3ra-816/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-816/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, D. Corolevschi, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

18 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc

Pelinia, raionul Drochia cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva

hotărârii din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 11 noiembrie 2020 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 iulie 2020, Consiliul sătesc Pelinia,

raionul Drochia a aprobat decizia nr. 3/11 ,,Cu privire la aprobarea planurilor

geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică 71354080277”.

La 10 septembrie 2020 sub nr.1304/OT9-227, Consiliul sătesc Pelinia a fost

notificat de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind ilegalitatea

deciziei nominalizate, însă nu a primit niciun răspuns.

În rezultatul exercitării controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că dispoziția în cauză contravine actelor

normative în vigoare.

A menționat că potrivit pct.1 a părții dispozitive a deciziei nominalizate,

Consiliul sătesc Pelinia a aprobat planul geometric al bunului imobil cu nr.

71354080277, suprafața 4,4 ha proprietate APL, domeniul privat, modul de folosință

pentru construcții, destinate activității recreative și în pct.2 a aprobat lista bunurilor

imobile proprietate publică a unității administrativ teritoriale Pelinia, întocmită în

cadrul lucrărilor de delimitare.

1

Astfel, cu referire la prevederile art.101 alin. (2), art. 14 alin. (2) lit. z1) al Legii

privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, art. 30, 49

ale Legii cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017, reclamantul

a invocat că decizia în cauză a fost publicată în Registrul actelor locale, fără anexele

corespunzătoare, cât și fără procesul-verbal care dovedește că au fost consultări

publice.

În cazul dat, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a susținut că

Consiliul sătesc Pelinia a adoptat decizia menționată, cu încălcarea prevederilor

legislației în vigoare.

În drept și-a întemeiat acțiunea în baza art.68 alin. (4) al Legii privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art. 206 alin. (1)

lit. a), art. 208 alin. (1), art. 224 Cod administrativ.

A solicitat anularea deciziei nr.3/11 din 28 iulie 2020 a Consiliului sătesc

Pelinia raionul Drochia ,,Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista

bunurilor imobile proprietate publică 71354080277”.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 8 februarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva

hotărârii din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul depus

de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 18 ianuarie

2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu trimitere la prevederile

art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (1), art. 14 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art.16 alin. (1) al

Legii privind delimitarea proprietății publice nr. 29 din 5 aprilie 2018, pct. 1, pct.

18, pct. 25 sub pct. 1 și 5, pct. 31 și 32, pct. 41-44 din Regulamentul cu privire la

modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr.672 din 28 august 2017, a reținut ca fiind justă concluzia primei

instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a relevat că adoptarea deciziei Consiliului sătesc

Pelinia nr. 33/11 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și

lista bunurilor imobile proprietate publică 71354080277”, a fost generată de avizul

Comisiei consultative de specialitate menționată în decizia contestată și Nota

informativă a inginerului funciar din cadrul Primăriei satului Pelinia.

La fel, Curtea de Apel Bălți a menționat că în cadrul cercetării judecătorești s-

a constatat că în Registrul de stat al actelor locale nu au fost anexate materialele

aferente la plasarea deciziei contestate, însă la pct. 41-44 din Regulamentul cu

privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr.672 din 28 august 2017, este prevăzută procedura de

rectificare a erorilor materiale admise la plasarea deciziei în Registrul de stat al

actelor locale și astfel, intimatul poate solicita apelantului aportul la rectificarea

omisiunilor admise la publicare deciziei contestate.

În altă ordine de idei, instanța de apel a specificat că actul administrativ

contestat nu este un act normativ și respectiv prevederile art.101 alin. (2) ale Legii

privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, în partea

2

obligativității consultărilor publice și prevederile Legii cu privire la actele normative

nr. 100 din 22 decembrie 2017, nu sunt aplicabile speței.

În cumulul celor expuse, Curtea de Apel Bălți a conchis că nepublicarea în

Registrul actelor locale a materialelor aferente actului administrativ contestat nu

constituie temei de anulare a acestuia și corespunzător, concluzia primei instanțe,

referitoare la respingerea acțiunii este justă, fiind rezultată din constatarea și

elucidarea pe deplin a circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea cauzei

și aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu

normele aplicabile speței.

La 21 iulie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele

importante cauzei.

Astfel, a menționat asupra faptului că în rezultatul exercitării controlului

obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat

că decizia contestată contravine actelor normative în vigoare, reiterând că aceasta a

fost publicată în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare.

A enunțat că soluția instanței de apel contravine prevederilor art. 49 alin. (2)

din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017, care prevede

că anexele sunt parte integrantă a actului normativ, au natura și forța juridică ale

acestuia, fiind astfel obligatoriu ca actul administrativ să fie plasat în Registrul de

stat al actelor locale cu toate anexele pe care îl conține actul în cauză.

Recurentul a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei din 18 mai 2021

a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 18 mai 2021. Date privind

notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Totodată, actele cauzei atestă

că decizia motivată a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

în data de 15 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate anexat la dosar (f.d. 105). Astfel, recursul depus la 21 iulie 2021, este

în termen.

La 29 iulie 2021 în adresa intimatului, Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia

a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței. Deși, intimatul a recepționat recursul, fapt ce rezultă din avizul de recepție

a scrisorii recomandate (f.d.112), nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere

a referinței.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca

al Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

3

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

4

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

5