3ra-107/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-107/22 2-20140098-01-3ra-09022022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: E. Grumeza, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 13 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Pelinia cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, c o n s t a t ă : La data de 09 noiembrie 2020 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local al satului Pelinia cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a menționat că, la data de 28 iulie 2020 s-a desfășurat ședința Consiliului local al satului Pelinia, în cadrul căreia a fost adoptată decizia nr.3/30 „Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică XXXXX”. Reclamantul a relevat că, în rezultatul exercitării controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia nominalizată contravine actelor normative în vigoare, în clauza de emitere a deciziei fiind eronat stabilit temeiul legal. 1 Reclamantul a indicat că, prin notificarea nr. 1304/OT9-232 din 10 septembrie 2020, Consiliul local al satului Pelinia a fost informat de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat despre ilegalitatea deciziei nominalizate și s-a solicitat abrogarea acesteia.

Subsecvent, reclamantul a menționat că potrivit pct. 1 din dispozitivul deciziei nr.3/30 „Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică XXXXX”, Consiliul local al satului Pelinia a aprobat planul geometric al bunului imobil cu nr. XXXXX cu suprafața 1,6454 ha proprietate administrației publice locale, domeniul privat, modul de folosință pentru construcții, destinate activității recreative, iar în pct. 2 a aprobat lista bunurilor imobile proprietate publică a unității administrativ teritoriale Pelinia, întocmită în cadrul lucrărilor de delimitare. Reclamantul a subliniat că, în denumirea actului normativ nr. cadastral al bunului imobil este indicat XXXXX, în partea dispozitivă XXXXX, iar extrasul din Registru bunurilor imobile lipsește.

Făcând referire la art. 101 alin. (2) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, reclamantul a reținut că proiectele actelor normative ale autorităților administrației publice locale se fac publice, în vederea consultării, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de ziua aprobării actului. Adoptarea actelor în regim de urgență se efectuează în conformitate cu Legea nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional. Reclamantul a invocat că potrivit art. 49 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, actul normativ poate cuprinde anexe, care sunt elemente constitutive ale acestuia și care includ desene, exprimări cifrice, tabele, planuri sau altele asemenea.

Anexele pot include de asemenea reglementări care trebuie aprobate de autoritatea publică competentă, precum statutele, regulamentele, instrucțiunile, regulile, metodologiile sau alte norme cu caracter predominant tehnic. Anexele sunt parte integrantă a actului normativ, au natura și forța juridică ale acestuia. Anexa trebuie să aibă un temei-cadru în textul actului normativ și să se refere exclusiv la obiectul determinat prin norma de trimitere. Dacă un act normativ are mai multe anexe, acestea sunt însemnate cu numere ordinare, exprimate prin cifre arabe, în ordinea în care au fost enunțate în textul actului. Exprimările cifrice, tabelele, planurile și altele asemenea, care sunt incluse în anexe, pot fi urmate de explicații suplimentare, care se notează cu indici numerici, în ordinea în care au fost enunțate în textul anexei.

Subsecvent, reclamantul a făcut referire și la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, conform cărora, concomitent cu elaborarea proiectului actului normativ se întocmește nota informativă la proiect, conform modelului indicat în anexa nr.1. Reclamantul a conchis că, în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/30 din 28 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică XXXXX” este ilegală, constatându-se că lipsesc materialele aferente, care au servit drept temei pentru adoptarea deciziei nominalizate.

2 Astfel, reclamantul a specificat că, decizia contestată a fost publicată în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare, fără nota informativă, fără procesul-verbal care dovedește că au fost desfășurate consultări publice. Reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 101 alin. (2), art. 14 alin. (2) lit. z1), art. 68 alin. (4) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală; art. 30, art. 49 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative; art. 189, 196, art. 206 alin. (1) lit. a), art. 208 alin. (1), art. 211, 212, art. 214 alin. (4), art. 224 din Codul administrativ. În final, reclamantul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/30 din 28 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică XXXXX”, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Pelinia cu privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/30 din 28 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică XXXXX” (f.d. 35, 40-46). La data de 08 februarie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împreună cu motivarea, împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat să fie admisă (f.d.

