3ra-1183/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1183/ 21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, A. Gheorghieș, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul sătesc

Pelinia, raionul Drochia, cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

a constatat:

La 09 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia

privind anularea deciziei nr.3/18 din 28 iulie 2020 a Consiliul sătesc Pelinia „cu

privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate

publică nr. xxxxxxx”.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, la 28 iulie 2020, Consiliul

sătesc Pelinia a adoptat decizia nr. 3/18 ,,cu privire la aprobarea planurilor

geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică nr. xxxxxx”.

Conform pct.1 a părții dispozitive a deciziei nominalizate, Consiliul sătesc

aprobă planul geometric al bunului imobil cu nr. xxxxxxx cu suprafața de 0,392 ha

proprietate Administrației Publice Locale, domeniul privat, modul de folosință

pentru construcții și în pct.2 aprobă lista bunurilor imobile proprietate publică a

unității administrativ teritoriale Pelinia, întocmită în cadrul lucrărilor de delimitare.

A invocat că în rezultatul exercitării controlului obligatoriu de legalitate,

Oficiul a constatat că dispoziția în cauză contravine actelor normative în vigoare.

La 10 septembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

notificat Consiliul sătesc Pelinia privind ilegalitatea deciziei nominalizate,

solicitând abrogarea deciziei, însă răspuns nu a primit la notificarea sa.

1

Reclamantul a precizat că decizia Consiliului sătesc Pelinia nr. 3/18 a fost

publicată în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare, cu nota

informativă care nu corespunde cerințelor anexei nr.1 al Legii nr.100/2017 privind

actele normative și fără procesul-verbal care ar demonstra că au avut loc consultări

publice.

În drept, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a invocat prevederile

art.68 alin.(4) Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006, art. 278 CPC, art.189, art.196, art.206 alin.(1) lit. a), art. 208

alin.(1), art. 211, art. 212, art.214 alin.(4), art. 224 din Codul administrativ.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr.3/18 din 28 iulie 2020 a

Consiliului sătesc Pelinia „cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista

bunurilor imobile proprietate publică nr. xxxxxx”, ca fiind ilegală.

Prin hotărîrea 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, ca neîntemeiată.

La 08 februarie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea

cererii de apel, anularea hotărârii din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și s-a

menținut hotărârea din 14 ianuarie 2021a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Curtea de Apel Bălți a stabilit că actul administrativ contestat nu este un act

administrativ normativ, respectiv prevederile art. 10/1 alin. (2) al Legii privind

administrația publică locală nu sunt aplicabile speței, iar în asemenea împrejurări

petrecerea consultărilor publice nu este obligatorie.

Instanța de apel a conchis că erorile admise de Consiliul sătesc Pelinia la

plasarea deciziei nr. 3/18 din 28 iulie 2020 „cu privire la aprobarea planurilor

geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică nr. xxxxxxxx” în Registrul

de stat al actelor locale, nu sunt suficiente pentru declararea nulității actului

administrativ individual legal adoptat, în situația în care actul contestat nu conține

vreun viciu deosebit de grav, ce ar putea afecta legalitatea acestuia, și nici un alt

careva temei de nulitate prevăzut la art. 141 alin. (2) Cod administrativ.

Curtea de Apel Bălți a concluzionat că actul administrativ contestat a fost

emis în condiții legale, Consiliul sătesc Pelinia, la adoptarea deciziei, a acționat

reieșind din competențele acordate prin lege, în limitele împuternicirilor și scopului

pentru care a fost investit în acest sens, fiind respectată procedura de elaborare și

adoptare a actelor administrative, iar temeiuri de anulare a acestuia nu au fost

identificate.

La 13 octombrie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

care ulterior la 19 noiembrie 2021 a fost completată cu motivare, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

2

fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în

judecată ( f. d. 129-130 ).

În motivarea cererii de recurs, recurentul și-a manifestat dezacordul cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le neîntemeiate,

deoarece Curtea de Apel Bălți, incorect a invocat faptul că actul administrativ

contestat, nu este un act normativ și prevederile art.101, alin.(2) al Legii privind

administrația publică locală nr. 436/2006. nu sunt aplicabile speței.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 30 septembrie 2021,

fiind notificată recurentului la 07 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul

anexat la dosar (f.d. 117). Decizia motivată din 30 septembrie 2021 a Curții de

Apel Bălți a fost notificată Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 01

noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal (f.d. 127).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 13 octombrie 2021,

iar recursul motivat la 19 noiembrie 2021 prin intermediul oficiului poștal, în

termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 03 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia a fost expediată copia recursului depus de

Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și

nu a depus referință la recursul Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

3

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

4

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5