3ra-816/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-816/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, D. Corolevschi, E. Bejenaru) Î N C H E I E R E 18 august 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, c o n s t a t ă: La 11 noiembrie 2020 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 iulie 2020, Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia a aprobat decizia nr. 3/11 ,,Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică 71354080277”. La 10 septembrie 2020 sub nr.1304/OT9-227, Consiliul sătesc Pelinia a fost notificat de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind ilegalitatea deciziei nominalizate, însă nu a primit niciun răspuns. În rezultatul exercitării controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că dispoziția în cauză contravine actelor normative în vigoare.

A menționat că potrivit pct.1 a părții dispozitive a deciziei nominalizate, Consiliul sătesc Pelinia a aprobat planul geometric al bunului imobil cu nr. 71354080277, suprafața 4,4 ha proprietate APL, domeniul privat, modul de folosință pentru construcții, destinate activității recreative și în pct.2 a aprobat lista bunurilor imobile proprietate publică a unității administrativ teritoriale Pelinia, întocmită în cadrul lucrărilor de delimitare. 1 Astfel, cu referire la prevederile art.101 alin. (2), art. 14 alin. (2) lit. z1) al Legii privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, art. 30, 49 ale Legii cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017, reclamantul a invocat că decizia în cauză a fost publicată în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare, cât și fără procesul-verbal care dovedește că au fost consultări publice.

În cazul dat, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a susținut că Consiliul sătesc Pelinia a adoptat decizia menționată, cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare. În drept și-a întemeiat acțiunea în baza art.68 alin. (4) al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art. 206 alin. (1) lit. a), art. 208 alin. (1), art. 224 Cod administrativ. A solicitat anularea deciziei nr.3/11 din 28 iulie 2020 a Consiliului sătesc Pelinia raionul Drochia ,,Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică 71354080277”. Prin hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 8 februarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu trimitere la prevederile art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (1), art. 14 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art.16 alin. (1) al Legii privind delimitarea proprietății publice nr. 29 din 5 aprilie 2018, pct. 1, pct. 18, pct. 25 sub pct. 1 și 5, pct. 31 și 32, pct. 41-44 din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.672 din 28 august 2017, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a relevat că adoptarea deciziei Consiliului sătesc Pelinia nr. 33/11 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică 71354080277”, a fost generată de avizul Comisiei consultative de specialitate menționată în decizia contestată și Nota informativă a inginerului funciar din cadrul Primăriei satului Pelinia.

La fel, Curtea de Apel Bălți a menționat că în cadrul cercetării judecătorești s- a constatat că în Registrul de stat al actelor locale nu au fost anexate materialele aferente la plasarea deciziei contestate, însă la pct. 41-44 din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.672 din 28 august 2017, este prevăzută procedura de rectificare a erorilor materiale admise la plasarea deciziei în Registrul de stat al actelor locale și astfel, intimatul poate solicita apelantului aportul la rectificarea omisiunilor admise la publicare deciziei contestate.

În altă ordine de idei, instanța de apel a specificat că actul administrativ contestat nu este un act normativ și respectiv prevederile art.101 alin. (2) ale Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, în partea 2 obligativității consultărilor publice și prevederile Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, nu sunt aplicabile speței. În cumulul celor expuse, Curtea de Apel Bălți a conchis că nepublicarea în Registrul actelor locale a materialelor aferente actului administrativ contestat nu constituie temei de anulare a acestuia și corespunzător, concluzia primei instanțe, referitoare la respingerea acțiunii este justă, fiind rezultată din constatarea și elucidarea pe deplin a circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea cauzei și aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile speței.

La 21 iulie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele importante cauzei. Astfel, a menționat asupra faptului că în rezultatul exercitării controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia contestată contravine actelor normative în vigoare, reiterând că aceasta a fost publicată în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare.

A enunțat că soluția instanței de apel contravine prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017, care prevede că anexele sunt parte integrantă a actului normativ, au natura și forța juridică ale acestuia, fiind astfel obligatoriu ca actul administrativ să fie plasat în Registrul de stat al actelor locale cu toate anexele pe care îl conține actul în cauză. Recurentul a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 18 mai 2021. Date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Totodată, actele cauzei atestă că decizia motivată a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în data de 15 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d. 105). Astfel, recursul depus la 21 iulie 2021, este în termen. La 29 iulie 2021 în adresa intimatului, Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși, intimatul a recepționat recursul, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.112), nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru 3 examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o 4 anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 5