48-50). Hotărârea motivată din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin intermediul oficiului poștal la data de 04 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000374548AS, anexat la actele cauzei (f.d. 65). La data de 11 martie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de apel suplimentară (f.d. 54). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central (f.d.

108, 109-114). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că, prin aprecierea motivelor invocate de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în susținerea poziției de anulare a actului administrativ contestat, prima instanță întemeiat a constatat caracterul declarativ al afirmațiilor Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, axate pe conținutul unui caracter formal lipsit de suport probant.

Instanța de apel a notat că dreptul Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat de adresare în instanță de judecată a fost justificat de art. 68 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, care prevede că actele normative ale autorităților administrației publice locale se emit pentru realizarea 3 atribuțiilor funcționale și în limitele competențelor stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Carta Europeană a Autonomiei Locale și de alte acte normative, fiind aplicate doar în raza teritoriului administrat de către acestea.

Instanța de apel a reținut că sub acest aspect, prima instanță prin aprecierea structurală a actului administrativ contestat, adică a deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr.3/30 din 28 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică XXXXX”, a constatat corectitudinea structurală a acesteia, conținând denumirea, preambulul-rațiunea adoptării, dispozițiile generale și de conținut precum și cele finale, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care statuează că, Consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice.

Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului). Suplimentar, instanța de apel a notat că decizia Consiliului local al satului Pelinia nr.3/30 din 28 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea planurilor geometrice și lista bunurilor imobile proprietate publică XXXXX” conține mențiunea expresă cu privire la avizul pozitiv al comisiei de specialitate al Consiliului local al satului Pelinia, acțiuni care corespund prevederilor art. 4 din Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, asigurând astfel informarea multilaterală asupra procesului decizional din cadrul autorităților publice, precum și transparența activității autorităților publice.

Constatându-se împrejurările de fapt care au justificat emiterea actului normativ, elementele menționate supra care în totalitate combat poziția reclamantului privind lipsa materialului aferent care a servit la adoptarea deciziei în cauză. În acest context, instanța de apel a relatat că reieșind din circumstanțele nominalizate, stabilite în cadrul ședinței de judecată, în raport cu notificarea adresată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în adresa Consiliului local al satului Pelinia, prima instanță a concluzionat că observațiile constatate, au un caracter formal-tehnic de evidență a ultimului, fapt care nu diminuează caracterul legal al actului, înlăturarea lor neafectând conținutul și efectele survenite ale actului emis, ultimul aflându-se în limitele cadrului legal, conform competenței atribuite organului autoadministrării publice locale.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că, potrivit prevederilor pct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017 pentru aprobarea regulamentelor cu privire la Registrul de stat al actelor locale, registrul reprezintă o resursă informațională de stat, care conține textele electronice ale actelor autorităților administrației publice locale și datele adiționale stabilite prin prezentul Regulament, care asigură înregistrarea, păstrarea și evidența centralizată a actelor autorităților administrației publice locale și a materialelor aferente acestor acte, și care este creată 4 în scopul asigurării accesului persoanelor fizice și juridice la actele emise/adoptate de autoritățile administrației publice locale.

Instanța de apel a menționat că în temeiul pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017 pentru aprobarea regulamentelor cu privire la Registrul de stat al actelor locale, responsabilitatea pentru autenticitatea, plenitudinea și integritatea actelor administrative incluse în Registru, protecția datelor cu caracter personal le revine secretarilor consiliilor raionale/municipale/locale și angajaților autorizați desemnați de către autoritățile administrației publice locale, Bașcanul Găgăuziei, Adunarea Populară a Găgăuziei și Comitetul Executiv al Găgăuziei în condițiile prevederilor prezentului Regulament.

