în condițiile prevederilor

prezentului Regulament. În acest sens, nerespectarea unor condiții invocate de

reclamat privind plenitudinea și integritatea actului administrativ în registru, poate

duce la sancționarea subiectului nemijlocit responsabil și nu atribuie necondiționat

nulitatea sau ilegalitatea actului contestat.

Instanța de apel a mai reținut că, la depunerea cererii de apel, apelantul a expus

repetat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, cărora prima instanță

le-a dat aprecierea corectă, iar în opoziție, apelantul nu a prezentat argumente

verosimile și admisibile în combaterea soluției adoptate de prima instanță.

Astfel, în lipsa unor argumente coerente și convingătoare, precum și a unui suport

probator de natură să răstoarne soluția adoptată pe caz, Colegiul a conchis că instanța

de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a

aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind legală și

întemeiată.

În drept au evidențiat prevederile art.68 al Legii privind administrația publică

locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, art.18 al Legii nr.100 din 22.12.2017, cu

privire la actele normative, pct.20 al hotărârii Guvernului pentru aprobarea

Regulamentelor cu privire la Registrul de stat al actelor locale nr.672 din 28.08.2017.

La 15 noiembrie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.88, 92-93).

În susținerea cererii de recurs, Oficiul Teritorial Soroca a reiterat argumentele

expuse la examinarea cauzei în fond și în apel.

2

Referitor la decizia atacată a menționat că instanța de apel s-a referit, în mod

formal și declarativ la normele materiale, pe care le-a considerat aplicabile litigiului. A

ajuns la concluzia de respingere a apelului fără a intra în esența litigiului, fără a elucida

deplin circumstanțele importante pricinii.

A insistat asupra faptului că actele emise/adoptate de autoritățile administrației

publice locale sunt acte normative și decizia nr.3/29 din 28 iulie 2020 a Consiliului

sătesc Pelinia ,,Cu privire la aprobarea actelor privind defrișarea plantațiilor

multianuale”, a fost publicată în Registrul actelor locale, fără procesul-verbal ce ar

proba faptul desfășurării consultațiilor publice.

Recurentul consideră irelevantă poziția Curții de Apel, precum că nepublicarea în

Registrul actelor locale a materialelor aferente actului administrativ contestat, nu

constituie temei de anulare a acestuia, deoarece anexele sunt parte integrantă a actului

normativ, au natura și forța juridică ale acestuia. Este obligatoriu ca actul administrativ

să fie plasat în Registru de stat al actelor locale cu toate anexele. Oficiul nu poate

controla actul administrativ în sine, fără materialele coerente acestuia. Dacă legislația

prevede faptul că actele administrative se plasează cu materialele conexe, intimatul

urma să se conformeze acestora, deoarece legea este imperativă.

A solicitat admiterea cererii de recurs și casarea deciziei Curții de Apel Bălți din

28 octombrie 2021 și admiterea acțiunii.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 28 octombrie 2021.

Recurentul a recepționat copia dispozitivului deciziei la 08 noiembrie 2021 (f.d.86).

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat la 15

noiembrie 2021 (f.d.88).

Decizia motivată a Curții de Apel Bălți a fost recepționată de recurent la 20

decembrie 2021 (f.d.91), iar la 29 decembrie 2021 a fost depus recurs motivat (f.d.92-

93). Astfel, recursul nemotivat depus la 15 noiembrie 2021 și motivarea recursului

depusă la 29 decembrie 2021 sunt în termen.

La 17 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului

sătesc Pelinia copia recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 96), însă nu și-a

valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod

3

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

4

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5