Instanța de apel a relevat că nerespectarea unor condiții invocate de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind plenitudinea și integritatea actului administrativ constatat în speță, urmând sancțiunea legală în raport cu subiectul nemijlocit responsabil și nu atribuie necondiționat nulitatea sau ilegalitatea actului contestat. În acest sens, instanța de apel a apreciat ca întemeiată referirea Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la art. 49 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, care stipulează că actul normativ poate cuprinde anexe, care sunt elemente constitutive ale acestuia și care includ desene, exprimări cifrice, tabele, planuri sau altele asemenea, însă în opinia instanței de apel fiind evidentă lipsa unui caracter obligatoriu de prezență a anexelor ca parte componentă a actului normativ.

Instanța de apel a concluzionat că, în temeiul pct.17 din Regulamentul cu privire la evidența actelor supuse controlului administrativ de legalitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017 pentru aprobarea regulamentelor cu privire la Registrul de stat al actelor locale, Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat inițiază măsurile de contestare și anulare a actului administrativ considerat ilegal, în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 și Legii nr.436/2006 privind administrația publică locală. La data de 16 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a exprimat dezacordul cu decizia contestată, considerând necesară casarea acesteia (f.d.

116). La data de 10 februarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Consiliului local al satului Pelinia copia recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 123). Deși, la data de 17 februarie 2022 Consiliului local al satului Pelinia a recepționat copia recursului, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat (f.d. 124). Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 5 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la data de 09 decembrie 2021 (f.d. 108, 109-114). Dispozitivul deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost notificat Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin intermediul poștei electronice, la adresa otcs_soroca@gov.md, la data de 10 decembrie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 115). La data de 16 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2021 (f.d. 116). Decizia motivată din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de 21 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8005958186AS (f.d.

120). Însă, până la data examinării admisibilității recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin 6 mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.(2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art.233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit avizului de recepție nr. DS8005958186AS, trimiterea poștală cu copia deciziei motivate din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, expediată la sediul Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat – or. Soroca, str. Ștefan cel Mare, 5, bir. 220 a fost recepționată de către acesta la data de 21 ianuarie 2022 (f.d. 120). Adresa respectivă a fost indicată de recurentul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în cererea de chemare în judecată și în cererea de recurs (f.d.

4, 116). Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, adică ziua de 22 ianuarie 2022, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 20 februarie 2022, zi de duminică, însă având în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilit la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ultima zi de prezentare a motivării recursului a fost 21 februarie 2022, zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 21 februarie 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului. Instanța de recurs reține că, în recursul depus la data de 16 decembrie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a indicat în mod expres că, la moment se face imposibil motivarea cererii de recurs, deoarece nu este emisă decizia motivată din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți. Iar, recursul motivat se va depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile, după ce va face cunoștință cu decizia motivată din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, conform art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.

116). Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 22 ianuarie 2022 și 21 februarie 2022 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți. 7 Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel. Instanța de recurs reiterează că, la data de 16 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs intitulându-l „nemotivat” împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.

116). În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs „nemotivat” depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel, privind respingerea apelului depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și menținerea hotărârii din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Mai mult, instanța de recurs menționează că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat depunând cererea de recurs, prin conținutul acesteia recurentul și- a rezervat dreptul de a prezenta motivarea recursului, imediat după notificarea deciziei motivate a instanței de apel (f.d.

116). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, nu a formulat critici veritabile împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Bălți, ori la argumentele indicate de instanța de apel în fundamentarea deciziei. Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și fără a formula careva critici plauzibile, recurentul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a limitat, prin cererea de recurs „nemotivat”, numai la indicarea soluției adoptate de instanța de apel.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și care sunt normele legale încălcate, prin respingerea apelului depus de Oficiul Teritorial Soroca 8 al Cancelariei de Stat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs în termenul stabilit de lege. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurentul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de 21 ianuarie 2022 și prin urmare, recurentul avea obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

9 Astfel, recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 10